NOTIUNI DE ANESTEZIE

Conf. dr. Teodorescu Petre Octavian

INTRODUCERE

• Aparuta initial din necesitatea de

a combate durerea
• A evoluat in decursul timpului
• Reprezinta toate mijloacele
farmacologice si tehnice de
combatere a durerii
• Permite bolnavului sa suporte
actul terapeutic chirurgical in
cond. de securitate si confort
optime
• Permite chirurgului sa execute
interventia in cond. de
imobilizare si relaxare adecvate a
bolnavului
INTRODUCERE

• Asigura efectuarea
- actului chirurgical
- obstetrical
- terapeutic
- proceduri dg invazive
• Suprima durerea, frica
• Profilaxie si protectie
antisoc
INTRODUCERE

• Termenul de anestezie
 cuvintele grecesti: - ana = fara
- esthesis = sensibilitate
 defineste toate procesele ce au ca obiectiv
suprimarea sensibilitatii dureroase
• Termenul de analgezie
 Sensibilitatea dureroasa este abolita selectiv
 si alte senzatii nu sunt interceptate
• Starea de constienta - pastrata : AR
- abolita : AG
DEFINITIE

• Anestezia generala poate fi

definita ca o depresie
reversibila a SNC
- indusa medicamentos
- manifestata prin pierderea
perceptiei si a rasp. la toti
stimulii externi
• Starea de narcoza (AG) se
obtine prin actiunea
medicamentului –SNC
- bolnavul nu percepe
durerea
- este inconstient
DEFINITIE

• AG trebuie sa mai asigure:

- amnezia; analgezia si un
grad de relax. musc.
( interventii intraabd.)
- suprimarea rasp.
hemodinamic si hormonal
la stimularea chirurgicala
> asigurarea homeostaziei
> protectia vegetativa
antisoc – cea mai imp
DEFINITIE

• In 1987 Prys-Roberts defineste

anestezia ca si
 pierderea constientei indusa de
medicamente
 pacientul nu percepe durerea
• Pierderea perceptiei sau
sensibilitatii
- comuna pt toate tipurile de AG
- abolirea ei marcheaza inceputul A
- fapt contrazis de situatiile de
trezire intraanestezica
DEFINITIE

• Kissin defineste anestezia ca si

- o posibilitate de a preveni efectele adverse
fiziologice si somatice produse de interventia
chirurgicala
- cu ajutorul agentilor farmacologici
• Statusul anestezic:
- analgezie, anxioliza, amnezie, hipnoza,
suprimarea raspunsului motor somatic si a
raspunsului hemodinamic si hormonal la
stimulul chirurgical
DEFINITIE

• Efectul obtinut, influentat:

- terenul pacientului
- tipul si amploarea interv. chirurgicale
• Nevoia de anestezic mai mica pt interventii
parietale toracice decat pt. interv. Intraabdom.
• Din punct de vedere clinic
anestezia = o stare trecatoare de inconstienta
asociata cu analgezie si amnezie
PATRULATERUL ANESTEZIC

ANALGEZIE
HOMEOSTAZIE

HIPNOZA
RELAXARE MUSCULARA
PATRULATERUL ANESTEZIC I

1. ANALGEZIA
- durerea este o percetie superioara,
integrata , constientizata a stimulilor
nociceptivi , cu functie de aparare
(mecanisme de R si T + o puternica
incarcatura subiectiva si afectiva)
- lipsa durerii
- componenta obligatorie a oricarei
tehnici de anestezie
- se poate realiza cu: anestezice volatile,
analgetice majore de tip morfinic
(opiacee) pt AG si analgetice locale pt
AR
PATRULATERUL ANESTEZIC II

