STATUL SI DREPTUL

GETO-DAC
Procesul de formare a statului geto-dac

 In preajma sec. I i.Hr. au fost atestate arheologic progrese realizate in

domenii precum prelucrarea minereurilor feroase, folosirea uneltelor de fier,
olaritul si alte mestesuguri. Acestea au fost perfectionate in ateliere, unul
fiind descoperit chiar foarte aproape de noi, mai exact la Bezid.
 Aceste progrese au avut in mod evident un impact urias asupra agriculturii si
a cresterii vitelor. Astfel imbunatatirea tehnicii de arat si extinderea
defrisarilor, au dus la cresterea productivitatii muncii si a productiei. Aceste
cresteri au intensificat schimburile, fie cu produse proprii, fie cu produse
grecesti sau romane. Un astfel de centru de schimburi a fost si la Cetateni
(Muscel)
 Pe plan social diferentele erau foarte mari intre bogati si saraci. Cauza
principala a acestui contrast, era deposedare de pamant a unor obsti si
prazile de razboi.
Procesul de formare a statului geto-dac

 In aceste conditii, geto-dacii cautau o noua forma de organizare. Una care sa

le asigure functionarea unei forte publice distincte, separate de masa
membrilor societatii, si inlocuirea criteriului de rudenie printr-un criteriu
teritoria in vederea stabilirii apartenentei membrilor noii organizatii a
societatii, care este statul
 Expansiunea romana a jucat un rol foarte important in cele ce priveste
formarea Daciei. Aceasta a grabit procesul de formare, si aproximativ in
deceniul patru al sec. I i.Hr. Burebista a organizat statul dac
 El a folosit conditiile favorabile create de dezvoltarea social-economica
interna si, a initiat actiuni in sensul unificarii politice a dacilor.
Procesul de formare a statului geto-dac

 Strabon mentioneaza ca Burebista a fost cel care a pus capat razboiaelor

interne, care ii divizau si ii slabeau pe daci, iar apoi i-a facut sa asculte numai
de poruncile sale.
 O dovada a existentei statului dac format de Burebista este si construirea
Sarmizegetusei, care a devenit centru politic, militar, administrativ si religios,
capitala a noului stat.
 Desi un teritoriu destul de vast, dupa moartea lui Burebista, statul nu s-a
mentinut. S-a dezmembrat in patru iar mai tarziu in cinci state mai micute.
 Statul care avea capitala la Sarmizegetusa a avut urmatorii conducatori:
Deceneu, Comozycus, Scorillo, Diurpaneus si Decebal.
 Decebal a fost cel care a reusit sa unifice statul dac. Desi statul reunit de
acesta nu era la fel de extins ca si cel al lui Burebista, acesta a atins apogeul
dezvoltarii sale politice si a fost un stat mult mai puternic.
Organele centrale si locale

 Desi statul dac din vremea lui Burebista era mai mare decat cel infiinta de
Decebal, acesta dispunea de aceeasi organizare.
 Regele era organul suprem de conducere. O particularitate a sistemului de
succesiune la tron este dreptul la succesiune pe care il au si fratii, nu numai
descendentii. Un exemplu fiind regele Duras (Diurpaneus) urmas al fratelui
sau Scorillo. Alteori succesiune revenea marelui preot, cazul lui Deceneu.
 In perioada de la Burebista la Decebal, izvoarele istorice nu mai mentioneaza
Adunarea poporlui, de unde reiese ca aceasta a disparut o data cu democratia
militara.
 Pe langa rege se formeaza o curte, compusa din sfetnici ai regelui si
executanti ai poruncilor sale.
Organele centrale si locale

 Marele preot era un vice-rege. Acesta detinea atat o putere religioasa cat si
una laica.
 Organele locale erau impartite in cele cu atributii administrative si in cele cu
sarcini militare. Printre atributiile sefilor de regiuni se numara supravegherea
agriculturii, distribuirea periodica a loturilor de cultura. Aceste regiuni
teritoriale se numeau dave, si au fost instituite inainte de formarea statuli
dac.
 Sarcinile militare aveau legatura cu asigurarea pazei teritoriului.
Comandantii militari locuiau in cetati, care erau destul de numeroase. Pe
langa complexul celor grupate in jurul capitalei Sarmizegetusa-Costesti,
Piatra Rosie, Blidaru-, cu turnuri de aparare si terasele intarite, mai erau
altele la Badita, Capalna, Piatra Craivii, Tilisca...
Esenta si forma statului geto-dac

 In lucrarea Geographia, Strabon denumeste teritoriul stapanit de Burebista

imperiu, iar o inscriptie din Syria mentioneaza teritoriul condus de Decebal
fiind un regat.
 Pe un asemenea teritoriu erau evidente si stratificarile sociale. De la
Iordanes, Dio Crisostomul si Dio Cassius aflam denumirile acestor straturi care
sunt: tarabostes (aristocrati geto-daci, nume dat de catre latini) sau pileati si
comati (nume dat de romani geto-dacilor de rand) sau capillati.
 De la inceputul existentei sale, exceptie facand perioada dintre domniile lui
Burebista si Decebal, statul dac a fost dominat de catre tarabosti.
Comandantii de cetati, regii, sfetnicii, marii preoti si sefii de regiuni erau
recrutati numai din randul tarabostilor.
Esenta si formarea statului geto-dac

 Forma statului era de monarhie. Acest lucru ne este aratat de forma de

conducere, regimul politic si prin cei care participau la exercitiul puterii.
 Aceasta monarhie nu s-a putut inchega suficient de bine pana la cucerirea
romana.
 O trasatura deosebita a monarhiei dace este si detinerea puterii laice si
religioase de o singura persoana, aceasta fiind rege si mare preot (Deceneu,
Comozycus) sau a unor persoane diferite, cum a fost si cazul lui Burebista si
Deceneu, Decebal si Vezinas.
Dreptul dac

 Odata cu formarea statului dac, au aparut si normele juridice, pe baza

obiceiurilor din perioada democratiei militare.
 Asa cum erau clase sociale diferite, si inegalitatea de avere s-a facut simtita.
Proprietatea privata fiind o forma de proprietate de care se bucurau marii
detinatori de pamant si vite.
 O alta forma de proprietate intalnita era prorietatea obsteasca. Acesta era un
mod de a stapani si cultiva pamantul in comun. Iar roadele apartineau de
asemenea intregii comunitati.
 Casatoria se incheia printr-un contract de cumparare a sotiei de la parintii ei,
de catre barbati. Aceasta practica era foarte des intalinita la majoritatea
popoarelor din antichitte. Uneori se practica si dota, pe care noi azi o numin
zestre.
Dreptul dac

 Intensificarea comertului a facut necesara aparitia unor norme juridice

corespunzatoare contractelor si obligatiilor civile.
 Pe partea dreptului penal, gasim mentionat concret pedepsirea cu moartea a
adulterului sotiei si unele reminiscente de razbunare a sangelui.
 Iordanes mentioneaza ca regele dac Comosycus era si judecator. Alte date nu
s-au gasit, asa ca putem intui ca forta judecatoreasca era exercitata de catre
regi.
 Tot istoricul Iordanes mentioneaza si existenta unor legi emise de autoritatea
de stat, cu numele de Belagines. Aceste legi dateaza din vremea lui Burebista
si contineau porunci ale regelui.
Bibliografia

 Emil Cernea, Emil Molcut- Istoria statului si dreptului romanesc

 Lucia Copoeru, Corina Pop- Istoria pe intelesul tuturor
 Dexonline.ro