Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
~ Salmonella
(SS)
Shigella
• Sh. dysenteriae (subgrupul serologic A)
• Sh. flexneri (subgrupul B)
• Sh. boydii (subgrupul C)
• Sh. sonnei (subgrupul D) (2/3 din cazuri)
+
Alcaligenes xylosoxydans, Chryseobacterium meningosepticum,
Ochrobactrum antrhropi, Ralstonia pickettii
g. Pseudomonas
• genul Pseudomonas cu 256 de specii, împărţite în 5 grupe
metabolice
• bacterie ubicuitară, în sol, pe suprafaţa materiei vegetale, în
apele dulci şi marine.
• se pot dezvolta la temperaturi scăzute (psichrofilie) sau ridicate
(42oC) şi contaminează produsele alimentare sau farmaceutice
conservate la rece.
• uneori se poate izola din microbiota intestinală a omului şi
animalelor.
• Strict aerob, poate crește în absenţa O2, dar doar în prezenta
NO3
Agar MacConkey
Producere de pigmenti difuzibili-piocianina
(fenazina – albastru) (geloza nutritiva, geloza-
sange)- produs exclusiv de P. aeruginosa
Pioverdina (fluoresceina)- galben-verde, galben brun-
produs si de alte specii
Pseudomonas fluorescens
• VIS UV
Piocianina Pioverdina
Secretie de piocianina+pioverdina
(verde-albastru)
Piorubina si piomelanina-
rosu/negru
Caractere biochimice
O/F test-oxidativ
Catalaza- “+”
Oxidaza- “+”
Nitrat reductaza-“+”
• Indol -
• RM -
• VP -
• Citrat +
• Ureaza –
• Glc –/oxid
• Lac-
• Zah-
Factor de virulenţă Activitate biologică
Exopolizaharide Aderenţă la epiteliu
mucoide (alginat)- polimeri de Barieră împotriva fagocitelor şi antibioticelor
acid manuronic şi glucuronic Inhibă legarea anticorpilor şi a complementului
Proteaze Leziuni tisulare
elastaza, proteaza alcalină Slăbirea joncţiunilor celulelor epiteliale
(colagenaza) și fibrinolizina Degradarea fibronectinei (expunerea receptorilor)- aderenta oportunista –keratite, conjunctivite,
IU, ITR
Clivarea anticorpilor
Inactivarea α1-antitripsinei, componentelor complementului şi citochinelor
Clivarea receptorilor C3b de pe suprafata neutrofilelor
Stimulează secreţia de mucus
Exotoxina A (ETA) Citotoxică prin inhibarea sintezei proteinelor~toxina difterica (blocarea EF-2)
Toxică pentru macrofage
Mitogen pentru celulele T
Inhibă proliferarea granulocitelor şi macrofagelor
Lipopolizaharide Determinant antigenic pe suprafaţa celulei
Proprietăţi endotoxice mai slabe decât LPS a altor specii Gram negative
Pigmenţi: piocianina (piochelina- Inhibă mişcarea cililor
deriv.), Toxici pentru alte specii bacteriene şi celulele umane
1-hidroxifenazina, pioverdina Stimulează metabolismul oxidativ al neutrofilelor
Inhibă proliferarea limfocitelor
Piochelina- siderofor
Fosfolipaza C Hemoliză
Lezarea ţesuturilor
Distrugerea surfactantului
Fimbrii (pili de tip IV) Aderenţă la epiteliu
Lipaza Lezarea ţesutului
Histamina Pierderea integrităţii epiteliului
Exoenzima S Aderenţa la epiteliu
Citotoxică - ADP-ribozilantă
Leucocidina (Citotoxina) Citotoxică pentru neutrofile şi limfocite
Patologie
• pacienţii spitalizaţi (hematologie, reanimare, urologie, imunodeprimaţi),
după mai multe cure de antibiotice.
• poarta de intrare:
– translocaţia digestivă la bolnavii aplazici;
– focare de infecţie digestive;
– dispozitive intravasculare sau urinare;
– leziuni tegumentare sau ale mucoaselor (arsuri, răni, plăgi
chirurgicale).
• Infecţiile respiratorii
– apar aproape în exclusivitate la indivizii cu leziuni ale epiteliului
tractului respirator inferior (boli cronice pulmonare şi în insuficienţa
cardiacă congestivă) sau imunocompromiși (neutropenii,
chimioterapie).
