Profesor Coordonator:

Lect. Univ. Dr. Cătălin Stan

Masterand:
Săraru Constantin
Craiova,
2019
 Viticultura ecologică

-> propune reinstalarea şi conservarea biodiversităţii vegetale,

animale şi microbiene, motiv pentru care nu utilizează
îngrăşăminte chimice, erbicide sau pesticide de sintezã, iar în
lupta împotriva dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, un rol
important revine acţiunilor preventive şi procedeelor de
combatere cu selectivitate ridicată şi impact minim asupra
mediului înconjurător.

-> promovează sisteme de producţie durabile, diversificate şi

echilibrate, în vederea prevenirii poluării recoltei şi a
mediului.
 Combaterea biologică a dăunătorilor

 Viţa de vie este afectată de un număr însemnat de dăunători

-> măsurile de protecţie fitosanitară ocupă un loc important în
tehnologiile de cultură.

 Considerate „mai naturale”, metodele şi mijloacele

biologice de prevenire şi combatere contribuie la eliminarea
inconvenientelor monoculturii îndelungate. Ele tind să
stabilească un nou echilibru la nivelul componentelor
ecosistemului viticol.
 Combaterea biologică a dăunătorilor:

• Metode preventive;

• Metode fizice şi mecanice;

• Metode şi mijloace de combatere biologică;

 Metode preventive
 Alegerea soiurilor - Rezistenţa soiurilor la organismele dăunătoare.
Deşi prezintă o importanţă deosebită de multe ori este trecută cu vederea,
realizarea stării fitosanitare a culturilor axându-se în principal pe măsuri
preventive sau, mai cu seamă, pe cele curative de combatere.

 Sporirea rezistenţei plantelor prin anumite tehnici naturale:

- condiţiile lucrării îngrijite a solului şi a fertilizării echilibrate;
- formele de conducere la care coardele sunt îndepărtate (prin legare) de
suprafaţa solului cu dirijarea verticală, răsfirată a lăstarilor, sunt mai
puţin afectate de atacul dăunătorilor;
- lucrările în verde (copilit, cârnit, desfrunzit), executate la momentul
optim pot spori aerisirea şi luminarea la nivelul butucului, contribuind
la limitarea atacului, prin crearea unor condiţii nefavorabile evoluţiei
unor dăunători.
 Metode fizice şi mecanice

► tratarea solului cu aburi;

► sterilizarea masculilor unor specii de insecte dăunătoare, cu
ajutorul radiaţiilor;
► instalarea de capcane biologice: părţi de plante, fructe, tuberculi
etc. pe sol, în sol, după care se strâng şi se opăresc;
► instalarea de curse mecanice pentru insecte şi pentru rozătoare;
► instalarea de benzi în culori stridente ori a unor plase, pentru
îndepărtarea păsărilor;
► instalarea de inele cleioase sau brâie-capcană;
► instalarea de capcane cleioase împotriva insectelor;
► instalarea unor aparate de produs zgomote, împotriva
rozătoarelor, a păsărilor şi a cârtiţelor;
 Metode de combatere biologică

1. Utilizarea faunei utile (zoofagii - prădători şi paraziţi);

2. Utilizarea microorganismelor (virusuri, bacterii, ciuperci);
3. Insecticide vegetale;
4. Preparate minerale şi chimice;
5. Folosirea substanţelor biologic active (feromonii sexuali de
sinteză);
6. Folosirea produselor fortifiante din extracte botanice.
 Dăunătorii viţei de vie în raport cu derularea fenofazelor

Dintre dăunători, păianjenii (3,5%) şi moliile (1,4%) sunt cel mai

frecvent întâlniţi în podgorii.
Agenţii de dăunare şi măsurile de prevenire şi combatere
recomandate, sunt prezentate, în raport cu derularea stadiilor fenologice pe
subcapitole, după cum urmează:
1. Dezmugurit - debutul înfloritului
2. Înflorit - compactarea ciorchinilor
3. Compactarea ciorchinilor – pârgă
4. Pârgă – recoltat
 1 Dezmugurit - Debutul înfloritului

 Erinoza (Colomerus vitis sin. Eriophies vitis)

Ȋn România, atacul produs de acarianul eriofid Colomerus vitis,
cunoscut şi ca erinoza sau „băşicarea viţei de vie” creează probleme, mai
mult sau mai puţin grave, în toate arealele viticole. În general este
considerat un dăunător de mizerie datorită aspectului neplăcut al atacului pe
frunze. În urma atacului metabolismul frunzelor este redus, afectând
maturarea lemnului.

