Sunteți pe pagina 1din 59

Familia Argasidae

Sistematică, morfologie și importanță


medicală
Cuprins
Introducere
• 1. Morfologie şi sistematică (Robu Naomi)
• 2. Ciclul de dezvoltare şi biologia diferitelor stadii
(Ene Nicoleta)
• 3. Transmisia febrelor recurente (Marcu Marlena–
Elena)
• 4. Metodologii de anchete epidemiologice (Cernat
Iuliana) privitoare la bolile transmise de către
Argaside
• 5. Controlul populaţiilor de Argaside (Dinu Elena)
Concluzii
Bibliografie
Introducere
• căpușe moi, exclusiv
parazite, hematofage
• unele vectori pentru
agenți patogeni
• 184 specii, 2 în
România: Argas
persicus și Argas
reflexus (păsări)
• Genurile cele mai
comune de argaside sunt:
Antricola (4 specii), Argas
(140 specii), Otobius (2 Figura 1. Argas persicus,
femelă, aspect dorsal și
specii) şi Ornithodoros (90
ventral
specii).
1. Morfologie şi sistematică
Domeniu: Eukaryota
Regn: Animalia
Phylum: Arthropoda
Subphylum: Chelicerata
Clasa: Arachnida
Subclasa: Acari
Supraordin: Parasitiformes
Ordin: Ixodida
Familia: Argasidae
Genuri: Argas (58 sp.),
Carios (88 sp.),
Ornithodoros (35 sp.) și
Otobius (3 sp.) (Ciolpan, 2008).
Figura 2. Adult de Ornithodoros turicata
Structura externă

Figura 3. Structură externă adult de căpușă, vedere dorsală și ventrală


Figura 4. Ornithodoros parkeri, aspect dorsal și ventral
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Argaside)
Figura 5. Ornithodoros hermsi, aspect dorsal și ventral
-argasidele sunt lipsite de scutul dorsal iar stadiile adulte
sunt învelite cu un tegument pielos.

-pe lângă rolul de exoschelet, suport şi protecție,


tegumentul căpuşelor este implicat în mărirea volumului
corpului, impusă de ingestia şi concentrarea unei mari
cantități de sânge în timpul hrănirii.
-tegumentul constituie o limitare a formei şi a mărimii
maxime pentru fiecare stadiu de dezvoltare. Creşterea
ulterioară este posibilă numai prin năpârlirea stadiilor
preimaginale, cuticula veche este înlocuită cu cea nouă a
stadiului următor.
-tegumentul căpuşelor este format dintr-un strat superficial
(cuticular) şi un strat profund (hipodermal).
La rândul său cuticula prezintă un strat extern –
tectostracum - format din chitină acromatică, un strat mijlociu
– ectostracum – din chitină acidofilă şi un strat intern –
hipostracum .
Figura 6. Aspect general
al tegumentului la
argaside

Figura 7. Argaside- înainte și după


hranire
Figura 8. Tars cu sete- rol tactil

Figura 9. Organul Haller-rol olfactiv și de


echilibru
Structura internă

Sistemul digestiv

-canalul bucal tubular = chelicere (dorsal) + hipostom (ventral) –


primul segment al tubului digestiv

-faringe organ de sucțiune, cu seturi de mușchi constrictori și dilatatori


care mișcă ț gazdei căte esofag împreună cu valva faringiană

- esofagul trece prin singaglion (creier) și se continua cu intestinul


mediu
Figura 10.Tubul digestiv la căpușe
Sistemul nervos Sistemul excretor

Singanglion (neurilema-ț. - excreția: după părăsirea


conjunctiv și perineurium-c.
gliale): gazdei
a.pre-esofagian (ggl.
Chelicerelor, pedipalpilor, - organul coxal – ap.
lobi optici) osmoreglator cu membrană
b. post-esofagian (4 per. ggl. filtrantă
deservesc picioarele
căpușelor adulte)
- metabolism N2 -> guanină;
- situat: coxa secundară
excreția prin tuburile
- închidere în sinus Malpighi
perineural al s. circulator
Sistemul reproducător

