• sunt baze azotate de origine vegetală,

• cu structură complicată,
• cu acţiuni fiziologice caracteristice

Denumire dată de Meissner, în 1819, ca urmare a izolării,

în 1805, a morfinei din opiu de către Sertürner

al kaly (lb. araba) = alcalin

eidos (lb.greaca) = asemanator
Papirusul Ebers, sec. 15 i.Hr.
Mandragora officinalis
Hyoscyamus niger
Papaver somniferum
 Oracolul din Delfi

Opium

Scopolia carniolica
 Dendrobates azureus

batrachotoxina

Bufo guttatus
tetrodotoxina

Puffer fish, fugu

 • izolarea alcaloizilor din produse vegetale (sec. 19)

Pierre Joseph Pelletier Joseph Bienaimé

(1788-1842) Caventou (1795-1877)
În plante,

• există numeroase substanţe azotate, simple sau mai

complicate  nu fac parte din grupul alcaloizilor,

• dar şi alcaloizi, la care N este ataşat unei structuri

aparţinând unor alte grupe de principii active,

• nu sunt alcaloizi: aminoacizii, peptidele, nucleotidele.

 CLASIFICARE

Hegnauer R. i-a împărţit în:

 PROTOALCALOIZI:

- baze simple, amine sau amide, care se

formează din aminoacizi prin:

 decarboxilare,

 N-metilare,

 oxidare, ciclizare.
exemple: tiramina, histamina, colina,

efedrina, colamina, psilocibină,

fizostigmină, spermină, spermidină,

capsaicină
 COOH
HO NH2
HO NH2

tirozina tiramina

tirozina
CH3
COOH
H3C N+ CH2 COO-
CH2 NH2
CH3
glicocol betaina
 L- efedrina CH CH CH3

OH NHCH3

O
H3CO
capsaicina
NH
HO
 PSEUDOALCALOIZI

- baze a căror structură nu derivă biogenetic din

aminoacizi,

- azotul se fixează pe o structură preexistentă,

diterpenică sau steroidică, fiind inclus, de regulă, într-o
catenă laterală
OH
OMe
OMe
OCOC6H5

N
aconitină OH
HO OCOCH3

OMe
MeO
 N H

H OH
H
H
OH

O OH OCOCH(CH3)CH2CH3
RO OAc
H
OH OAc
protoveratrina A: R=H
protoveratrina B: R=OH
 ALCALOIZI:

- azotul este integrat într-un heterociclu,

- molecula derivă, cel mai des, dintr-un aminoacid,

care se condensează cu un al doilea partener biogenetic,
neazotat,

- deseori, conţin doi sau mai mulţi atomi de N în

moleculă.
 BIOGENEZĂ

 la plantele tinere  alcaloizii se localizează în organele vegetative

 Atropa/Hyoscyamus  în rădăcini

Atropa = portaltoi+Solanum lycopersicum =

altoi  alcaloizii apar in altoi

invers, nu!

Papaver somniferum  alcaloizi în capsulă

decapitare  alcaloizi în frunze

Participanţi la biogeneză:

A. Compuşi azotaţi
• aa alifatici: glicocol, lizina, ornitina,
• aa ciclici: prolina, histidina, fenilalanina, triptofan,
• alti compusi azotaţi: xantina, acid nicotinic.

B. Compuşi neazotaţi
• [C1] = metil; [C2] = acetat,
• [C6-C3] = acid cinamic sau derivaţi,
• [C6-C1] = acid benzoic şi derivaţi.
• preferinţe lizina, ornitina + [C2]
fenilalanina + fenilpropan
triptofan + monoterpene

Reacţii ce au loc la formarea alcaloizilor:

1. Formare de bază Schiff

2. Condensare tip Mannich
3. Formare de ciclopeptide
 Amprenta triptofanului

NH2

N COOH N
N
H H

triptofan harman

N N
H3CO N

H
N
R1 R3
O O R2
stricnina rezerpina
 H 3C N
N
N
HO
H3OCO
N
H
vincamina agroclavina

• pentru majoritatea alcaloizilor a fost demonstrată biogeneza;