– Infecţia tractului respirator inferior la bolnavii cu fibroză chistică -tulpini
mucoide
stratul de alginat împiedică legarea anticorpilor la determinanţii antigenici ai suprafeţei celulei
Tulpinile mucoide sunt mai rezistente la fagocitza non-opsonică;
• alginatul este o barieră mecanică pentru antibioticele aminiglicozidice;
• alginatul mărește gradul de aderenţă al tulpinilor mucoide de celulele epiteliale ale tractului pulmonar
• alginatul nu inhibă sinteza anticorpilor specifici, dar pare să inhibe IMC.
• Endocardita
• Ps. mallei
– parazit adevărat la cal- răpciugă.
– se poate transmite la om.
• Pseudomonas (Burkholderia)
pseudomallei
– bacil aerob Gram negativ, imobil,
saprobiont în sol, apă, orezării, materia
vegetală.
– Crește la 42o, oxidează glucoza, lactoza
etc
– patogen oportunist, un contaminant al
rănilorși agentul meloidozei, o boală
tropicală, fatală la om şi la alte mamifere
domestice.
• Meloidoza este o infecţie
pulmonară.
• La cabaline Ps. pseudomallei -morva,
transmisibilă la om.
– La cal, infecţia implică plămânul, dar
este o infecţie sistemică, cu leziuni
subcutanate ulcerative și adenopatie.
– La om infecţia poate evolua fatal și
începe cu ulceraţii tegumentare sau ale
mucoaselor, adenopatie și septicemie.
Burkholderia cepacia
• Complexul Burckholderia
caepacia (Bcc) cuprinde 9 specii
cu distribuție ubiquitară
• pacienții cu fibroză chistică
– purtători asimptomatici
– infecția poate evolua cu deteriorarea
progresivă a țesutului pulmonar în
câteva luni sau foarte rapid, cu
apariția pneumoniei necrozante și a
bacteriemiei.
– transmitere interumana
– potențial parazitism intracelular
– infecția cu Ps.aeruginosa
favorizează colonizarea
ulterioară cu Burckholderia
caepacia.
• Virulența multifactorială:
– aderența la celulele epiteliale ale gazdei și la mucină prin intermediul
pililor
– producerea de proteaze, hemolizine
– LPS cu toxicitate ridicată și cu o structură care îi conferă rezistență la
fagocitoză
– elaborarea de melanină care protejează celulele bacteriene de
sistemele microbicide
Stenotrophomonas maltophilia
– specie ubiquitară
– colonii verde-lavandă
sau gri
– oxidazo-negativ !!!!
– lizin-decarboxilază
pozitiv
– agent al infecțiilor
nosocomiale de tract
respirator, urinar,
infecții ale plăgilor sau
bacteriemii asociate
dispozitivelor protetice
Genul Acinetobacter
• 20 specii, A. boumannii
• BGNF, saprofite în sol, apă,
apă menajeră și hrană,
comensale ale tegumentului
personalului medical și
pacienților
• patogeni nosocomiali
importanți, mai ales în unitățile
de terapie intensivă.
• bacili Gram negativi, în fază
logaritmică de creștere,
devenind cocoidali, și grupați în
diplo sau în lanțuri de lungimi
variabile, în fază staționară
• Tulpini capsulate
• Strict aerobi, oxid-, cat+, NTR -
• Microbiota tegumentului (25%)
Patologie
• septicemie, 3-5% din pneumoniile nosocomiale, VAP,
endocardite, meningite, infecții cutanate, de plagă
chirurgicală, infecții cutanate, oculare și infecții de tract urinar)
• frecvent rezistent la majoritatea antibioticelor utilizate pentru
tratamentul infecțiilor nosocomiale (inclusiv carbapenemi).
• virulența tulpinilor implicate în diferite infecții, și anume:
– 1) prezența capsulei polizaharidice formată din L ramnoza, D
glucoza, acid D glucuronic, D manoza
– 2) aderența la celulele epiteliale mediată de fimbrii și/sau
polizaharide capsulare
– 3) producția de lipaze
– 4) toxicitatea componentelor polizaharidice ale peretelui celular
și prezența lipidului A.
g. Achromobacter, Alcaligenes,
Ochrobactrum
• bacili Gram-negativi, oxidază-
pozitivi, cu mobilitate de tip peritrih
spre deosebire de celelalte
pseudomonade, care prezintă
mobilitate de tip polar.