Femelă Mascul
- 1 ovar, - 1 pereche testicule tubulare (înv.
- 1 perche oviducte membrană subțire)
- oviduct comun (uter) -gl. accesorii :
triunghiular bilobat -multilobate, mari
-vagin –scurt, lățit - secretă compuși pentru formarea
- Organul Gene spermatoforilor și capacitarea
spermatidelor
2. Ciclul de dezvoltare şi biologia diferitelor
stadii
Ciclul biologic însemnă succesiunea
transformărilor şi etapelor de creştere şi reproductive ale
unui organism. La unele grupe, durata ciclului biologic
este scurtă, de câteva zile sau săptămâni, cazul
coccidiilor, la altele este lungă, una sau două generaţii pe
an sau chiar o generaţie la doi ani (viermii de gălbează,
în condiţii naturale dezvoltă o generaţie pe an). La
argaside durata ciclului de viata este variabila.
Toate capusele sunt organisme ectoparazite
obligate pe mamifere, reptile sau pasari. In functie de
relatiile cu gazdele lor, majoritatea argasidelor sunt
considerate ca având multiple gazde.
Metamorfoza
-incompletă sau hemimetabolă (heterometabolă)

• Stadii:
1. Ou
2. Larvă
3. Nimfă
4. Adult.
Figura 11. Metamorfoza incompletă- argaside
Figura 12. Metamorfoza incompletă- argaside
Figura 13. Metamorfoza incompletă- Argas spp.
(Ciolpan,2008)
 Stadiul de ou
• După împerechere și terminarea prânzului sanguin, căpușele
de sex feminin caută medii adăpostite pentru a-și așeza
ouăle.
• De exemplu, femela de Argus persicus depunde între 47-646
ouă.

Figura 14. Ouă de argaside


 Stadiul de larvă
• Larvele au 6 picioare.
• Larva cu dezvoltarea încheiată, după ultima năpârlire se
transformă în nimfă.
• După embriogeneză, larvele sunt flămânde și atacă
vertebrate mici, iar după contactul cu gazda, hrănirea se
face foarte rapid. La unele specii de argaside larvele nu
se hrănesc deloc și trec direct în stadiul de nimfă (1). La
alte specii, larvele se hrănesc încet și trec prin două
stadii de nimfă (în N1 nu se hrănesc).
• Aproape toate căpusele argaside au mai multe gazde.
La speciile care se hrănesc cu mamifere și cu păsări,
larvele se hrănesc rapid (15-30 minute) iar apoi se
scufundă în noroi, nisip ori locuri accesibile ale
habitatului natural.
• Pot rezista perioade lungi fără a se hrăni.
Figura 15. Stadiile ciclului biologic
 Stadiul de nimfă
• Nimfele se aseamănă cu căpușa adultă prin faptul că au opt
picioare. Cu toate acestea, nu au orificul genital dezvoltat.
Nimfele trebuie să poată trăi fără hrană pentru perioade lungi
de timp până când găsește o gazdă adecvată.

• La nimfa N1 lipsește și orice formă de dimorfism sexual.


• Numărul maxim de nimfe observat a fost 8.

• După ce își găsește o gazdă și se hrănește suficient (deși


argasidele pot rezista foarte mult timp fără a se hrăni), nimfa
se poate transforma în adult.
 Stadiul de adult
• În condiții favorabile, ciclul de dezvoltare al argasidelor poate dura
mai puțin de un an.
• Cu toate acestea, condițiile climatice și diapause pot întârzia
comportamentul gazdă, dezvoltarea sau apariția ovipoziției, astfel
încât numai o singură etapă de viață să poată fi finalizată în fiecare
an. Aceste limitări de mediu tind să prelungească durata ciclului de
viață până la 3 ani.
• După contactul cu gazda, adulții se hrănesc rapid, se înghesuie și
cad. Femelele depun ouăle, după care se întorc în gazde și se
hrănesc din nou. Argasidele au, în general, o durată de viața mare
iar depunerea de ouă este o activitate periodică și frecventă.
Figura 16. Adult de argasid
3. Transmisia febrelor recurente