Acarian eriofid
Colonii de acarieni
eriofizi sub scoarţă
Prevenire şi combatere.
Metode agrotehnice-culturale: - aplicarea corectă şi
la timp a tăierilor în uscat; - strângerea şi arderea
coardelor rezultate din tăierile în uscat, cu scopul
distrugerii formelor hibernante; - arături adânci, cu
îngroparea tuturor resturilor vegetale; - menţinerea
curată a terenului; - plantarea de perdele de protecţie
pentru protejarea entomofaunei utile;

Controlul biologic. Tratamente cu uleiuri vegetale în

fenofaza de umflare a mugurilor. Tratamente cu sulf
pe vegetaţie. Protejarea populaţiei de prădători prin
crearea unui mediu favorabil auxiliarilor (de
exemplu perdelele vegetale). Introducerea
auxiliarilor în cultură pe cale naturală (coarde
populate cu Typhlodromi) sau artificială Bio – box
de Biobest (flacoane sau cutii de carton cu
prădători).
 2 Înflorit - Compactarea ciorchinilor

 Acarienii tetranichizi - Panonychus ulmi, Tetranychus urticae şi

Eotetranychus carpini.
Combaterea biologică. În ecosistemele viticole în echilibru,
acarienii fitofagi dăunători sunt controlaţi de numeroşi prădători:
Coccinelidae (Stethorus punctillum Weise), unele specii Thripidae,
Crisophydae, Antocoride, Miridae şi acarienii phytoseizii speciile:
Typhlodromus pyri, Amblyseius andersoni, Typhlodromus aberrans,
consideraţi cei mai importanţi antagonişti ai acarienilor fitofagi dăunători.
Când aceşti prădători sunt absenţi din plantaţii sau densitatea lor este
redusă, o alternativă de luptă biologică este introducerea acestora în cultură
fie pe cale naturală (coarde populate cu Typhlodromi) sau artificială Bio –
box de Biobest (flacoane sau cutii de carton cu prădători).
 3 Compactarea ciorchinilor – Pârgă

 Putregaiul acid: Boala este cauzată, în general, de mai mulţi factori

respectiv: un vector musculiţa Drosophyla melanogaster.
Viticultura biologică. În fermele cu combatere biologică, în
momentul semnalării atacului în plantaţie, se intervine cu tratamente cu
pulbere de bentonită, activată cu anhidridă sulfuroasă, circa 25 Kg/ha. De
asemenea, pentru a limita extinderea atacului se aplică tratamente de
combatere a vectorului. Combaterea musculiţei de oţet, este recomandată la
apariţia primilor indivizi semnalaţi în proximitatea strugurilor, cu insecticide
biologice: Dipel T 0,05%, Thuringin 0,3 %, Ecotech extra 0,15% etc.

Larve pe boabe
 4 Pârgă – Recoltat

 Moliile strugurilor Gen III-A

Avertizarea tratamentelor se realizează în funcţie de nivelul de
risc (PED) 2 perforaţii/25 de struguri analizati reprezintă o pagubă de
8%. Pentru raţionalizarea strategiei de combatere se utilizează capcane
feromonale de supraveghere AtraMbig şi AtraBot. La ora actuală,
metodele biologice de combatere sunt cele mai agreate. Singurul
inconvenient este posibilitatea spălării acestor produse dacă, după
aplicarea lor, intervin ploi abundente.

Alţi dăunători: Acarienii fitofagi , Cicada verde (Empoasca vitis)

 Bibliografie
1. http://www.scvblaj.ro/documente/Ghidul_fitosanitar_al_viticultor
ului_Tomoiaga.pdf;
2. http://www.usamvcluj.ro/files/teze/bunea.pdf
3. http://www.cameraagricolavn.ro/biblioteca/articole/Viticultura/Co
mbaterea%20bolilor%20si%20daunatorilor%20la%20vita%20de
%20vie.pdf;
4. http://www.sagmart.com/uploads/2013/03/13/news_image3/grapes
.jpg;
5. http://www.campaniasuweb.it/sites/default/files/articolo/immagine
/201311/A-Bunch-of-White-Grapes-in-the-Basket-HD-
Wallpaper.jpg
Vă mulţumesc
pentru atenţie!