Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PRIM AJUTOR
2011
PLAN
Definitie, Obiective, Principii
EVIDENCE BASED MEDICINE-medicina
bazata pe dovezi
Aspecte etico-medico-legale si
epidemiologice ale CPR si primului ajutor
Notiuni elementare de anatomie si
fiziologie
CPR: definitie
Lantul supravietuirii
BLS la adult
INTRODUCERE
Proceduri de ingrijire medicala simple, de
urgenta aplicabile de catre neprofesionisti
pana la sosirea personalului medical de
specialitate.
Se face referinta atat la “laici”, cat si la
personalul de pe ambulante sau alti “first
responders”.
NU INLOCUIESTE UN TRATAMENT
MEDICAL COMPETENT
PRIM AJUTOR
Masuri de ingrijire si tratament de urgenta
aplicate unui bolnav sau unei persoane
traumatizate INAINTEA sosirii/defeririii
catre servicii medicale.
MASURILE DE PRIM AJUTOR NU SUNT
APLICATE CU SCOPUL DE A INLOCUI
DIAGNOSTICAREA SI TERAPIA CORECTA
MEDICALA
ofera asistenta temporara pana la sosirea
personalului medical calificat
PRIM AJUTOR
Scop:
Salvarea vietii
Prevenirea producerii in continuare a leziunilor
Reducerea la minimum/prevenirea infectiilor
Cei trei “P” P - Preserve Life.
P - Prevent the condition worsening.
P - Promote Recovery
Face diferenta dintre:
Leziune temporara/permanenta
Vindecare rapida/ infirmitate permanenta
Viata/moarte
Medicina bazata pe dovezi (EBM)
EBM are ca scop utilizarea celor mai bune dovezi
disponibile provenite din metode stiintifice pentru a
conduce la decizii medicale
urmareste sa stabileasca calitatea dovezilor ce
stabilesc riscurile si beneficiile tratamentelor
(inclusiv absenta acestora).
EBM recunoaste ca multe aspecte ale medicinii
depind de factori individuali cum ar fi calitatea si
“rationament al valorii vietii” ce sunt doar partial
supuse cercetarilor stiintifice.
sa aplice aceste metode in practica medicala cu
scopul de a asigura cea mai buna predictie asupra
prognosticului ad vitam, chiar daca persista inca
controversele legate de tipul prognosticului de
urmarit.
Masuratori statistice
“Evidence-based medicine” incearca sa
exprime beneficiile clinice ale testelor si
tratamentelor utilizand metode statistice
EBM- stadializarea nivelurilor de
evidenta
Evidence-based medicine categorizes different
types of clinical evidence and ranks them
according to the strength of their freedom from
the various biases that beset medical research.
The strongest evidence for therapeutic
interventions is provided by systematic review
of randomized, double-blind, placebo-controlled
trials involving a homogeneous patient population
and medical condition.
Little value as proof: patient testimonials, case
reports, and even expert opinion –
the placebo effect,
the biases inherent in observation and reporting of
cases,
difficulties in ascertaining who is an expert, etc.
Nivel de evidenta
Systems to stratify evidence by quality have been developed,
such as this one by the U.S. Preventive Services Task Force for
ranking evidence about the effectiveness of treatments or
screening:
Level I: Evidence obtained from at least one properly designed
randomized controlled trial.
Level II-1: Evidence obtained from well-designed controlled
trials without randomization.
Level II-2: Evidence obtained from well-designed cohort or
case-control analytic studies, preferably from more than one
center or research group.
Level II-3: Evidence obtained from multiple time series with or
without the intervention. Dramatic results in uncontrolled trials
might also be regarded as this type of evidence.
Level III: Opinions of respected authorities, based on clinical
experience, descriptive studies, or reports of expert
committees
Categorii de recomandari
In guidelines and other publications, recommendation for a clinical service is
classified by the balance of risk versus benefit of the service and the
level of evidence on which this information is based. The U.S. Preventive
Services Task Force uses:
Level A: Good scientific evidence suggests that the benefits of the clinical
service substantially outweighs the potential risks. Clinicians should
discuss the service with eligible patients.
Level B: At least fair scientific evidence suggests that the benefits of the
clinical service outweighs the potential risks. Clinicians should discuss the
service with eligible patients.