• Borelioza-transmitere
• Febra recurentă-definiție
• Incidența febrei recurente
• Patogeneza febrei recurente
• Semne și simptome
• Diagnostic
• Tratament
Borelioza-transmitere
Sunt cunoscute două tipuri de borelioze:
1)febra recurentă
2)boala Lyme
Acestea sunt determinate de specii diferite de bacterii din
genul Borrelia, iar transmiterea lor se face prin căi diferite:
•căpuşe fără scut (specii de Ornihorodos)-pentru febra
recurentă
•diferite căpuşe cu scut (specii de Ixodes)-pentru boala
Lyme
•păduchele de corp (Pediculus humanus)
Febra recurentă-definiție
Febra recurentă este o boală infecțioasă acută, din
grupul boreliozelor, determinată de spirochete din
genul Borellia, transmisă la om prin intermediul
unui vector (păduche sau căpușă), caracterizată
clinic prin accese febrile, separate de pauze
afebrile, care se repetă de mai multe ori.
Febra recurentă transmisă de căpușe este endemo-
sporadică, și este cauzată de specii de Borrelia (B.
caucasica, B. duttonii, B. hispanica, B. persica, B.
harveyi, B. hermsii, B. venezuelensis, B. mazzottii, B.
parkeri, B. turicatae) și transmisă la om prin
intermediul căpușelor din genul Ornithodoros.
Fig.17. Ornithodoros turicata
Incidența febrei recurente

Fig. 18, 19, 20 Teritorii cu incidență


crescută a febrei recurente
transmisă de căpușe
Africa, Asia de Est, Unele regiuni
mediteranene
Patogeneza febrei recurente

Fig. 21-Curba termică a febrei recurente


Semne și simptome

• febră ridicată (peste 40 ºC)


• cefalee (dureri de cap)
• frisoane
• transpirații abundente
• dureri musculare (mialgii)
• dureri articulare (artralgii)
Diagnostic

Diagnosticul pozitiv de febră recurentă poate fi stabilit


cu ușurință, atunci când patogenii (spiroketele) sunt
detectați în sânge, lichidul cefalorahidian sau în
aspiratul de măduvă osoasă.
Examinarea microscopică în câmp întunecat poate pune
în evidentă prezența spiroketelor mobile. De asemenea,
patogenii pot fi observați pe frotiul de sânge, colorat
specific.
Fig. 22-Borrellia duttoni într-un frotiu de
sânge (Microscop BA410 PlanApo 40X)
Tratament

Spiroketele care determină febra recurentă sunt


sensibele la administrarea de antibiotice, precum:
-eritromicină;
-tetraciclină;
-cloramfenicol;
-penicilină.
d.Metodologii de anchete epidemiologice
privitoare la bolile transmise de Argasidae
• organisme ectoparazite,obligate pe mamifere,reptile sau pasari.
• Au multiple gazde .
• Larvele de argaside au nevoie de un timp mai lung de hranire
• Argas persicus si Argas reflexus au nevoie de 5-10 zile ,iar Argas
boueti de 16-25 de zile .
Importanta medicala
Actiunea directa(datorita actiunii spoliatoare si intepaturii)
Efecte:
• Anemia-atunci cand se gasesc in numar mare pe o gazda.
• Reactii alergice-A.reflexus(indepartarea neadecvata sau la
supunerea manevrelor de grataj).
• Paralizia-anumite specii de capuse secreta o toxina foarte
puternica . Paralizia apare la 5-7 zile dupa ce capusa a inceput
sa se hraneasca .
• Capusele moi Argas persicus si Argas Walkerae pot induce
paralizia la puii de gaina.
Fig. 23. Intepatura de capusa
Actiunea indirecta(transmiterea de diversi agenti
patogeni)
• Teoria focalitatii naturale a bolilor transmisibile –
agentii patogeni ,vectorii si gazdele=biocenoza
caracteristica biotopului
• Cea mai mare importanta o prezinta capusele ca
transmitatoare de boli grave la om ,animale domestice
si animale salbatice
• In multe cazuri ,transmiterea agentilor patogeni este
biologica .
• In acest caz agentul patogen petrece o parte din ciclul
sau de dezvoltare in capusa
Speciile cele mai comune de capuse si ag. Patogeni
transmisi
Argasidae
Familii/ Lungime Nr.gazde Gazda principala Bolile (si Tipul de patogeni
Specii patogenii) transmisi

Ornithodoros m8 cateva oameni Febra recurenta S


moubata f 10 (Borrelia duttoni)

Argas persicus cateva gaini Spirochetioza S


gainilor

Argas reflexus cateva porumbei Borrelia anserina S

Otobius megnini cateva Caini,porci,rumeg Infectii bacteriene -


atoare,cai,oameni secundare

Fig.24 Specii commune de capuse, f-femela, m-mascul, S-Spirochaeta


Spirochetoza la pasari

• A fost descoperita in 1903 in Africa de Sud

• Astazi,boala este raspandita in intreaga lume,in special in tarile


calde

• Uneori ,spirocheta dobandeste caracterul unei epizootii


devastatoare.Rata mortalitatii atinge 90% ceea ce provoaca
daune economice semnificative.
• Spirochetele sunt destul de lungi si subtiri
• Se ciocnesc pe principiul unui tirbuson

