Sunteți pe pagina 1din 12

PERSPECTIVE ALE MARKETINGULUI ECOLOGIC

Obiective

■ Excelenţa tehnologică
■ Evoluţii posibile pentru marketingul ecologic
■ Exemple de bune practici

1
Excelenţa tehnologică

La nivelul organizaţiei, interacţiunea dintre:


- inovare
- protecţia mediului
- obţinerea de profit defineşte excelenţa tehnologică.

= efectul climatului inovaţional al organizaţiei, rezultatul dorinţei de


a fi lider în domeniul protecţiei mediului

= presupune o schimbare în cultura organizaţiei (dacă organizaţiile


utilizează programe de calitate pentru a surclasa concurenţii, ele
trebuie să abordeze managementul şi marketingul ecologic din
aceeaşi perspectivă: o “armă” în lupta concurenţială)

= competitivitate ecologică 2
Competitivitate

• Caracteristică a unui produs / unei întreprinderi de a face față


concurenței unor produse/ întreprinderi similare pe o anumită piață.

• Capacitatea unei entități ce operează într‐o piață liberă de a câștiga,


“reține” o cotă proprie de piață.

• Aspecte ale competitivității unei entități individuale:


- Calitatea antreprenorială și competența managerilor;
- Caracterul distinct și calitatea bunurilor și serviciilor livrate;
- Gradul de inovare;
- Legăturile fizice și virtuale cu piețele sale;
- Eficiența procesului de producție;
- Accesul la factorii de producție: pământ, muncă, capital, neofactori
3
etc.
Competitivitate = calitate + preț + imagine
ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN UE ŞI LUME
Sursa: UNCTAD, Eurostat

Indicator 2008 2013

Ponderea PIB-ului României în PIB-ul mondial 0,33 0,25

Ponderea PIB-ului României în PIB-ul UE 1,1 1,1

Ponderea exporturilor româneşti în exporturile mondiale 0,31 0,35

Ponderea populaţiei României în populaţia UE 4,2 3,9

Ponderea agriculturii româneşti în exporturile UE 0,8 1,0

Ponderea agriculturii româneşti în agricultura europeană 4,8 4,1

Ponderea industriei româneşti în industria europeană 1,5 1,9

4
Competitivitate ecologică

Presupune:

1. Prevederea, anticiparea schimbărilor

2. Minimizarea costurilor protecţiei mediului

3. Obţinerea unui “reflex ecologic”

5
Prevederea, anticiparea schimbărilor - acţiuni

1.a. Urmărirea atentă a scenei politice şi a vieţii ştiinţifice


(din perspectiva incidenţei asupra protecţiei mediului)

1.b. Integrarea oportunităţilor de mediu în procesul decizional


investiţional la nivelul organizaţiei

1.c. Evaluarea (cantitativă şi calitativă) producţiei organizaţiilor


existente
(din perspectiva influenţei asupra pieţei,
fluxurilor de produse şi materiale,
stocurilor etc.)

1.d. Dezvoltarea de noi produse în funcţie de oportunităţile pieţei


6
Minimizarea costurilor protecţiei mediului - acţiuni

2.a. Reducerea costurilor cu protecţia mediului la utilizatorul de produs


(produse mai puţin poluante,
preluarea de către furnizor a produsului uzat)

2.b. Reducerea propriilor costuri cu protecţia mediului


și cu managementul acestui proces (la producător, distribuitor)

2.c. Identificarea unor opţiuni noi, favorabile protecţiei mediului


(în ansamblul procesului de fabricaţie, distribuției, promovării
etc.), capabile să genereze economii.

7
Obţinerea unui “reflex ecologic” - acţiuni

3.a. Conceperea unui sistem de management propriu fiecărei organizaţii

3.b. Integrarea preocupărilor ce vizează protecţia mediului printre


criteriile de performanţă ale managerilor

3.c. Sensibilizarea personalului organizaţiei la preocupările actuale


şi la tendinţele în domeniu, identificate la concurenţă

3.d. Includerea în programele de pregătire profesională a elementelor


ce vizează protecţia mediului

8
Evoluţii posibile pentru marketingul ecologic

1. Nu mai este suficient să cunoască mărimea segmentului vizat de


persoane cu orientare ecologică, ci trebuie dezvoltate concepte cu
orientare ecologică şi de politică a vânzărilor care să fie adecvate
scopului de îndepărtare a barierelor psihologice din societate.
Aceste bariere împiedică:
• înţelegerea şi acceptarea preţului mai mare
• adaptarea ofertei la cererea ecologică
• adaptarea necesară din perspectivă ecologică a reţelei
de producţie şi de distribuţie