• utilizează citratul ca sursă de C,
produc urează și dgradează
glucoza în aerobioză și
anaerobioză
• izolați din microbiota normală,
echipamente de ventilație și
sisteme de dializă, iar ocazional
din sânge, urină, LCR, plăgi,
abcese.
• Ochrobactrum anthropi -izolată din
bacteriemii asociate dispozitivelor
intravasculare
• contaminant produse biologice
Bordetella
• B. pertussis
– patogen exclusiv la om
– infecţii ale tractului respirator- tusea convulsivă
• B. parapertussis
– entitate clinică asemănătoare
• B. avium
– infecţioasă pentru pasari (curci)
• Bordetella bronchiseptica (Bordetella bronchicanis)
– infecţioasă pentru iepuri şi câini
– ocazional poate infecta omul - infecţii respiratorii şi bacteriemii,
în special la pacienţii imunodeprimaţi
• noi specii
– B. hinzii
• bacteriemie si infecţii de tract respirator
– B. holmseii
• bacteriemie la pacienţii imunodeprimaţi
– B. trematum, care produce infecţii de plagă şi otite medii
•
DIFFERENTIEREA SPECIILOR DE BORDETELLA
PATOGENE LA OM
Crestere Crestere
pe medii pe agar
neseletive Bordet- Ureaza Oxidaza Mobilitate
(TSA, Gengou
MacConkey)
B. pertussis - + - + -
B. parapertussis + + - -
B. bronchiseptica + + + +
B. pertussis
• Fazele clinice
– faza catarală durează 7-21 de zile
– faza de stare (sau paroxistică) - 2-4 săptămâni, marcată de tuse violentă şi inspiraţie zgomotoasă caracteristică
acestei maladii, poate fi însoţită de cianoză, limfocitoza (16000-30000/µL), vomă, epuizare caşectică severă şi
moarte
– faza de convalescenţă, cu episoade de tuse a căror frecvenţă scade progresiv, durează 3-4 săptămâni.
– Mecanismul major de protecţie a organismului uman faţă de infecţia cu B. pertussis este sinteza anticorpilor
neutralizanţi. Titrul anticorpilor specifici faţă de toxina pertussis, hemaglutinina filamentoasă, pertactină şi fimbrii, se
corelează cu un nivel crescut de protecţie fată de infecţie. Dacă se produce, infecţia secundară este uşoară.
• g. Actinobacillus
– Actinobacillus
actinomycetemcomitans
• cocobacil Gram-negativ cu
creștere lentă adesea
asociat cu actinomicozele
• boala periodontala la
adolescenți, endocardite,
abcese, osteomielita
• sensibil la tetraciclină,
cloramfenicol, penicilină
G, ampicilină și
eritromicină
• Capnocytophaga
– Specii rezidente ale
microbiotei normale
– creștere lentă,
capnofile, Gram-
negative, fusiforme
sau filamentoase
facultativ anaerobe,
care necesită CO2
pentru creștere
– mobilitate prin
alunecare
– Hemolitice
– produce o substanță
care modifică
activitatea PMNN
– bacteriemii și infecții
sistemice cu evoluție
gravă, în special la
pacienții
imunodeprimați
• Cardiobacterium
hominis
– bacil Gram-
negativ pleomorf,
facultativ anaerob,
constituent al
microbiotei
tractului respirator
superior și
intestinal
– ocazional poate
determina
endocardita
• Chromobacterium violaceum
– bacil Gram-negativ asemănător cu pseudomonadele
– produce un pigment violet
– In zonele subtropicale
• abcese, diaree, infecții septice, în urma contaminării
pe cale intestinală sau prin țesutul cutanat lezat.
• ~Eikenella corrodens
– bacil Gram-negativ, de dimensiuni mici, fastidios,
capnofil, constituent al microbiotei cavității orale și
intestinale (40–70% )
– formează colonii invaginate în agar
– oxidazo-pozitiv
– nu fermentează zaharurile
– adesea asociată cu streptococii în infecțiile mixte cu
contaminare orală
Chryseobacterium
– bacili Gram-negativi, lungi, fini, oxidazo-
pozitivi, imobili, proteolitici și slab fermentativi
– formează colonii cu pigment galben, specific
– izolat din puroaie superficiale, conducte și
echipamente medicale expuse la o sursă de
apă contaminată și nesterilizate.
