Fiziopatologia sistemului

endocrin
BFK, AN I
GRUPA 6
Cuprins
Tulburarile reglarii secretiei hormonale
Tulburarile hipotalamice si hipofizare
Disfunctii tiroidiene
~Hipertiroidism
~Hipotiroidism
~Guşa
Disfunctiile corticosuprarenale
~Excesul de glucocorticoizi
~Deficitul de glucocorticoizi
~Excesul de mineralocorticoizi
~Excesul de hormoni androgeni
~Deficitul de mineralocorticoizi
~Deficitul de hormoni androgeni
~Insuficienta corticosuprarenala primara ( Boala Addison)
 Dupa sinteza, hormonii sunt depozitati in vezicule. Prin
stimularea celulelor endocrine, hormonii sunt secretati
in circulatie.

 Transportul lor la distanta, la celulele tinta, este mediat

de proteine plasmatice cu rol de transport sau se face
sub forma de hormoni liberi.

 Hormonii pot actiona: autocrin, paracrin si endocrin.

 Efectele hormonilor depind de:

 -factorii de stimulare ai sintezei/secretiei

hormonilor
 -sinteza, depozitarea,secretia hormonilor
 -transportul plasmatic al hormonilor
 -numarul, structura si functia receptorilor
 -transductia intracelulara a semnalului in celula tinta
Tulburarile reglarii secretiei hormonale

In ceea ce priveste reglarea secretiei hormonale,

doua glande cu origine embrionara nervoasa
(medulosuprarenala si neurohipofiza) sunt reglate
nervos, iar restul umoral.

O consecinta importanta a feedback-ului este faptul ca

hormonii au o durata de viata limitata si ca majoritatea
sunt secretati pulsatil.
 Hipofunctia endocrina poate fi cauzata de:

 Hiposecretie
 Rezistenta la hormon:
-defecte ale receptorilor
-defecte de trasductie intracelulara a semnalelor
-anticorpi impotriva receptorilor
-saturatia receptorilor
 Hiperfunctia endocrina poate fi determinata de
hipersecretie prin:

 Hiperplazia glandei hipofize

 Tumori ale glandei endocrine
 Substante asemanatoare hormonilor
 Tulburari hipotalamice si
hipofizare

H i p o t a l a m u s u l e s t e re g i u n e a c re i e r u l u i c a re
c o n t ro l e a z a u n n u m a r m a re d e f u n c t i i .

G l a n d a p i t u i t a ra s e c re t a h o r m o n i c a re
i n f l u e n t e a z a p ra c t i c t o a t e p ro c e s e l e f i z i o l o g i c e .
A d e n o a m e l e h i p o f i z a re s u n t n e o p l a s m e b e n i g n e
c e a p a r d e l a u n u l d i n t re c e l e 5 t i p u r i d e c e l u l c e
p i t u i t a re a n t e r i o a re .
 Consecintele au doua mecanisme:
1. Extindeea masei tumorale intercraniene, deoarece
hipfiza este iintr-un spatiu inchis, cu o capacitate
foarte limitata de a gazdui o masa mare in
expansiune

2. Sindroame induse de deficitul/supraproductia de

hormoni
 Extinderea intercranana a masei tumorale determina:

 Cefalee, din cauza tensionarii dura mater

 Hidrocefalie, prin blocarea fluxului LCR
 Defecte vizuale, datorita compresiei fibrelor din chsma
optica
 Paralizii ale nervilor cranieni si epilepsia lobului
temporal, datorita extensiei laterale a tumorii
 Rinoreea LCR, prin erodarea tesutului osos
 Hiperprolactinemia

Este cel mai frecvent sindrom de hipersecretie

de hormon hipofizar atat la barbati cat si la femei.

Adenoamele hipofizare PRL-secretate sunt cele

mai frecvete cauze patologice.
 Alte cauze sunt:
 Stimularea pereteui toracic sau traumatisme toracice
stimuleaza arcul reflexului de supt.
 Insuficienta renala cronica ridica PRL prin scaderea
clearance-ului
 Inhibarea indusa de consumul de droguri
 Hipotiroidismul primar este asociat cu
hiperprolactinemie usoara.
 Productia de hormon de crestere(GH) este modulata de mai
multi factori incluziv de stres, exercitiu, nutritie, somn si de
hormonul de crestere in sine.

Cutoate acestea, reglatorii primari sunt doi hormoni

hipotalamici si un hormon de la stomac:

 Hormonul de eliberare a hormonului de crestere(GHRH) care

stmuleaza sinteza si secretia de hormon de crestere.
 Somatostatina(SS) un peptid produs de mai multe tesuturi din
organism, care inhiba eliberarea hormonilor de crestere, ca
raspuns la GHRH si alti factori de stimulare
 Lipsa efectului GH poate rezulta dintr-un deficit in productia
de GH sau prin rezistenta la hormon.