Level C: At least fair scientific evidence suggests that there are benefits
provided by the clinical service, but the balance between benefits and risks
are too close for making general recommendations. Clinicians need not
offer it unless there are individual considerations.
Level D: At least fair scientific evidence suggests that the risks of the
clinical service outweighs potential benefits. Clinicians should not routinely
offer the service to asymptomatic patients.
Level I: Scientific evidence is lacking, of poor quality, or conflicting, such
that the risk versus benefit balance cannot be assessed. Clinicians should
help patients understand the uncertainty surrounding the clinical service.
Ghiduri
Un ghid medical (denumit si ghid clinic,
protocol clinic, ghid de practica
medicala) este un document destinat
orientarii deciziilor si criteriilor de:
diagnostic
conduita
tratament intr-un domeniu specific
medical
De ce ghiduri?
PRIM AJUTOR- Obiective
+
Oprirea hemoragiilor
Prevenirea/ reducerea socului
PRIM AJUTOR
Evaluare initiala
Inspectia rapida a zonei
Pericole (curent electric, foc, apa, “haz mats”, obiecte
instabile, ascutite, animale)
Trafic
Violenta
Conditii de relief si clima
Situatii speciale
Preluarea controlului
calm,
rapid si
eficient
PRIM AJUTOR
Se vor evalua:
1. SIGURANTA proprie si a pacientului
2. MECANISMUL DE PRODUCERE A LEZIUNII
Constient
Inconstient
3. INFORMATII TRANSMISE PE CAI
SPECIALE
- Medalion, bratara cu simboluri
- card cu informatii
PRIM AJUTOR
4. NUMARUL VICTIMELOR
Cand sunt mai multe- evaluarea
A,B,sangerare si C
5. MARTORI
Pot furniza informatii, ajutor chiar daca
sunt nepregatiti prin: apel de urgenta,
suport moral victimei, impiedicarea
imixtiunii altor persoane
6. PREZENTATI-VA ca persoane calificate
in prim ajutor; consimtamant cerut celor
constienti, prezumat pentru cei
inconstienti
Aspecte etico-legale
Datoria de a interveni(desemnata, serviciu sau
responsabilitate preexistaenta fata de victima)
Standard: cat si pentru ce aveti calificare
Consimtamant= acord, permisiune
Pacient constient/inconstient
Minor/major
Bolnavi cu afectiuni psihiatrice
Exprimat/prezumat
Confidentialitatea
Legea Bunului Samaritean (urgenta, cu bune intentii, fara
compensatii, fara a produce daune/leziuni)
Abandon
Neglijenta (datorie, nerespectarea datoriei sau
substandard, producere de leziun/daune, nerespectarea
limitelor)
Aspecte etico-legale
Secventa”logica”:
Obtineti consimtamantul victimei INAINTE de A O
ATINGE
Urmati ghidurile si protocoalele pentru care ati
fost instruiti, fara a va depasi nivelul de
competenta
Explicati victimei fiecare lucru pe care urmeaza
sa-l faceti
Odata ce ati demarat asistarea victimei, nu o
parasiti pana nu o deferiti unei persoane cel putin
la fel de calificata ca dumneavoastra!
Aspecte etice
OUT OF HOSPITAL SETTINGS
To initiate resuscitation
Not to initiate resuscitation
To terminate resuscitation
IN HOSPITAL RESUSCITATION
To initiate resuscitation
Not to initiate resuscitation
To terminate resuscitation
To withdraw life support
PRIM AJUTOR-REGULI DE BAZA
1. Mentineti pacientul in decubit dorsal, capul la
acelasi nivel cu corpul, pana la evaluarea
gravitatii situatiei.
Identificati exceptiile la aceasta regula:
Varsaturi sau hemoragii in zona cavitatii bucale-
pozitie laterala de siguranta ! la leziunile
suspectate de coloana cervico-dorsala (2%
explozii, 6% traumatism facial sau GCS<8)
Dispnee- pozitie sezanda sau semi
Socul- membrele superioare ridicate (!?) doar
daca nu se suspecteaza leziuni de coloana
2. Nu mobilizati pacientul mai mult decat necesar.
Indepartati hainele cu efect restrictiv, asigurati
comfortul termic
PRIM AJUTOR-REGULI DE BAZA
3. Asigurati confort psihic pacientului
4. Nu atingeti rani, arsuri decat daca e absolut
necesar. Folositi obiecte sterile. Folositi bariere.