– Ocazional pot coloniza tractul respirator
superior și rareori poate cauza meningită
(specia Chryseobacterium meningosepticum).
– Speciile acestui gen sunt în general
multirezistente la antibiotice
Grupul Kingella
– 3 specii
– Kingella kingae.
– bacili Grma-negativi, cu forme cocobacilare
sau de diplococi, hemolitice pe geloză sânge
– microbiota orala
– ocazional infecții osoase, articulare și ale
tendoanelor
• în urma diseminării în sânge prin
microhemoragiile consecutive periajului
dentar.
Bacterii Gram-pozitive de
importanta medicala
• Familia Bacillaceae, g. Bacillus
– B. anthracis -antraxul la ierbivore și accidental
la om, agent important al bioterorismului;
– B. cereus -intoxicație alimentară și infecții
oculare sau cu alte localizări;
Bacillus anthracis
B. cereus și
B. anthracis
B. thuringiensis
Necesar de tiamină
+ -
pentru creștere
Hemoliză* - +
Capsulă
+ -
polipeptidică**
Liză mediată de
bacteriofagul + -
gamma***
Mobilitate - +
Creștere pe mediu
hidrat de cloral
- +
(2,2,2-tricloro-1,1-
etandiol)
String test + -
Virulența
• La om, sporii pătrund prin leziunile tegumentare (antrax cutanat), rareori prin membranele mucoase
(antrax gastrointestinal) sau prin inhalare (antrax pulmonar).
• Sporii germinează la locul de pătrundere și induc apariția unui edem gelatinos și congestie.
• Bacilii se diseminează pe cale limfatică și sanguină, se multiplică în sânge. Celulele capsulate sunt
virulente și induc antraxul clinic
• Factori de virulența:
– un polipeptid (poli-γ-D acid glutamic) din structura capsulei, care-l protejează de fagocite;
– o toxină alcătuită din 3 componente proteice: antigenul protector (PA), factorul letal (LF) și factorul
edematos (EF).
• Antigenul protector
– Complexele PA + LF sau PA + EF sunt internalizate prin mecanismul endocitozei mediate de
receptor sub forma complexelor heptamerice. După acidifierea endosomului, subunitățile LF și EF
sunt eliberate în citosol.
• EF și LF au rolul componentei active (A), iar componenta PA are rolul de legare de receptorul membranar
(B). Antigenul protector pare să formeze canale pentru trecerea ionilor prin membrana celulei eucariote.
• Factorul edematos -o adenilat-ciclază, dependentă de Ca2+.
• Factorul letal - o metaloprotează dependentă de Ca și de Zn. Complexul LF și PA determină leziunile
tisulare, șocul sistemic și moartea, mediate de nivelele înalte de citochine.
• Răspunsul imun anti PA este protector.
Carbune cutanat – forma buloasa
•Frotiu din amprenta de
splină a şoarecelui
decedat după 48 ore de la
inocularea suspensiei
bacteriene. Coloraţie cu
albastru de metilen policrom
(1000x). Bacillus anthracis şi
celulele splenice apar coloraţi
în albastru, iar capsula
colorată metacromatic în roz.
• emetică
– asociată cu consumul orezului
• diareică
– produsă de consumul cărnii
– asociată cu diaree masivă.
• Enterotoxina poate fi sintetizată nu numai în alimente, dar și în lumenul intestinal.
•
• Determinanții virulenței la Bacillus cereus:
– 3 fosfolipaze C (lecitinaza, fosfatidil-colin hidrolaza, fosfatidilinozitol-hidrolaza), hemolitice;
– sfingomielinaza, hemolitică;
– hemolizina I (cereolizina), o citolizină termolabilă, activată de sulf -produce microperforații
membranare, care perturbă controlul echilibrului ionic. În sânge, hemolizina I este inactivată de
colesterol, ceea ce limitează efectele patologice în infecțiile naturale;
– hemolizina II, alcătuită din două subunități (cea care mediază legarea și cea activă, cu efecte
necrotice asupra enterocitelor). Activitatea sa nu este neutralizată de colesterol;
– hemolizina III, denumită factorul emetic, este o proteină sau un grup de proteine cu gr. mol. mică,
foarte stabile la căldură, la acțiunea proteazelor și la variația pH. Este un dodecadepsipeptid.