• Spirochetele intra in sange dupa o intepatura de capusa ,ca


urmare apare multiplicarea parazitilor
• Toate acestea pot duce la tulburari nervoase si moarte

• In cazul in care boala dureaza mult apare paralizia (moartea


apare in 2 saptamani)
Fig. 25. Spirochete la microscop
Borrelia anserina

• Traieste ca parazit in sangele pasarilor(gazda definitiva) sau in


corpul unor capuse(rol de gazda intermediara si vectori)
• Este patogena pe un numar mare de pasari
• Este sensibila la factorii fizico-chimici ,nu rezista in afara
corpului gazdei
• Boreliile sunt prezente in tesuturile capusei(glande salivare si
gonade)timp de 60 zile si rezista pana la 488 zile
Otobius megnini
(Modificari fiziologice cauzate de capuse)
• Ranirea locala :
grava atunci cand
sunt cauzate de
Otobius megnini
(cauzeaza
hemoragie
,edem,ingrosarea
stratului
cornos,surzirea
partiala la
bovine)

Fig. 26 Intepatura de capusa


e. Controlul populațiilor de Argaside

1.Controlul biologic
2.Controlul chimic
3.Controlul imunologic
1.CONTROLUL BIOLOGIC

Femelele de Argas persicus deja


hranite, la sprayerea cu toxină
rezultată din Bacillus
thurengiensis (sub. Kurstaki) =
mortalitate de 100 %
Femelele nehranite sau ouale
acestei specii=rezistente

Fig. 27 DIPEL/THURICIDE –insecticid pentru


omorârea căpușelor moi (tratament de la
36 h-5 zile)
• Fungi-metodă utilizată pentru a rivaliza
subastanțele chimice sintetice

-Ciuperci entomopatogene: Metarhizium si Beauveria


-M. anisopliae pentru controlul biologic al A.Reflexus=agent
de control microbian pentru gestionarea căpușelor
-Modul de acțiune: Ciuperca pentetreză cuticula capușei,iar
în condițiile de umiditate necesare ciupercilor,căpușele mor.
-Tratament : Meta Power în lunile Iunie,Iulie,August (cand
se formeaza nimfele)
Fig.28 Căpușă acaparată de spori ai Metarhizium Fig. 29 Meta power spray
anisopliae(tratament 3-5 zile,3 tr./an) pt.sol-pesticid pentru
omorarea căpușelor moi
(tratament 3-5 zile,3 tr./an)
• Nematodele=viermi rotunzi mici și nesegmentați care
trăiesc în straturile superioare ale solului.

