Revista:

Arq. Neuro-Psiquiatr. vol.73 no.6 São Paulo June 2015

Autori:
Margarida Sobral
Maria Helena Pestana
Constança Paúl
Boala Alzheimer este un sindrom clinic cauzat de
neurodegenerare și caracterizat printr-o deteriorare
progresivă a capacității cognitive și a capacității de a
trăi independent.

Rezervele cognitive descriu capacitatea creierului

adult de a face față efectelor procesului
neurodegenerativ și de a minimiza manifestarea
clinică a patologiei demenței.

Scopul acestui studiu a fost de a evalua asocierea

rezervelor cognitive și severitatea bolii Alzheimer.
 Cursul bolii nu este același în fiecare persoană, dar
simptomele par să se dezvolte în aceleași etape
generale.
 Rezervele cognitive reprezintă o construcție
ipotetică care a fost utilizată pentru a informa
despre îmbătrânirea cognitivă.
 Ele descriu capacitatea creierului adult de a se
ocupa de efectele procesului neurodegenerativ și de
a minimiza manifestarea clinică a patologiei
demenței(care este probabil rezultatul inteligenței
înnăscute sau a experienței de viață).
 Rezerva cogitivă nu este fixă, dar continuă să
evolueze pe toată durata vieții.
 Studiile epidemiologice sugerează că experiențele
de-a lungul vieții, inclusiv activitățile educaționale,
de ocupare a forței de muncă și activitățile de
petrecere a timpului liber în viața ulterioară, pot
spori rezervele.
 Alte studii au observat rate mai rapide de progresie la
pacienții cu reserve cognitive mari după
diagnosticarea bolii Alzheimer.
 O altă cercetare a arătat că o participare ridcată la
activtaţi în timpul liber este asociată cu un declin
cognitiv mai rapid decât în cazul celor cu participare
mai scăzută, iar unele studii au arătat că pacienții
bolnavi de Alzheimer cu studii superioare au un
declin cognitiv mai rapid decât cei cu studii
inferioare, deoarece la orice nivel severitatea clinică
este mai avansată la pacienții cu studii superioare.
 Alţi autori au concluzionat ca educaţia incetineşte
ritmul declinului cognitiv petru persoana cu
Alzheimer. Sobral și Paúl au descoperit că pacienții
bolnavi de Alzheimer cu studii superioare și cu
participare intensă la ativităţi de petrecere a timpului
liber pot beneficia de un declin cognitiv și funcțional
mai lent după diagnosticarea bolii.
 Acest studiu includ 75 de pacienți în ambulatoriu
cuvârsta medie: 80,20 ani, în intervalul 61-92
ani, diagnosticați cu Alzheimer.
 Am exclus participanții cu insuficiență cognitivă
ușoară și tulburări psihiatrice. Nici un participant
nu are alte afecțiuni medicale grave înafara celor
pertinente pentru studiu, incluzând nici un istoric
al abuzului de alcool sau abuzul sau dependența
de substanțe recurente și nici un istoric al bolilor
cardiace sau diabetului.
 Pentru a cuantifica rezerva cognitivă, a fost administrat
Chestionarul Rezervei Cognitive care include participarea la
activități (lectură, jocuri intelectuale), anii de educație,
ocupație, cursuri de formare, formare muzicală și limbi
învăţate de participanți pe parcursul vieții lor adulte.

 Datele privind petrecerea timpului liber (PTL) au fost

obținute dintr-un chestionar "Petrecerea timpului liber pe
toată durata vieții" , completat de participanți și / sau de
îngrijitori.

 Începem prin discriminarea activităților curente și trecute.

Îngrijitorilor li sa cerut să confirme informațiile despre PTL
pe toată durata vieții pacienților, deoarece nivelul PTL
scăzut al pacienților poate fi o consecință a declinului
cognitiv. Acest instrument include activitățile mintale ,
activitățile fizice , activitățile sociale , activități productive şi
activitățile de agrement .
 Toți participanții au primit testul de examinare a statusului mental
(TESM) pentru screening-ul cognitiv, precum și Evaluarea clinică a
demenței (ECD), care clasifică demența în 3 etape de severitate. În
ciuda unor limitări, scorul TESM este un bun indicator al severității
bolii.