2. Marketingul ecologic are şi misiunea de a influenţa conştiinţa


consumatorilor, a publicului, prin:
• facilitarea cunoaşterii consecinţelor ecologice ale unei anumite
atitudini de consum
• ajutarea la formarea convingerii că printr-o anumită atitudine
ecologică nu se modifică activitatea pe piaţă doar pe termen scurt sau
lung, ci se influenţează în mod global, şi parţial ireversibil, anumite
acţiuni
• modelarea dorinţei de schimbare a propriei atitudini de consum, 9
care să contribuie la rezolvarea problemelor ecologice
 Dacă societatea este influenţată pozitiv în ceea ce priveşte protecţia
mediului realizată de organizaţie  cererea poate fi dinamizată.
 Toate măsurile îndreptate spre exterior, care se referă la acceptarea
produselor şi a imaginii organizaţiei, pot fi subordonate unor acţiuni
de marketing ecologic (relații publice, sponsorizare, produse de
marcă, lobby) în vederea creşterii acestor efecte.

Relaţiile publice → stimularea relaţiilor unei organizaţii cu mediul său,


a.î. grupurile vizate să-i ofere atenţie, simpatie şi încredere
Grupuri vizate:
- ofertanţii de capital;
- partenerii de afaceri
- colaboratorii
- liderii de opinie
 comunicare adecvată,

prin care să fie prezentate într-o lumină adecvată măsurile întreprinse

10
Sponsorizarea
= instrument indirect al politicii de comunicare şi informare al unei
organizaţii
- aduce pe piaţă evenimente de interes public (deci şi măsuri
de protecţie a mediului) şi asigură celui care le transpune în practică
un succes comercial
- sponsorii, prin intermediul angajamentului lor material şi financiar,
încearcă să-şi creeze, stabilizeze imaginea de “protectori ai mediului”

Produsele de marcă
= instrument de autoprezentare a organizaţiei
- leagă grupul vizat de gama de produse şi servicii ale organizaţiei
- facilitează legătura de durată dintre grupul vizat şi organizaţie

Activitatea de lobby
Se încearcă exercitarea unei influenţe asupra:
- legiuitorului
11
- administraţiei
- altor organizaţii atunci când interesele proprii sunt periclitate
Exemple de bune practici
• Practici sustenabile: „ouă ochioase„; „ouă inimoase„; „puiul fericit „
• Raportul de sustenabilitate al UNILEVER 2014: obiectiv: dublarea cifrei de afaceri până
în anul 2020, înjumătățirea impactului negativ asupra mediului și creșterea impactului
pozitiv al brandurilor Unilever asupra societății (ex.: campania Dove ce vizează creșterea
respectului de sine în rândurile femeilor); reducerea cu 140.000 tone a cantității de
deșeuri în perioada 2008-2014 (17 ori greutatea Turnului Eiffel); inovații: produse de
curățenie care necesită mai puțină apă pentru clătire;
• SUSTAINIA: consorțiu de experți și organizații (IKEA, General Electric, Microsoft, ...)
publică topul celor mai performante 100 de idei de afaceri sustenabile
• mobilă cu aspect de lemn, din deșeuri de plastic
• alimente produse local, vândute vrac
• fructe și legume "urâte", cu 30% mai ieftine
• insecte în loc de pesticide
• Green Group +Primăria Buzău+Carrefour au inaugurat, în 2013, prima stație de
colectare a deșeurilor din România

Sursa: responsabilitatesociala.ro
http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/3-idei-de-afaceri-sustenabile-din-domeniul-alimentar.html
http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/reciclarea-deseurilor-3-idei-de-afaceri-sustenabile.html
http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/unilever-si-a-publicat-raportul-de-sustenabilitate-corespunzator-anului-
2014.html
12
http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/cat-de-important-este-sa-stim-de-unde-vin-alimentele-pe-care-le-
consumam.html
http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/responsabilitatea-sociala-in-retail-10-practici-esentiale.html