• la cei foarte complicaţi, demonstrare parţială;
• căi biogenetice mixte  stricnină
 rezerpină
 curarină
 Clasificarea biogenetică (după Robinson)

• după aa precursor, Robinson împarte alcaloizii în 5 grupe:

1. Derivaţi de GLICOCOL

2. Derivaţi de TRIPTOFAN

3. Derivaţi de FENILALANINA

4. Derivaţi de LIZINA-ORNITINA

5. Derivaţi de ACETIL-CoA
 Alte posibilităţi de clasificare

• în funcţie de răspândirea în anumite genuri sau specii

 A. din Papaveraceae,

 A. din scoarţa de china,

 A. din Solanaceae,

 A. din Rauwolfia,

 A. din Strychnos,

 A. lisergici, din Secale.

• în funcţie de structura chimică

 A. piridinici,

 A. indolici,

 A. purinici,

 A. tropanici,

 A. chinolinici.

• în funcţie de acţiunile lor biologice

 A. stimulanţi SNC,
 A. simpatomimetici,
 A. parasimpatolitici,
 A. deprimanţi SNC,
 A. vascular activi,
 A. citostatici,
 A. antispastici/spasmolitici etc.
 STRUCTURA CHIMICĂ

• în general, N = heterociclic
• unele  amine sau amide substituite
• de asemenea, derivati purinici
•N bază terţiară
bază cuaternară  baze tari

N
(+)
O N(+)
N
(-) OCH3

O OCH3
H3COOC

serpentina berberina
• alcaloizi neoxigenaţi  baze tari,
 lichizi,
CH3  volatili/antrenabili cu vapori de
N apă
 albăstresc hârtia de turnesol
N
nicotina

• majoritatea conţin O în moleculă

• N  trivalent  alcalinitate redusă

HO
 diminuată prin natura
substituenţilor grefaţi
O  OH fenolic usor acid (morfina)
N  grupări COOH la acizii necici
HO CH3

morfina
 • prezintă izomerie optică (C asimetrici)
geometrică

H COOH
H3C N * H3C *
COOH N
H

N
H N
H
acid lisergic, levogir acid izolisergic,
dextrogir
Secale cornutum
activ inactiv
 • izomerii d si l au aceleaşi proprietăţi fizice şi chimice, afară de
proprietaţile optice

* H
CH2OH
H3C N C izomerie optică
* OCO CH

hiosciamina C6H5

Belladonnae folium
H3C N

H3C N
izomerie geometrică

OH

H H
tropanol pseudotropanol
OH
 H H
H
H
H 8 N
N
8
H
H 9 HO
OH 9 H
R R

N N

(-) chinina (8S, 9R): R= OCH3 (+)-chinidina (8R, 9S): R=OCH3

p.t. = 177ºC C20H24N2O2 p.t. = 174 -175ºC
GM = 324,41
febrifug antiaritmic

Chinae cortex
 Farmacopeea Europeana, ed.a 6-a
N

H3CO H
HO H

H
N

N H
chinina
H3CO H
HO H

H
N

chinidina
• în plante, sub formă de baze, dar mai ales sub formă de săruri
• mai rar cu acizi anorganici: sulfat de morfină
• în general, acizi organici
obişnuiţi: tartric, citric, malic, succinic, oxalic, m-digalic.

• acizi specifici: ac. chinic, ac. sinapic, ac. cafeic,

COOH
CH2 COOH O

C COOH OH
OCH3
CH COOH HOOC O COOH
OCH3

acid acid meconic acid veratric

aconitic
 • alcaloizi esteri: funcţii OH esterificate cu acizi obişnuiţi sau speciali
• baza  alcamina
• alţi alcaloizi esteri: - aconitina
- atropina, hiosciamina
- scopolamina, cocaina.

