Enjoy Grundtvig

10 times!

Analiza gradului de satisfacţie

profesională a cadrelor didactice din
mediul preuniversitar din perspectiva
politicilor de formare continuă

IAŞI
Livia Ostafe
Martie
-2010-
 Concepte cheie Enjoy Grundtvig
10 times!

 Formare continuă - ansamblu de activităţi şi de practici care cer

implicarea educatorilor pentru amplificarea cunoştinţelor proprii,
perfecţionarea deprinderilor, analiza şi dezvoltarea atitudinilor
profesionale (EURYDICE. Reţeaua de Informare despre educaţie în
Comunitatea Europeană, p. 8,9).
• Conceptul de formare continuă defineşte liniile pedagogice esenţiale
pentru activitatea de perfecţionare a cadrelor didactice, linii conturate la
nivelul sistemelor de învăţământ – pe fondul evoluţiilor înregistrate în anii
1975-1985 – prin consolidarea reformelor deja întreprinse şi prin
reevaluarea priorităţilor dintr-o societate bazată pe tehnologii avansate.
Standardul educaţional - se referă la ceva fix, imuabil,
preexistent şi predeterminat care reglementează domeniul supus
standardizării. Deci, standardizarea este utilă acolo unde sistemul
funcţionează, punându-se doar problema eficientizării sau optimizării
acestei funcţionări în limitele definite prin parametrii cunoscuţi şi
recunoscuţi.
 Enjoy Grundtvig
10 times!

 Profesionism - recunoaşterea socială a anumitor indivizi sau grupuri,

în condiţii clar definite, la recunoaşterea statutului social legitim oferit de
exercitarea unei profesiuni, precum şi a modului de exercitare a acesteia – în
special modul de exercitare a actului profesional, formarea profesională,
contextul practicii şi inserţia socială.
 Profesionalizarea - este un proces de formare a unui ansamblu de
capacităţi şi competenţe într-un domeniu dat pe baza asimilării unui sistem
de cunoştinţe (teoretice şi practice), proces controlat deductiv de un model
al profesiei respective. Dintre dimensiunile profesionalizării, semnificative
sunt descrierea (sau elaborarea) identităţii profesionale şi efortul de
legitimare a profesiei didactice în câmpul activităţilor şi profesiilor sociale.
Profesionalizarea activităţii didactice presupune o utilizare euristică şi
creativă a acestora în situaţii şi contexte educaţionale care cer acest lucru
 Enjoy Grundtvig
10 times!

 Satisfacţie profesională – “reacţia pe care cineva o are faţă de

slujba sa, o stare emoţională plăcută sau pozitivă ce rezultă din aprecierea
propriei slujbe, a muncii realizate etc.” (Edwin A . Locke).

 Profesorul profesionist - definit drept un practician care a

dobândit prin studii îndelungate statutul şi capacitatea de a realiza, în
situaţii complexe şi dispunând de autonomie, acte intelectuale non
rutiniere, angajând responsabilitatea sa individuală şi adaptându-se la
obiectivele urmărite şi la exigenţele etice. Activitatea sa este „altruistă”, în
sensul funcţionalist al definirii profesiilor, pentru că profesorul oferă un
serviciu preţios societăţii
 Studiul propriu-zis Enjoy Grundtvig
10 times!

Scopul cercetării:
Studiul urmăreşte analiza gradului de satisfacţie profesională a cadrelor
didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor de formare
continuă în funcţie de trei variabile independente: grad didactic, gen,
mediul în care îşi desfăşoară profesorii activitatea didactică
Obiective:
 O1. Identificarea gradului de satisfacţie profesională a cadrelor didactice
în funcţie de gradul didactic obţinut;
 O2. Identificarea gradului de satisfacţie profesională a cadrelor didactice
în funcţie de genul biologic al acestora;
 O.3 Identificarea gradului de satisfacţie profesională a cadrelor didactice
în funcţie de mediul în care îşi desfăşoară profesorii activitatea didactică
 Obiectivul 3 Enjoy Grundtvig
10 times!
Ipoteza 1.
Mediul în care îşi desfăşoară profesorul activitatea influenţează
satisfacţia profesională, în sensul că profesorii din mediul urban
prezintă satisfacţie profesională mai ridicată decât cadrele didactice
din mediul rural.
• Variabile folosite: Design-ul cercetării
– Variabile independente
Mediul de proveninenţă
• Gradul didactic
Rural Urban
- definitivat
- gradul II F M F M

- gradul I Definitivat 1 2 3 4
• Genul subiecţilor: Gr. II 5 6 7 8
Gradul
- masculin
- feminin didactic Gr. I 9 10 11 12
• Mediul de provenienţă
- rural
- urban
 Enjoy Grundtvig
10 times!