Manifestarile de deficit depind de varsta de debut:

 Copiii cu deficit de GH prezinta intarzierea cresterii sau
nanism hipofizar.
 Adultii cu deficit de GH prezinta hiperlipidemie, schimbari in
compozitia corpului, hiperensiune arteriala, demineralizare
osoasa.

Efectul hipersecretiei de GH prezinta 2 tulburari distincte:

 Gigantismul: secretie excesiva de GH, la copii sau adolescenti
 Acromegalia:secrete excesiva de hormon de crestere la adulti
 Consecintele excesului de GH

 Cresterea oaselor late

 Proliferarea tesuturilor moi
 Organomegalie
 Diabet zaharat
 Alte manifestari:hiperhidroza, tenul gras, artropatie,
cifoza, sindrom de tunel carpian, astenie musculara
proximala, schimbarea vocii, risc crescut de polipi si
tumori maligne colonice
 Disfuncțiile tiroidiene

1. H i p e r t i ro i d i s m .
2 . H i p o t i ro i d i s m ( m i xe d e m )
3 . G u ș ă , o m a r i re d i f u z a a g l a n d e i t i ro id e
c a u z a t ă d e s e c re ț i a p re l u n g i t ă d e T S H .
4 . N o d u l i ti ro i d i e n i . ( N e o p la s m e b e n i g n e s au
maligne).
 HIPERTIROIDISM

H i p e r t i ro i d i s m u l a r p u t e a re z u l t a d i n c a u z e
d i f e r i t e , c e c re s c e f e c t u l h o r m o n i l o r t i ro i d i e n i .
Cele mai importante sunt:

1. C re ș t e re a s i n t e z e i ș i s e c re ț i e i d e h o r m o n i
t i ro i d i e n i .
2. D i s t r u ge re a g l a n d e i c u e l i b e ra re d e h o r m o n i
t i ro i d i e n i .
3. E n ge s t i a e x c e s iv ă d e h o r m o n i t i ro i d i e n i
e x o ge n i .
 Consecințele
hipertiroidismului includ:
• Activitate crescută SNC – nervozitate, iritabilitate, manie, și
chiar psihoză.

• Cresterea debitului cardiac – ca urmare a creșterii ritmului

cardiac și a contractilității miocardice, a reducerii rezistenței
vasculare periferice.

• Creșterea catabolismului proteic – determină scăderea

masei musculare până la atrofie și scăderea eficienței prin
modificări ale miozinei (miopatie tirotoxică).
 Hiperglicemie – prin creșterea gluconeogenezei
hepatice, creșterea absorbției de carbohidrați și
degradarea crescută a insulinei.

 Scăderea colesterolului plasmatic total – datorită

creșterii numărului de receptori hepatici pentru LDL,
creșterii activității LPL și a lipolizei.

 Creșterea necesarului de vitamine – în cazul în care

sursele alimentare sunt inadecvate.
• Activitatea osteoblastic ă și osteoclastic ă
– spor ită determin ă scăderea densității
osoase și creșterea fragilit ății scheletice,
hipercalcemie și uneor i pot apărea fractur i
patologice.

• Creșterea motilit ății gi – hiperdef eca ție.

• M o d i f i c a re a m e t a b o l i s m u l u i h o r m o n i l o r s t e ro i z i –
d e t e r m i n ă l a f e m e i o l i go m e n o re e ș i s c ă d e re a
f e r t i l i t ă ț i i , i a r l a b ă r b a ț i s c ă d e re a f e r t i l i t ă ț i i ș i
impotența.

• C re ș t e re a c o n c e n t ra ț i e i p l a s m a t i c e a p e p t i d u l u i
n a t r i u re t i c a t r i a l – a n p s i p re c u r s o r i i s ă i .

• O f t o l m o p a t i a t i ro i d i a n ă – c re ș t e re a p re s i u n e i
i n t ra o r b i t ra re d e t e r m i n ă d i p l o p i e s i n e u ro p a t i e
optică.
• Modificări cutanate – tegumentele sunt
t ra n s p i ra t e , c a t i f e l a t e ș i c a l d e d a t o r i t ă
va s o d i l a t a ț i e i p e r i f e r i c e ; d i n c a u z a m e l a n o z e i
b a z a l e ș i a d e p u n e r i i p e e x t re m i t a ț i l e i n f e r i o a re ș i
p a t u r i l e u n g h i a l e p o a t e f i va z u t ă h i p e r p i g m e n t a re .