Spalati maini!
5. Nu oferiti apa sau alimente din primul moment
6. Imobilizati orice zona suspectata a fi fracturata.
Nu incercati sa reduceti fractura. Nu mobilizati
decat daca e strict necesar
7. Mentineti temperatura normala a corpului
PRIM AJUTOR-aspecte epidemiologice
Transmitere de boli infectioase
HIV
Virusul hepatitei B, C
Tuberculoza
Masuri de protectie universala- orice pacient trebuie
considerat potential purtator de agenti cu transmitere
sanguina
Purtati manusi sau folositi alta bariera
Spalati-va mainile cu apa calda si sapun:
La venire/plecare
Inainte/dupa examinare, procedura
Dupa scoaterea manusii, mastii
Dupa folosirea batistei, toaletei, trecere prin par, activitati
administrative/gospodaresti
Bariera pentru respiratii artificiale, protectie oculara
NOTIUNI ELEMENTARE DE
ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Notiuni elementare
OXIGEN PLAMANI SANGE
GLUCIDE
CELULE
LIPIDE
PROTEINE
Ce se intampla daca…
Se opreste respiratia….
Se opresc bataile cardiace?
Sudden Cardiac Arrest
Approach safely
Scene
Check response
Rescuer Shout for help
Open airway
Victim
Check breathing
Bystanders Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
Factori de risc legati de scena actiunii
Mediu
Trafic
cladiri
Electricitate
Apa, foc
Toxice
Victima
Boli infectioase
Intoxicatii
Tehnici
Defibrilatoare
Instrumente taioase sau ascutite
Training- manechin
Risk factors
Infection tramsmissions
Accidents with needles
Rescuers having wound on their mouth, hands
Case reports of tuberculosis, SARS, but no case
report of HIV transmission
Mannequins: of the estimated 40 mil. in the USA
and perhaps 150 mil worldwide that have been
taught mouth to mouth rescue breathing on
mannequins in the last 25 years, there has never
been a documented case of transmission of
bacterial, fungal or viral disease by a CPR training
mannequin
CHECK RESPONSE
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
CHECK RESPONSE
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
OPEN AIRWAY
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
OPEN AIRWAY
Campbell
CHECK BREATHING
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
CHECK BREATHING
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
CHEST COMPRESSIONS
http://www.dailymotion.com/video/x1afd7
_bee-gees-staying-alive_music
RESCUE BREATHS
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
RESCUE BREATHS
- Respiratory rate
give each breaths over about 1s with enough
volume to make the victim’s chest rise
- Chest-compression-only
continuously at a rate of 100 min
CONTINUE CPR
30 2
Video Demonstration of CPR for Adults.flv
Hands-only CPR
DEFIBRILLATION
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
Attach AED
Follow voice prompts
AUTOMATED EXTERNAL
DEFIBRILLATOR (AED)
Stand clear
Deliver shock
SHOCK DELIVERED
FOLLOW AED INSTRUCTIONS
30 2
NO SHOCK ADVISED
FOLLOW AED INSTRUCTIONS
30 2
http://www.youtube.com/watch?v=O9
T25SMyz3A
IF VICTIM STARTS TO
BREATHE NORMALLY PLACE
IN RECOVERY POSITION
Approach safely Approach safely
Check response Check response
Shout for help Shout for help
Open airway Open airway
Check breathing Check breathing
Call 112 Call 112
30 chest compressions Attach AED
2 rescue breaths Follow voice prompts
CONTINUE RESUSCITATION
UNTIL
Heat stroke
•systemic inflammatory response a core temperature above 40.6 ◦C,
accompanied by mental state change and varying levels of organ
dysfunction.
•classic non-exertional heat stroke (CHS) occurs during high
environmental temperatures and often effects the elderly
•Exertional heat stroke (EHS) occurs during strenuous physical exercise
in high environmental temperatures and/or high humidity
usually affects healthy young adults
•Mortality from heat stroke ranges between 10 and 50%
Hyperthermia
Management
ABCDEs and rapidly cooling the patient
Start cooling before the patient reaches hospital.