 Scorul general al ECD este obținut printr-un algoritm standard pentru

a stabili nivelul de afectare al pacientului: 0 (fără afectare), 0,5
(deficiență foarte ușoară), 1 (demență ușoară), 2 (demență moderată)
și 3 (demență severă).

 Examenul cognitiv revizuit al lui Addenbrooke (ECRA) este un test

cognitiv scurt care evaluează cinci domenii cognitive, și anume
atenția/orientarea, memoria, fluența verbală, abilitățile lingvistice și
vizuale.

 Abilitățile funcționale au fost evaluate cu două activități ale scalei

zilnice de viață: Indexul lui Barthel (IB), care abordează activitățile de
bază ale vieții cotidiene, cum ar fi îngrijirea, mâncarea, scăldatul,
mobilitatea și Indexul Lawton și Brody (ILB) (de exemplu, gestionarea
banilor, utilizarea telefonului).
 Datele colectate au inclus variabile socio-demografice și clinice, inclusiv
vârsta, sexul, starea civilă și starea de pensionare, precum și variabilele
care informează de obicei rezerva cognitivă (nivelul de educație, ocupația
pe tot parcursul vieții și frecvența PTL).

 Fiecare participant a fost supus unei evaluări standard, inclusiv istoricul

medical, examenul fizic, testele de laborator și o neuro-imagistică.
Pacienții cu Alzheimer au fost evaluați cu TESM și ECD pentru recrutare la
prima consultare a evaluării multidisciplinare. Pacienții au fost supuși unei
evaluări funcționale și neuropsihologice. S-au examinat domenii
neuropsihologice specifice, cum ar fi memoria, limbajul, atenția, abilitatea
vizuo-spatială și funcționarea executivă. S-a evaluat severitatea demenței
în conformitate cu ECD.

 În acest studiu variabilele ipoteze pentru a reprezenta construcția rezervei

cognitive au fost: Chestionarul rezervei cognitive (nivelul rezervei
cognitive), educația (așa cum este definită în termeni de nivel al nivelului de
educație), frecvența PTL și ocupația pe tot parcursul vieții.

 Pentru a verifica relația inferențială dintre variabilele metrice și categorice

cu două sau mai multe categorii am folosit testul t Student și testul F și
ANOVA.
 În ceea ce privește
asocierea măsurilor
cognitive și
severitatea bolii
Alzheimer, a existat
o tendință liniară
descrescătoare
semnificativă
statistică între TESM
și ECD.
 Figura 1A prezintă
modelele de TESM
obținute pentru
diferite niveluri ale
rezerveii cognitive
prin ECD

Figura 1A
 Figura 1B prezintă
modelele de ECRA
obținute pentru
diferite niveluri ale
rezervei cognitive
prin ECD.
 Grupul "mediu /
nivel înalt al rezervei
cognitive" (mai mare
sau egal cu 7 puncte
pe chestionarul
rezervei cognitive ) a
obținut scorurile
mai mari pe TESM și
ECRA (a se vedea
figurile 1A și 1B). Figura 1B
 Figura 1C prezintă
modele ale IB obținute
pentru diferite niveluri
ale rezervei cogntive prin
ECD. Grupul "nivel scăzut
al rezervei cognitive" a
obținut cele mai mari
scoruri pe IB.
 Pacienții cu Alzheimer
cu niveluri mai ridicate
ale rezervei cognitive au
prezentat rezultate mai
slabe ale IB comparativ
cu cei cu niveluri mai
scăzute ale rezervei
cognitive.