• Po t a p ă re a ș i m o d i f i c ă r i l a n ive l u l d e ge t e l o r –
o n i c o l i z ă , h i p o c ra t i s m d i g i t a l .
 N e t ra t a t e s t e o b o a l ă i n t e rc u re n t ă
a s o c i a t ă . Po a t e d e c o m p e n s a d i s f u n c ț i a t i ro i d i a n ă .
Pa c i e n ț i i p re z i n t ă t a h i c a rd i e , f eb r ă , a g i t a ț i e,
g re a ț ă , v ă r s ă t u r i , d i a re e, n e l i n i ș t e s a u p s i h o z ă .
 Hipotiroidismul

Este caracterizat prin niveluri serice ale T4 și T3 anormal de

scăzute.
Nivelul tiroxinei libere este întotdeauna scăzut.

Clasificarea etiopatogenetică:
1. Congenitale:
• aplazie sau hipoplazia a glandei tiroide
• efecte si biosinteză sau acțiunea hormonilor
2. Dobândite:
• cea mai frecventă este tiroidita lui Hashimoto(patogeneza
tiroiditei Hashimoto este neclară)
 Consecințele hipotiroidismului sunt opuse
celor din hipertiroidism:

 Rata metabolismului bazal scăzut duce la creșterea în

greutate în ciuda aportului alimentar redus, hipotermie,
intoleranță la frig.

 La sugari sinapsele nu se dezvoltă normal, mielinizarea

este defectuoasă și apare retard mental.

 Adulții au mai multe anomalii neurologice reversibile

(vorbit încetinit, uitare, scăderea auzului, ataxie); unii
pacienți însă au simptome mentale severe (demență sau
psihoză); reflexele osteotendinoase sunt lente, cu o fază
de relaxare încetinită.

 Slăbiciune musculară, crampe și rigiditate

 Scăderea debitului cardiac și volumul diastolic în repaus,
creșterea rezistenței vasculare periferice.

 Scăderea răspunsului ventilator la hipercapnie și hipoxie,

incidența crescută a apneii în somn- miopatie a mușchilor
căilor aeriene superioare, slăbiciune a diafragmului.

 Colesterolul plasmatic și nivelul trigliceridelor cresc

datorită activității scăzute a lipoprotein-lipazei și scăderii
formării de receptori LDL hepatici.

 La copii creșterea oaselor este încetinită și maturarea

scheletică este întârziată, deoarece secreția glandei
pituitare de hormon de creștere poate fi deprimată.
 Anemie normocromă, normocitară ca urmare a eritropoezei
scăzute.
 Constipația este comună și reflectă scăderea motilității gastro-
intestinale.
 Pielea este uscată și rece.
 Părul este fragil și lipsit de luciu, frecvent se pierde păr de pe
corp.
 Carotenemia (coloare galben-portocalie a pielii)
 La femei → menoragie, cicluri anovulatorii
La bărbați → infertilitate, ginecomastie
 scăderea concentrației de ANP

Hipotiroidismul sever și de lungă durată poate duce la o

stare de comă.
 Gușa

Gușa este o creștere difuză a tiroidei. Cel mai

frecvent rezultă prin stimularea prelungită de către
TSH.
Stimularea poate fi rezulltatul uneia dintre cauzele de:

 hipotiroidism
 hipertiroidie
 alternativ, gușa poate apărea la un pacient clinic
eutiroid.
Deficitul de iod este cea mai frecventă cauză de
gușă.
 Disfunctiile
corticosuprarenaliene

1.EXCESUL DE GLUCOCORTICOIZI

Cauzele pot fi:

 iatrogena(adm. terapeutica excesiva de
glucocorticoizi)
 tumori secretante de h. CSR(ale CSR sau ale altor
organe-carcinom bronhopulmonar)
 stimularea secretiei prin exces de ACTH(tumori ale
hipofizei)-boala cushing
 Consecintele excesului de glucocorticoizi:
A. Tulburari metabolice:
 metabolismul glucidic - glucocorticoizii
stimuleaza gluceneogeneza hepatica si inhiba
patrunderea glucozeiin celule
 metabolismul lipidic:deoarece glucocorticoizii
stimuleaza lipoliza, AGL sunt folositi in ficat
pentru sinteza unor cantitati mari de VLDL:
acumularea de tesut adipos este caracteristic
centripeta
 metabolismul proteic:glucocorticoizii favorizeaza catabolismul
proteinelor determinand aparitia fatigabilitatii musculare prin
scaderea masei musculare; aditional apare osteoporoza ca
urmare a degradarii matricei osoaose

B. Tulburari de vindecare a plagilor: det. de inhibarea de catre

glucocorticoizi a proliferarii fibrelor de colagen cu intarzierea
proceselor de reparatie tisulara si scaderea imunitatii
favorizand instalarea infectiilor