Aim to rapidly reduce the core temperature to
approximately 39 ◦C.
Cooling techniques
drinking cool fluids,
fanning the completely undressed patient
spraying tepid water on the patient
Ice packs over areas where there are large superficial blood
vessels (axillae, groins, neck)
In cooperative stable patients, immersion in cold water can
be effective
Hyperthermia
Modifications to cardiopulmonary
resuscitation
There are no specific studies on cardiac
arrest in hyperthermia.
the prognosis is poor compared with
normothermic cardiac arrest
SOCUL, HEMORAGIILE,
LEZIUNILE TESUTURILOR MOI
Socul
Hemoragii
Plagi
Fracturi
Traumatisme craniene
Traumatisme toracice
Traumatisme abdominale
Pompa
Presarcina
1. SOCUL
Postsarcina
1. SOCUL
Pompa: inima tetracamerala
Atrii/ ventriculi
Miocard contractil
Contractilitate/inotropism
Sistemul circulator:
Artere
Vene
capilare
Fluidul circulant
Elemente celulare (hematii, leucocite, trombocite)
Plasma
Pulsul
1. SOCUL
1.SOCUL
Reprezinta incapacitatea cordului si a
sistemului circulator de a mentine perfuzia
catre organele vitale prin aport de de
sange cu continut de oxigen.
Situatie amenintatoare de viata
Recunoasterea semnelor si simptomelor-
nu toate concomitent, nu imediat
1. SOCUL- semne si simptome
1. Anxietate, agitatie,
confuzie
2. Tegumente palide, reci,
umede, lipicioase
3. Tahipnee, respiratii
neregulate
4. Tahicardie/puls slab
batut/ nepalpabil periferic
5. Greturi, varsaturi
6. Sete
7. Privire “goala”, mohorata,
pupile dilatate
1. SOCUL
I.
Socul hipovolemic- cauzat de pierderea excesiva
de sange sau fluide din organism
Apare in conditii de hemoragii, arsuri, varsaturi si diaree
excesive
II.
Socul cardiogen- deficit de pompa cardiaca
III.
Socul septic
Socul anafilactic- substanta cu rol de alergen-
medicamente, venin de insecte si animale, praf si
polen, alimente
Socul spinal
1. SOCUL: tratament
Pozitionati pacientul: pe spate, cu membrele inferioare ridicate
usor (20-30 cm).
Exceptii:
pozitie laterala de siguranta
leziuni de coloana suspectate
traumatisme craniene
dispnee
A, B, C :
Mentineti deschisa calea aeriana
Identificati/ inlaturati cauza daca e posibil
Controlati hemoragiile!!!!!
Oxigen (daca e disponibil)
Imobilizati eventualele fracturi, nu reduceti!
Mentineti temperatura (paturi), inlaturati hainele ude. NU folositi
metode de incalzire activa!
Incurajati victima, evitati expunerea zonei ranite vederii acesteia
NU alimentati, NU administrati lichide!
112 si transport cu ambulanta cat mai repede la spital
Urmariti si reevaluati constant, monitorizati pulsul, respiratia,
constienta la fiecare 5 minute.
2. HEMORAGII
Pierdera sangelui la nivel capilar, venos
sau arterial
Hemoragii interne- in interiorul corpului
Hemoragii externe- inafara corpului
Ambele
Hemoragii capilare- sangele “balteste”
Hemoragii venoase- sange inchis la
culoare, curgere fluenta, continua
Hemoragii arteriale- sange rosu aprins,
pulsatil- situatie amenintatoare de viata!
2. HEMORAGII
Adultul- 5-6 litri de sange
Poate pierde fara consecinte aprox 0.5l
La peste 1l- soc
2-3l- deces
Greu de identificat uneori daca e arteriala
sau venoasa
• capilare- usor de controlat pe suprafata
mica
• Leziuni profunde cu hemoragii arteriale
sau venoase- Urgenta majora!