Lecitinaza m. Nagler
g. Clostridium
C. perfringens C.septicum C. novyi C. difficille C. tetani C.botulinum
Lecitinaza + - + - - -
Spor subterminal subterminal central Subterminal subterminal terminal
Mobilitate - + + + + +
Beta hemolizã + + + - + +
Fermentarea + + + + - +
glucozei
Reducerea + + + - - -
nitraților la nitriți
Virulenta
• exotoxine de o mare diversitate structurală, cu proprietăți imunogene
proprii.
– 8 tipuri de tulpini de C. botulinum
– 5 tipuri de tulpini de C. perfringens
• enzime: colagenaze, proteaze, DN-aze, neuraminidaze
• - contaminări simple
• - celulita anaerobă
• - mionecroza clostridiană (gangrena
gazoasă).
• C. perfringens
– 4 toxine letale majore (α, β, ε, ι (iota):5 tipuri
toxigene: A, B, C, D, E
– 9 toxine minore (antigene solubile) δ, θ
(hemolizină), k (colagenaza), λ (protează), µ, ν
(DN-aza), γ, eta şi neuraminidaza (sialidaza,
creşte vâscozitatea sângelui şi favorizează
tromboza capilară).
– Enterotoxina poate cauza intoxicaţii alimentare
• produce creşterea permeabilităţii capilarelor,
vasodilataţie şi creşterea motilităţii intestinale.
• Toxina α
– o fosfolipază C (o lecitinază dependentă de Ca),
– metaloprotează cu Zn, de 53 kDa,
– produce o hemoliză incompletă pe agar-sânge.
– In vivo, α-toxina produce hemoliza intravasculară, agregare plachetară, leziuni
capilare, liza leucocitelor, hipotensiune şi bradicardie
– Este factorul major al mionecrozei (gangrena gazoasă).
• Toxina-β
– toxină letală majoră produsă de tulpinile B şi C de C. perfringens.
– leziunile enteritei necrotice la pacienţii cu un nivel scăzut al dietei proteice.
• Toxina-ε
– produsă de tulpinile de tip B şi D, ca protoxina
– creşterea permeabilităţii peretelui intestinal, cu creşterea înglobării toxinei,
care acţionează sistemic ca o toxină letală. După intrarea în circulaţie produce
hiperemie renală, edem pulmonar, exces de lichid pericardic.
• Toxina iota
– sintetizată de tulpinile E de C. perfringens izolate din intestinul de viţel cu
semnele enteritei şi ale intoxicaţiei generale.
– alcătuită din două proteine, distincte biologic şi imunologic (iota-a şi iota-b).
Activitatea toxică este produsă de amestecul celor două proteine. Asupra
actine globulare a muşchilor striaţi şi actinei nemusculare - ADP-ribozilate.
– Este dermonecrotică şi letală pentru şoarece.
Enterotoxemia este produsă de enterotoxine, β-toxină şi toxina ε.
• C. histolyticum produce cel puţin 5
toxine-enzime:
• - α-toxina necrozantă şi letală
produce moartea animalelor în 24 de
ore de la injecţia intramusculară.
Tegumentul şi muşchii adiacenţi
zonei injectate sunt complet lizate;
– Catalaza +
– Mobilitate in umbrela la 25oC
– Testul CAMP
L. monocytogenes
L. monocytogenes + Beta + + +
C. diphteriae
C. minutisimum - dermatoză a pielii
C. mycetoides -ulcerele tropicale la om
C. urealyticum este agent al infecţiilor
urinare.
C. ulcerans - faringită exudativă sau
ulcere ale tegumentului mâinii la om;
C. ovis poate determina limfadenita
granulomatoasă acută sau pneumopatii cu
eozinofile la om.
C. xerosis
C. pseudodiphtheriticum
C. pseudotuberculosis
C. jekeium
Corynebacterium diphteriae
• Extrarespiratorii
– Sistemice - insuficenta renala, hepatica, afectarea SNC
– Forme cutanate – zonele tropicale, favorizate de
intreruperea continuitatii cutanate, suprainfectie cu CGP
Diagnostic de
• Medii selective - Serumlaborator
Tellurite /modified
Tinsdale, Colonii gri, brune cu halou negru
• Cultivare pe mediu
• Loeffler sau Pai