C. Tulburari vasculare: sub actiunea glucocorticoizilor creste

sensibilitatea la actiunea catecolaminelor, rezultand cresterea
contractilitatii cardiace si vasoconstrictie=>aparitia
hipertensiunii arteriale secundare
D. Tulburari sanguine:glucocorticoizii determina
policitemie, neutrofilie si trombocitoza=>obstructii
vasculare trombotice

E. Tulburari digestive :posibila aparitie a ulcerului gastric

si duodenal prin inducerea cresterii secretiei de acid
clorhidric si reducerea secretiei de pepsina

F. Tulburari nervoase:prin cresterea excitabilitatii

sistemului nervos favorizeaza instalarea tulburarilor
psihice
 Deficitul de glucocorticoizi

Consecinte:
 Produce tulburari ale metabolismului glucidic
cu hipoglicemie; apare mai frecvent in
insuficienta hipofizara, deoarece lipseste
efectul hiperglicemiant al STH-ului
 Hipoglicemia activeaza sistemul nervos
vegetativ simpatic, inhiba eliberarea de insulina,
intensifica lipoliza si catabolismul proteic
(effect determinat de scaderea cantitatii de
insulina si cresterea epinefrinei)
 Epinefrina-stimuleaza contractilitatea
cardiaca→tahicardie, stimuleaza secretia
sudorala→transpiratii excesive

 Cu timpul, reducerea sensibilitatii receptorilor cardiac

si ai vaselor de sange la actiunea catecolaminelor
determina scaderea tensiunii arteriale
 Diminuarea secretiei de acid clorhidric, la nivelul
stomacului, favorizeaza instalarea infectiilor gastro-
intestinale

 Diaree si varsaturile frecvente determina pierderea

unor cantitati crescute de apa si electroliti, fenomene
care favorizeaza instalarea deshidratarii

 Lipsa efectului glucocorticoizilor asupra maduvei

osoase duce la anemie, neutropenia, euzinofilie si
limfocitoza
Excesul de mineralocorticoizi (Boala Conn-
tumora secretanta de aldosteron)

Consecintele excesului de aldosteron:

 produce hipervolemie si hipernatremie (prin retentia
renala a aperi si a Na), care favorizeaza instalarea HTA.
 determina eliminare renala crescuta de ioni de K, H si
Mg, fenomene care induc: hipopotasemie, scaderea
conceentratiei sanguine a magneziului si alcaloza
metabolic; alcaloza metabolic induce cresterea
excitabilitatii neuromusculare.
 tulburarile electrolitice favorizeaza aparitia aritmiilor
cardiace.
 Excesul de hormoni androgeni:
 Apare in cazul unei tumori secretante de hormoni
androgeni
 Determina masculinizare si amenoree la sexul
feminine si instalare precoce a pubertatii (dar cu
dezvoltare incompleta) la sexul masculin.
 Deficitul de mineralocorticoizi:

 -determina pierderea renala de Na, consecutiv si de apa; rezulta deficit

sever de Na si apa cu deshidratare hipotona, hipovolemie si scaderea
TA; consecutive apare cresterea volumului intracellular
(hipoosmolaritatea extracelulara determina patrunderea apei in celula
cu hiperhidratare intracelulara)

 -hipovolemia duce la scaderea perfuziei renale, scaderea consecutiva a

filtratului glomerular si cresterea concentratiei plasmatice a creatininei;
scaderea perfuziei renale produce cresterea secretiei de renina si
angiotensina II; angiotensina II stimuleaza secretia de ADH care
determina retentia de apa, in scopul corectarii hipovolemiei, dar
accentueaza hipoosmolaritatea.

 -determina retentia renala de ioni de K, Mg si H; retentia ionilor de K, Mg

si H determina scaderea excitabilitatii neuromusculare, tulburari de ritm
cardiac.
 Deficitul de hormoni androgeni

 Deficitul de androgeni are consecințe mai puțin

severe, deoarece produce manifestări clinice
numai la femei (tulburări ale pilozității,
fatigabilitate musculară)

 La bărbați o funcție testiculară normală asigură o

producție adecvată de testosteron.
 Insuficiența corticulosuprarenală primară
(Boala Addison)

 În boala Addison –glanda SR este distrusă aproape în totalitate-

mecanismul se presupune a fi în majoritatea cazurilor autoimun.

 Cauzem mai puțin frecvente sunt tuberculoza, amiloidoza, alte

infecții

 Prezintă toate consecințele fiziopatologice ale deficitului de

glucocorticoizi, mineralocorticoizi, si hormoni androgeni.
Suplimentar, se produce o hiperpigmentare a pielii, cu următorul
mecanism:

-lipsa feedback-ului negativ exercitat de cortizol asupra

secreției de ACTH, duce la creșterea sintezei de ACTH ( inclusiv a
precursorului acestuia, proopio-melanocortina, care duce la
creșterea sintezei de melanotropină și de melanină.