2. HIPNOZA- SEDAREA
- deconectarea psihologica -somnul
anestezic : protejeaza bolnavul dpv
psihic ( actele chirurgicale si
microclimatul stresant din BO)
- componenta facultativa a anesteziei
- nu este obligatoriu ca bolnavul sa
doarma in timpul operatiei
- anxietatea: unul din factorii
generatori de stress  tendinta de a
lua in considerare protectia psihica a
bolnavului  amnezie inainte si in
timpul actului operator
PATRULATERUL ANESTEZIC III

3. RELAXAREA MUSCULARA
- asigura conditiile optime de
executie a interventiei
-  conditiile nociceptive din plaga
- componenta care raspunde
necesitatilor actului chirurgical
- conditionata de sediul si
amploarea operatiei
- se realizeaza selectiv cu
 droguri curarizante in A.G.
 cu ajutorul concentr. anest. local
in A.R.
PATRULATERUL ANESTEZIC IV

4. HOMEOSTAZIA GENERALA
- componenta obligatorie
- toate mijloacele de
monitorizare si toate masurile
de terapie intensiva pre- intra-
si postoperatorii pt realizarea
securitatii maxime a bolnavului
- mentinerea functiilor vitale
(R,C, E,M) in limitele homeost.
- individualizeaza atitudinea
anestezistului fata de un anumit
bolnav si fata de o anumita
interv. chirurgicala
PATRULATERUL ANESTEZIC IV

4. HOMEOSTAZIA GENERALA
- React. de ap. a org(S.C.)
SNV, endocrin, catecolaminic
macro si micro-circ. cu
fenomene de VC si perf. tis ↓
la nivel celular, metabolic:
ischemie, acidoza, distrugerea
organitelor celulare cu soc
PATRULATERUL ANESTEZIC V

• Dintre componentele patrulaterului anest. cele

mai importante sunt:
 analgezia
 asigurarea homeostaziei
• Hipnoza nu e obligatorie  poate fi inlocuita cu
sedarea
• Relaxarea se asigura dupa necesitati
• In trecut comp. anest  un singur agent anest.
inhalator: eterul dietilic, ciclopropanul,
cloroformul
• Halotanul ( anest. volatil halogenat) – protectie
vegetativa antisoc
PATRULATERUL ANESTEZIC VI

• Protectia antisoc si protectia vegetativa

(profilaxia socului operator) deziderat al
anesteziei moderne
• Anestezia este un act terapeutic intensiv ce
creaza securitate maxima bolnavului
• Deziderate – tehnica si droguri moderne sub
monitorizare pe toate functiile ( R , gaze
sanguine, circulatorie, excretorie,relax. Musc)
PATRULATERUL ANESTEZIC VII

• Respiratia in timpul anesteziei:

- Respiratie spontana
- Respiratie asistata ( inspirul spontan este
ajutat, prelungit manual sau mecanic) sau
respiratie controlata ( respiratia bolnavului
este preluata in intregime manual sau de
ventilator la bolnavul curarizat de ex.)
• Circulatia este asigurata si sustinuta prin
perfuzii ( P, C) cu urmarirea unui echilibru intre
castig-pierderi
PATRULATERUL ANESTEZIC VIII

• Componentele AG – 1 sg ag. anest. ETER,

CICLOPROPAN sau CLOROFORM
( hipnoza, analgezia si relaxarea)
• Halotanul (A. volatil) – protectie antisoc
• Tehnicile moderne : un agent pt. fiecare
componenta a anesteziei
 anestezie combinata pe pivot de ag.
anestezic volatil
 intravenoasa
PREGATIREA PENTRU ANESTEZIE I

• Rolul anestezistului include :

 evaluarea functionala preoperatorie
 mentinerea homeostaziei generale
 supravegherea postoperatorie imediata
• Anestezistul - internistul ce activeaza in blocul
operator si in saloanele de reanimare
- manipuleaza disfunctii fiziologice, nevoile
farmacologice si complicatii medicale ce apar
in perioada postoperatorie
PREGATIREA PENTRU ANESTEZIE I

• Pregatirea bolnavului pt.