2. HEMORAGII
HEMORAGIILE EXTERNE:
control
1. Compresie directa- prima si
cea mai eficienta masura
pansament steril sau tesut
curat
Bandaj compresiv
Inca un pansament sau
propriul pumn
Nu indepartati sub nici o
forma pansamentul aplicat
2. Ridicarea extremitatii
lezate deasupra nivelului
cordului- impreuna cu
compresia directa.
2. HEMORAGII
3. Compresie indirecta
pentru hemoragiile
arteriale pe artere
sustinute de suport osos
Cu degetele, podul
palmei sau mana
!- flux inadecvat catre
extremitate
NU la nivelul carotidelor!
Cele mai des utilizate-
brahial, femural
2. HEMORAGII
4. Garoul- NU!
folosire descurajata!!!!
doar ca ultima resursa!!!!
doar la nivelul
extremitatilor
folosit neadecvat poate
duce la compromiterea
definitiva a membrului sau
agravarea hemoragiei
Bucata de tesatura, curea,
fular
Nu folositi sarme, cabluri
etc- ce ar putea taia pielea
NU ACOPERITI
GAROUL!!!!!
MARCATI POZITIA SI
ORA!!!!
NU-L MAI INDEPARTATI!!!!
2.HEMORAGII
HEMORAGII INTERNE
De obicei nu sunt la vedere
Pot conduce la soc
Hemoragii la nivelul gurii,varsaturi hemoragice, la
nivelul urechilor, nasului, rectului sau altor orificii
sunt considerate severe si indica prezenta
hemoragiilor interne
Contuzii, corpuri contondente, fracturi
Semne (inafara de eventiale exteriorizari):
anxietate, agitatie.
sete,
greturi si varsaturi,
tegumente reci, palide si umede,
tahipnee,
tahicardie cu puls slab palpabil
2. HEMORAGII
In tesuturi moi: echimoze- contuzii
gheata sau pansament rece nu direct in contact
cu pielea, ci prin tesaturi- reduce durerea si
edemul
Hemoragii interne severe:
Sunati la numarul de urgenta local
Monitorizati ABC
Tratati socul*
Plasati pacientul in pozitia cea mai confortabila*
Mentineti confortul termic
Sustineti moral
2.HEMORAGII
Epistaxisul
Produs de traumatism, factori de mediu,
HTA, schimbari de altitudine, malformatii
vasculare locale.
Orice pacient suspectata de HTA cu
epistaxis se evalueaza la spital
In caz de fractura de craniu- nu incercati
sa opriti hemoragia. Sunati 112!
112!
2.HEMORAGII
Conduita in epistaxis :
Pozitie sezanda, nu capul
pe spate,eliberati de haine
stranse in jurul gatului
strangeti aripile
nazale(exceptie fracturi) si
apasati; gheata sau
comprese reci la baza
nasului 5-10 min
Presiune la niveleul buzei
superioare sub nas
Incurajati sa scuipe
Nu freaca sau sufla nasul
timp de min 1 ora
Pozitie laterala de
siguranta daca devine
inconstient
Corp strain- copii: nu
impingenti! Sunati 112!
3.TRAUMATISMELE
TESUTURILOR MOI
Plagi= traumatisme ce produc efractia
tegumentului, a tesutului subcutanat si
altor mucoase.
Inchise/deschise
Plagi contuze/Plagi dilacerate/Plagi taiate/
intepate/ muscate
Riscurile majore:- hemoragii si infectii
PLAGI
Generalitati- principii de tratament
Plagi recente:
controlul hemoragiilor si prevenirea socului
prevenirea infectiei
Stabilizarea partii lezate
Stabilizarea corpurilor penetrante
Plagi vechi si infectate: ridicarea zonei afectate, pansament
umed caldut
Plagi ce contin corpuri straine; pot fi indepartate doar daca
sunt superficiale. ! Nu indepartati niciodata corpurile straine
din ochi sau craniu!!!!!!!
OBIECTUL PENETRANT SE LASA PE LOC! ORICE MISCARE A
SA POATE PRODUCE LEZIUNI SUPLIMENTARE! NU SE
EXTRAGE!!!!!SE STABILIZEAZA CU COMPRESE. SE
BANDAJEAZA!