-Nematode
entomopatogene:fam.Steiner
nematidae si
Heterorhabditidae.
-Mod de acțiune:Nematodul
pătrunde printr-o deschidere
a corpului sau într-un loc în
care cuticula este subțire.
Odată ce nematodul este în
interior, eliberează o bacterie
simbiotică care lichefiază
acea gazdă, se multiplică
rapid și provoacă moartea
rapidă.
Fig. 30 Nematode Tratament pentru
căpușele moi
2.CONTROLUL CHIMIC
Acaricidele: sunt o clasă de combinații chimice, folosite la combaterea Acarienilor.
-folosite pentru tratarea animalelor domestice și salbatice infestate, precum si a
vegetatiei, solului, caselor sau adaposturilor de animale.
-animalele domestice tratate cu acaricide prin imbibare, stropire sau prin atasarea unei
zgarde impregnata cu substante acaricide volatile.
-acaricidele reziduale pot fi aplicate pe vegetatie, sol si resturile de pe sol, de-a lungul
drumurilor, potecilor facute de animale, in curti, pe pasuni sau in alte locuri.
Dezavantaje:
- actiunea toxica asupra tuturor categoriilor de organisme
- actiunea pesticidelor se exercita la toate nivelele de organizare a materiei vii
- induc aparitia raselor rezistente de daunatori;
- sunt persistente;
- se acumuleaza in organisme si se concentreaza in lungul lanturilor trofice;
- din punct de vedere economic, aparitia rase rezistente si faptul ca se sporeste
acțiunea daunatorilor principali și daunatorilor secundari---cresterea cantitatilor de
pesticide, a frecventei de aplicare, a suprafetelor culturilor ---cheltuieli energetice
mari ( in producerea, conditionarea, ambalarea, transportul si aplicarea substantelor
respective).
3.CONTROLUL IMUNOLOGIC
-Implică utilizarea de vaccinuri
-Progresul în dezvoltarea vaccinului împotriva Argasidelor a
fost dezamăgitor pe motivul că este dificilă identificarea
antigenelor de protecție a căpușelor moi
-S-au încercat dezvoltarea unor vaccinuri anti-argaside axate
pe Ornithodoros erraticus și pe O.Moubuata
• O.Erraticus-antig. Oe45 (din c.intestinale)ce provoacă până
la 80% mortalitate la nimfe și 50% reducerea fecundității
căpușei femele.
• O.Moubuata-antig.Om44(proteina salivara) ce inhibă
hrănirea în procent de 70%,iar răspunsul protector crește
odată cu următoarele infestații.
Alte Metode
•Protecția individuală
Veștminte protectoare – ce ofera protecție la înțepăturile
diferitelor artropode nu numai a Argasidelor in cazul printr-o
textura greu de strabatut de aparatul bucal al acestora.
-Culorile deschise atrag, in general, mai putine insecte decat
cele inchise.
- In cazul persoanelor ce desfasoara activitati in natura, hainele
ar trebui sa acopere o parte cat mai mare din corp iar pe zonele
expuse trebuie aplicati repelenti.
ex. insecticide cu actiune rapida din categoria piretroizilor
(cum este permetrinul)cu risc scăzut de reacții
alergice.Repelenții irita căpușele sau le omoara inca inainte de
a se hrani.
• Pentru tratarea hainelor sunt preferati piretroizii sintetici fata
de repelentii volatili, din mai multe motive:
• actioneaza rapid si resping sau indeparteaza artropodele;
• au durata de actiune mai lunga si sunt mai rezistenti la
condițiile variabile de mediu
• utilizarea lor este mai placuta, intrucat au un miros discret
sau imperceptibil, nu au culoare si au consistenta uleioasa;
• folosirea lor nu implica riscuri si nu irita pielea, in cazul
aplicarii unor doze corecte;
• nu afecteaza produsele plastice;
• sunt mai ieftini decat repelentii si nu necesita decat aplicari
rare si in cantitati mici.
• Pe de alta parte, datorita fenomenului de evaporare repelenții
volatili asigură o bună protecție a zonelor neexpuse
Concluzii

• Sunt insecte moi, hematofage


• Pot fi vectori pentru anumiți agenți patogeni
• Sunt specii holometabolice, cu stadiile: ou, larvă, nimfa (de obicei
mai multe, maxim 8) și adult.
• Sunt specii cu mai multe gazde.
• Pot rezista perioade îndelungate fără a se hrăni.
• Transmit febra recurenta
Bibliografie
1. Ciolpan, O., Artopodele, vectori pentru agenți patogeni, Editura Ars Docendi, Universitatea din
București, 2008, pag. 173-200
2. Vladimirescu, A., Coipan, E. C., Căpușele (Acari: Ixodoidea) vectori pentru agenți patogeni,
Editura Ars Docendi, București, 2010, pag. 41-84
http://www.biologydiscussion.com/invertebrate-zoology/arthropods/mites-and-ticks-as-vectors-
with-diagram/62377
https://www.researchgate.net/figure/Ornithodoros-cavernicolous-n-sp-male-A-Capitulum-B-
Hypostome-base-C-Hallers_fig4_51678047
https://ro.wikipedia.org/wiki/Argaside#/media/File:Argas-persicus-female-dorsal-ventral.jpg
https://en.wikibooks.org/wiki/Parasitic_Insects,_Mites_and_Ticks:_Genera_of_Medical_and_Vete
rinary_Importance/Soft_ticks
http://www.scielo.br/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1984-29612013000400443
http://www.cvbd.org/en/tick-borne-diseases/about-ticks/developmental-cycle/life-cycles-argasidae
https://ro.wikipedia.org/wiki/Febra_recurent%C4%83
http://www.boli-infectioase-animale.ro/wp-content/uploads/2012/02/Boli-infectioase-cursVsemII-
2012.pdf
https://ro.madlovefarms.com/6728-what-is-spirochetosis-in-birds-how-to-treat-and-whet.html
https://es.slideshare.net/vaniacedeno73/metastigmatos-2011?qid=6864f7f1-940a-498b-9d0c-
64299062b3a2&v=&b=&from_search=2