Figura 1C
 Figura 2A
prezintă modelele
de PTL pentru
diferite niveluri
ale rezervei
cognitive prin
ECD.
 Participanții cu
grup "mediu /
înalt nivel de
rezervă ognitivă"
au avut scorurile
mai mari la PTL.
Figura 2A
 Figura 2B prezintă
modelele TESM
obținute pentru
diferite niveluri de
educație de către
ECD.
 Acest studiu a
aratat ca pacientii
cu Alzheimer cu
niveluri mai
ridicate de educatie
au obtinut
rezultate mai bune
pe TESM.

Figura 2B
 Conform literaturii de specialitate, boala Alzheimer se
caracterizează prin deteriorarea inevitabil progresivă a
capacității cognitive și a capacității de a trăi independent și, în
acest studiu, s-a evaluat asocierea rezerei cognitive cu
severitatea bolii într-un eșantion de ambulatoriu.
 S-a observat o relație între nivelul rezervei cognitive și stadiul
demenței (severitatea demenței evaluate cu ECD). Deci, nivelul
rezervei cognitive a influențat severitatea demenței. Educația,
gradul de ocupație și activitătile din timpul liber sunt cele mai
frecvent utilizate proxy-uri pentru rezerva cognitivă și studiul
nostru a fost în concordanță cu alte studii care au arătat că
nivelurile ridicate de rezervă cognitivă, educație, PTL ridicat și
muncă complexă (de exemplu, "Profesii intermediare, ") au
influențat rata declinului cognitiv la persoanele cu Alzheimer.
 Rezultatele acestui studiu confirmă că alte rezultate ale
studiilor au arătat că nivelurile mai înalte ale educației sunt
asociate cu o performanță mai bună în testele cognitive. Grupul
"> 4 ani" a obținut rezultate mai bune pe testele funcționale
decât grupul de analfabeți.
 Acest studiu a arătat că pacienții cu niveluri mai ridicate de
PTL au avut scoruri mai mari la testele cognitive decât
participanții cu niveluri mai scăzute de PTL.
 S-a constatat că participanții care au aparținut grupului
"Profesii intermediare, activități intelectuale și științifice"
au obținut rezultate mai bune pe testele cognitive decât
cele care aparțineau grupului "Lucrători necalificați",
întărind concluziile altor studii care au arătat că munca
complexă a crescut nivelul de funcționare intelectuală.
 Participantii cu niveluri mai ridicate ale rezervei cognitive
au avut scoruri mai mari la testele cognitive decat
persoanele in vârstă cu niveluri mai scazute . Principala
limitare a acestui studiu a fost mărimea eșantionului mic,
variabilitatea mică a nivelului de educație și în special,
proiectarea studiului a fost o observație transversală. Vor
fi necesare studii viitoare cu mărimi mai mari ale
eșantionului pentru a face față acestor limitări.
 În concluzie, trebuie să subliniem faptul că nivelul rezervei
cognitive a influențat gravitatea bolii Alzheimer. Potrivit lui
Tucker și Stern, rezerva cogntivă explică de ce cei cu un grad
mai ridicat de IQ, educație, nivel profesional sau PTL,
evidențiază schimbări clinice sau cognitive mai puțin severe în
prezența patologiei legate de vârstă sau Alzheimer. Suntem de
acord că există avantaje în atingerea unor niveluri înalte de
rezervă cognitivă și credem că stilurile de viață sănătoase ar
trebui promovate pentru a îmbunătăți sănătatea adulților în
vârstă, ajutându-i să facă alegeri sănătoase, cum ar fi
stimularea cognitivă pe toată durata vieții, activitate fizica.
Abordările comunitare preventive pentru demență ar trebui să
se concentreze asupra îmbunătățirii educației, a schimbării
stilului de viață și a promovării PTL.
 Acest studiu sugerează că pacienții cu Alzheimer cu o reyervă
cognitive mai mare pot beneficia de declinul cognitiv după
diagnosticarea u Alzheimer. Cu toate acestea, vor fi necesare
studii longitudinale pentru a clarifica cursul AD de-a lungul
diferitelor etape ale bolii și relația acesteia cu rezerva
cognitivă.