PLAGI
Treatment
•remove from sunlight
•blindfold both eyes or cover with
cool, wet bandages
•seek medical attention
•recovery may take 2-3 days
Thermal burns
Burns
Classified
according to
the depth or
degree of skin
damage
First
Second
Third degree of
burns
First Degree Burn
Cause: Signs of First Degree
Overexposure to sun Burns
Light contact with hot Erythema
objects Mild Swelling & Pain
Scalding by hot water Rapid Healing
or steam
First Aid: First Degree Burns
Cold Water NOT Ice Water
Burn Lotion or Spray
NO BUTTER OR OINTMENTS
Second Degree Burns
Results from a very Signs of Second Degree
deep sunburn Burns
Contact with hot Erythema
liquids Swelling
Flash burns from Blisters
gasoline etc. Pain
Open Wounds
Wet appearance due
to loss of plasma
through damaged skin
layers.
First Aid: Second Degree Burns
Immerse in cold water NOT ice water
Apply cool compresses
Blot dry & apply sterile gauze or clean cloth for
protection
DO NOT break blisters or remove tissue
DO NOT use an antiseptic preparation, ointment,
spray or home remedy on a severe burn.
Intoxicatiile
Intepaturile de animale
Urgentele comportamentale
Urgentele medicale: principii
Abordarea unui pacient netraumatizat:
Verificati zona
Stabiliti contactul cu pacientul incercand sa identificati probleam
Prezentati-va
Evaluare primara:
ABC
Identificati cea mai importanta problema a pacientului
112
Incercati sa aflati rapid un istoric al pacientului dupa algoritmul:
S: semn, simptom
A: alergii
M: medicamente
P: probleme medicale anterioare
L: (lunch) ultima masa- ce, cat si cand
E: evenimente asociate
Evaluare secundara:
Examen fizic rapid, monitorizare de functii vitale
Sustineti moral pacientul
Evaluati continuu
Sindroame coronariene acute
Situatie in care fluxul Factori de risc
sanguin coronarian este neinfluentabili
intrerupt, conducand la Ereditate
necroza zonei de miocard Sex
din lipsa de oxigen Varsta
Afectiune cardio-vasculara Factori de risc influentabili
Durere retrosternala- a se Fumat
suspecta un sindrom HTA
coronarian acut pana la Colesterol
proba contrarie! Obezitate
Sedentarism
Stress
Diabet netratat
Sindroame coronariene acute
Semne si simptome:
Dureri retrosternale
Iradiere in mandibual, umeri. brate, gat, spate
Dispnee
Tegumente palide, umede, transpiratii profuze
Anxietate, greturi, varsaturi
Astenie
Daca suspectati:
1. ABC
2. Plasati pacientul in pozitia cea mai confortabila (sezanda sau
semi)
3. Mentineti pacientul linistit si in confort termic
4. Slabiti hainele stranse din jurul gatului, a taliei, a toracelui
5. Pregatiti-va sa efectuati CPR
6. Solicitati asistenta medicala
Sindroame coronariene acute
Angina pectorala: durere toracica cu
caracter constrictiv sau de apasare (rareori
mai mult de 5 minute)
Nitroglicerina
Conduita:
linistirea pacientului si interzicerea oricarui efort
Oxigen pe masca daca e disponibil
Nitroglicerina s.l.
Monitorizare de functii vitale
Pozitie semisezanda, 112
Sindroame coronariene acute
Infarctul miocardic acut (atac de cord)
Cauze principale: ateroscleroza si tromboza
Daca suprafata afectata din miocard este mare, inima se
poate opri: stop cardiac
Conduita:
112
Vorbiti si linistiti pacientul
Pozitie semisezanda, tineti-l de mana
Nu miscati pacientul, nu-l lasati sa efectueze nici un effort,
sau sa se ridice si sa mearga
Oxigen pe masca
Monitorizare de functii vitale
Anuntare din timp si echipaj specializat in vederea
trombolizei sau angioplastiei
Urgente medicale
Sincopa- pierdere temporara de constienta
Atunci cand fluxul sanguin cerebral este
temporar inadecvat
Fie cu semnificatie medicala minima, fie o
cauza grava.
Semne si simptome:
1.ameteli,greturi, tulburari de vedere
2.transpiratii, paloare, tahicardie
Sincopa
Sistem nervos
Encefal, maduva spinarii, nervi.