operatie

 aspect important

 reducerea morbiditatii si
mortalitatii
PREGATIREA PENTRU ANESTEZIE I

• Pregatirea bolnavului (1):

- stabilirea contactului cu bolnavul
- pregatirea psihologica
- evaluarea bolii chir. si rasunetul sistemic
- evaluarea si corectarea/ ameliorarea
disfunctiilor coexistente
- evaluarea implicatiilor anestezice ale
medicatiei cronice
- depistarea unor alergii in antecedente
- anestezii in antecedente
PREGATIREA PENTRU ANESTEZIE I

• Pregatirea bolnavului (2):

- abuz de alcool, tutun, droguri
- reactii neobisnuite la anestezie
- risc operator si anestezic- scor ASA
- informarea bolnavului
- obtinere accept pt. gesturile terapeutice de
anestezie si reanimare postoperatorie
- stabilirea planului de desfasurare al anesteziei si a
ingrijirilor intra- si post-operatorii
- examen fizic complet: cu focalizare pe caile
respiratorii, cord, plaman , neurologic
PREGATIREA PENTRU ANESTEZIE I

• Pregatirea bolnavului (3):

- semne vitale: inaltime, greutate,
TA,AV, nr. resp.
- cap si gat ( intubatie dificila)
- inspectia col. vertebr.- mobilitate,
conformatie
- examinari de laborator
teste: Hb,Ht, grup sanguin,
coagulare, biochimie
- EKG: obligatorie > 40 ani
- Rx toracic: fumatori, varstnici,
suferinte organice cronice majore
PREGATIREA PENTRU ANESTEZIE I

SCOR ASA- American Society of Anesthesiology

Mortalitatea corelata
riscului
CLASA I Individ sanatos 0,1 %
CLASA II Disfunctie moderata 0,2 %

CLASA III Boala sistemica severa ce nu invalideaza 1,8 %

CLASA IV Boala sistemica severa invalidanta 7,8 %

- pune viata in pericol

CLASA V Muribund 9,1 %

CLASA VI Donator de organe

U- urgenta- se adauga la fiecare din clasele ASA daca este cazul

LOCUL DE ACTIUNE AL ANESTEZICELOR

• deprima activitatea
SNC
• locul de actiune variaza
foarte mult
 efecte pe anumite
structuri ale sistemului
nervos ( maduva,
trunchi, talamus,
cortex)
• la nivelul encefalului
act.  cortex
MAC- CONCENTRATIA ALVEOLARA MINIMA

• Mecanismul narcozei nu e elucidat

• Instalarea N este conditionata de
realizarea unei CM a A in tesutul
cerebral  P gaz anestezic la acest
nivel  P in sange  P a gazului in
alveola
• Concentratia moleculelor de
anestezic din creier necesara pt a
deprima activitatea nervoasa
centrala depinde de conc.
anestezicului in aerul alveolar
si se defineste prin MAC
MAC- CONCENTRATIA ALVEOLARA MINIMA

• Creierul se echilibreaza cu
presiunea partiala a
anestezicelor inhalatorii din
sangele arterial si din alveola
• MAC= concentratia alveolara
minima de gaz anestezic la o
presiune de 1 atmosfera care
produce o depresie SNC pentru
a impiedica 50% dintre pacienti
sa raspunda prin miscari, ca
reactie la incizia tegumentului
• Este 50 % din doza eficace de
anestezic
TREZIREA DIN ANESTEZIE

• Principala cale de eliminare

a nestezicelor inhalatorii :
alveola pulmonara
• Trezirea depinde de
reducerea concentratiei
anestezicului in tesutul
cerebral Examinare prin Tomografie cu
emisie de pozitroni- la trezirea
• La aceasta poate contribui si din anestezia cu Propofol
- Cortexul cel mai vechi
rata de metabolizare a filogenetic este primul care
se activeaza : talamusul,
anestezicului la cele care au hipotalamusul, girusul cingular