N
OH

OH OOC CH CH2 CH3

COO
O OCOCH3
HO OCOCH3 CH3
HO C CH3 protoveratrina A
CH2

CH3
• glicoalcalozi: funcţii OH glicozidate

N
O tomatina
H

O
xil
gal glu
glu
 ALCALOIZI PROPRIU-ZIŞI

N N N
H N

piridină piperidină chinoleină izochinoleină

N
N N N
H

chinolizidină chinazolină pirolidină

 N

N N N
H H

pirolizidină imidazol indol

N N
N N CH 3
N N N
H H

-carbolina tropan purina

 NH
N

A. fenantridinici A. aporfinici

N
N

A. steroidici A. diterpenici
 Principalii alcaloizi farmacologic activi şi
structurile lor de bază

Structura Alcaloid

piridina/piperidina nicotină, arecolină,

peletierină, lobelină,
coniină, piperină

chinolină/(tetrahidro)- A. din Cinchona, Rutaceae,

izochinolină Ipecacuanha, papaverina,
hidrastina, berberina,
-tubocurarina
chinolizidină sparteină, citizină, lupinină

chinazolină A. din Rutaceae

pirolizidină A. din Senecio şi Crotalaria

pirolidină nicotină, fizostigmină

imidazol pilocarpină

indol A. din Rauwolfia, Secale,

Catharanthus, Strychnos,
iohimbina, psilocibina, fizostigmina

-carbolina A. harmanici din Passiflora

tropanici atropina, hiosciamina,

scopolamina, cocaina
purina cafeina, teofilina,
teobromina

fenantrenică (morfinan) morfină, codeină, tebaină

benzofenantridinică chelidonină

aporfină boldină, bulbocapnină

sterolică tomatină, solanidină,

A. din Veratrum

diterpenică A. din Aconitum

 Clasificarea farmacologic/terapeutică a
alcaloizilor şi a drogurilor ce îi conţin

1. Active la nivel SNV

Simpatolitice

(adrenolitice)  A. din grupul

ergotoxinei şi ergotaminei

 iohimbina

 rezerpina
Simpatomimetice  efedrina, Ephedrae herba
indirecte  catina, Cathae folium

Parasimpatomimetice

a. directe  nicotina

 pilocarpina

 arecolina

b. indirecte  fizostigmina
Spasmolitice
a. musculotrope  papaverina
b. neurotrope  atropină, Belladonnae radix
(parasimpatolitice)

Miotonolitice
(relaxante periferice)
a. periferice  curara,
tubocurarina
C-toxiferina

Ganglioplegice  nicotina
(blocant ganglionare)  lobelina
 coniina
 Antivertiginoase  atropina
 scopolamina
2. Neurologice

Sedative/tranchilizante  Rauwolfiae rad.

rezerpina
 Corydalidis radix

 Eschscholtziae extr.

3. Cardio-vasculare

Cardiace  teofilina
Antiaritmice  chinidină
 ajmalină
 sparteină

Antihipertensive  Rauwolfiae radix

 rezerpină, serpentină
ajmalină, raubazină
rescinamină, raupină

 A. esteri din Veratrum

Antihipotensive  efedrină

 cafeină

 sparteină

 extracte din Ephedra,

Coffea, Cola, Guarana,
Sarothamnus

Stimulante ale circulaţiei

a. coronariene  teofilină, teobromină

 chinidină

 raubazină (ajmalicină)
b. periferice  A. hidrogenaţi din Secale

c. cerebrale  vincamina

d. antimigrenoase  ergotamina
 DH-ergotamina

Analeptice

prin stimulare centrală directă  cafeină, teofilină

teobromină

 stricnină

 extracte de Cola

 lobelina
4. Antitusive

a. expectorante  Ipecacuanhae radix

 emetina

b. antitusive propriu-zise  codeina

 noscapina

c. bronholitice  teofilina
 cafeina
 atropina
 efedrina
 papaverina
.
d. rinologice  efedrina
5. Gastroenterologice

antigastritice/  extract de Belladonna

antiulceroase  atropină

antidiareice  Opium

antiemetice  scopolamină

6. Antiflogistice  colchicină, demecolcină

(antigutoase)
7. Citostatice  vinblastină, vincristină

 colchicină, demecolcină

 camptotecină

8. Oftalmice

a. miotice  pilocarpina

 fizostigmina

b. midriatice  atropina

c. antiseptice  berberina
9. Analgetice  Opium, morfină, codeină

 extracte din Aconitum

10. Antigripale  chinina

11. Andrologice  iohimbina, Yohimbe cortex

12. Antiparazitare

a. amebicide  emetina, dehidroemetina

b. antimalarice  chinina