Semnale de la si catre creier
Controleaza si activitatea mm involuntare
Neuroni motori
Neuroni senzitivi
Inconstienta: intreruperea functionarii normale a creiereului.
Grade:
A= alert
V= voce
P= pain (durere)
U= unresponsive (nu raspunde)
Sincopa
Cauze de pierdere a constientei
F - Fainting
I - Infantile Convulsions
S - Shock
H - Heat Imbalance
S - Stroke
H - Heart Attack
A - Asphyxia
P - Poisoning
E - Epilepsy
D - Diabetes
Scorul Glasgow
A Deschiderea ochilor
- Spontan= 4
- La cerere= 3
- La durere= 2
- Nu deschide= 1
B Cel mai bun raspuns motor
-la ordin= 6
-localizeaza stinul dureros= 5
-retrage la durere= 4
-flexie la durere= 3
-extensie la durere= 2
-nici un raspuns= 1
C. Cel mai bun raspuns verbal
-orientat= 5
-confuz= 4
-cuvinte fara sens= 3
-zgomote= 2
-nici un raspuns= 1
Sincopa
1. Evaluare initiala
2. Decubit dorsal, membrele pelvine ridicate
30 cm. nu permiteti pozitia sezanda
3. Monitorizati A,B,C
4. Largiti orice imbracaminte care strange la
nivelul gatului, toracelui, taliei
5. Verificati daca s-au produs leziuni in
timpul caderii
6. Solicitati asistenta medicala
Accidentele vasculare cerebrale
Situatie in care unul sau mai multe vase
sanguine cerebrale sunt ocluzionate sau
lezate, ceea ce conduce la moartea celulei
nervoase prin lipsa de oxigen
Cauze;
Trombi
Hemoragii
Emboli
Accidentele vasculare cerebrale
Semne si simptome;
1. Debut brusc
2. Cefalee
3. Ameteli, confuzie, salivatie
4. Slabiciune sau pareza/paralizie a unui hemicorp
5. Pierderea expresivitatii faciale si asimetria gurii
6. Vedere dubla
7. Dificultate de vorbire sau/ si intelegere
8. Anizocorie, greturi, varsaturi
9. Inconstienta
10. Convulsii
11. Stop respirator
12. Incontinenta sfincteriana
Accidentele vasculare cerebrale
Evaluare:
fata,
membrele superioare,
vorbirea
Unul dintre acestea anormal- probabilitate
de AVC de aproximativ 70%
Accidentele vasculare cerebrale
Decubit dorsal, capul si umerii usor ridicati
Evaluati si mentineti ABC
Solicitati ajutor
Pozitie laterala de siguranta incazul pacientului
inconstient care respira
Mentineti pacientul linistit si in confort termic
Stabiliti GCS
Monitorizare de functii vitale
Nu administrati nimic per os
Crize convulsive
Convulsii: miscari ale corpului cauzate de
contractii musculare involuntare, cauze;
epilepsie, traumatisme craniene, infectii, febra.
Confuz si dezorientat dupa convulsii
Semen si simptome:
1. “aura” vizuala, sonora, gustativa sau olfactiva
2. ‘”strigat”
3. Pierdere completa sau partiala a constientei si
rigiditate musculara
4. Spasme ale membrelor
5. “spume” la gura
6. Posibila emisie de urina si fecale
Crize convulsive: conduita
1. Stai calmi- criza inceputa nu poate fi oprita
2. Asezati pacientul in decubit dorsal, protejandu-l de alte lovituri, NU
IMOBILIZATI PACIENTUL!
3. Indepartati obiectele apropiate ascutite, fierbinti, dure si ochelarii
pacientului pentru a preveni leziunile
4. NU INTRODUCETI NIMIC INTRE DINTI SAU IN GURA PACIENTULUI si nu
imobilizati pacientul in nici un fel
5. Slabiti hainele stranse din jurul gatului, a taliei, a toracelui
6. Nu va panicati dac pacientul nu respira pentru scurt timp in timpul crizei
7. Dupa incetarea crizei : pozitie laterala de siguranta
8. Evaluati si mentineti ABC
9. Nimic per os
10. Solicitati asistenta medicala
11. Monitorizati si evaluati continuu