 Instrumentul folosit
Pentru a măsura satisfacţia la locul de muncă am aplicat Chestionarul
satisfacţiei pentru locuri de muncă (Job Satisfaction Questionnaire) construit
de către Brayfield, A. H şi Rothe, H. F. (1951). Chestionarul conţine 24 itemi
cu variante de răspuns pe o scală Likert de la 1 la 5, unde „1 = total
dezacord” iar „5 = total de acord”. Itemii 1, 4, 5, 7, 9, 11, 12, 15, 17 şi 19
sunt itemi inversaţi.

 Satisfacţia profesională a fost măsurată de asemenea în funcţie de cele trei

variabile independente (grad didactic, gen, mediu de provenienţă), gradul didactic
fiind ales ca element corelativ cu formarea continuă.
Cercetarea s-a desfăşurat în lunile octombrie-februarie 2009-2010 pe cadre
didactice din liceu şi gimnaziu din judeţele Iaşi şi Constanţa. Numărul
respondenţilor a fost iniţial 239, rămânând în final 200. Subiecţilor li s-a
asigurat confidenţialitatea răspunsurilor.
 Enjoy Grundtvig
10 times!
Analiza ipotezei generale:
Variabilele gradul didactic,
genul şi mediul de provenienţă
exercită o influenţă semnificativă
asupra variabilei satisfacţie
profesională
Aplicând Anova univariat obţinem:
a) trei efecte principale - o
variabilă independentă influenţează
variabila dependentă;
b) patru efecte de interacţiune -
efectul combinat al celor trei variabile
independente are o influenţă asupra
variabilei dependente.
Analizând „Tests of Between-Subjects Effect” observăm că două dintre efectele
principale sunt semnificative, deoarece F este semnificativ, când p > 0.05
 Enjoy Grundtvig
10 times!

• Obiectivul 1
Ipoteza 1

Din tabelul de mai sus putem observa că F este semnificativ (F(1)=5,644 cu un

p=0.02; p<0.05), de unde rezultă că există un efect semnificativ al variabilei
independente grad didactic al subiecţilor asupra variabilei dependente satisfacţie
profesională.
Analiza statistică a datelor ne permite să afirmăm că există o influenţă semnificativă
(F=6,081; p=0.03, p<0.05) a variabilei independente grad didactic asupra variabilei
dependente satisfacţie profesională.
Există o diferenţă semnificativă între profesorii cu gradul II şi cei care deţin
gradul I în ceea ce priveşte nivelul de satisfacţie profesională (p=0.002; p<0.05), în
sensul că profesorii cu gradul I au un nivel de satisfacţie mai înalt (Mean Difference
8.65) decât cadrele didactice ce deţin gradul II. Plecând de la aceste rezultate putem
afirma că ipoteza în discuţie se confirmă.
 Ipoteza 2
Analizând „Anova One Way” observăm că nu există nici o diferenţă
Enjoy Grundtvig
semnificativă (p=0.23; p>0.05) între profesorii care au definitivat şi 10 times!
profesorii care au gradul II şi gradul I în sensul influenţării gradului de
satisfacţie profesională. Astfel, ce-a de-a două ipoteză se infirmă. Primul
obiectiv a fost atins.

Obiectivul 2
Ipoteza 1
Pentru verificarea acestei ipoteze se apelează la testul T pentru
eşantioane independente. Rezultatele au fost următoarele:

 Analiza statistică a datelor arată că t (198)= -2.554, p<0.05, ceea ce înseamnă

că există diferenţe semnificative între gradele didactice de gen feminin în
comparaţie cu profesorii de gen masculin, în sensul că femeile profesori au un
grad mai ridicat de satisfacţie profesională decât cadrele didactice bărbaţi.
 Obiectivul 2 al studiului a fost atins, iar ipoteza se confirmă.
 Enjoy Grundtvig
10 times!
 Obiectivul 3
Ipoteza 1
Pentru verificarea acestei ipoteze se apelează la testul T pentru eşantioane independente.
Din analiza acestor date rezultă că media celor două categorii de profesori împărţiţi în
funcţie de mediul în care îşi desfăşoară activitatea, este foarte apropiată. Aceasta
înseamnă că diferenţa dintre medii este negativă.

Valoarea testului Lavene (F=0,86, p=0,35) este nesemnificativă, ceea ce ne determină

să concluzionăm faptul că varianţele nu sunt egale, deci nu există diferenţe
semnificative între profesorii de gen masculin şi cadrele didactice de gen feminin. Dacă
am accepta că există o diferenţă semnificativă, am greşi în 35% din cazuri.
t (198)=1,547, p=0,12. Valoarea lui t este nesemnificativă (am greşi în 12% din cazuri
dacă am accepta ipoteza de cercetare). Deci, nu apar diferenţe semnificative între
profesorii care îşi desfăşoară activitatea didactică în mediul urban în comparaţie cu cei
din mediul rural în ceea ce priveşte satisfacţia profesională.

Obiectivul trei a fost atins, însă ipoteza se infirmă.

 Concluzii Enjoy Grundtvig
10 times!

Plecând de la datele obţinute în urma prelucrării lor, putem concluziona

faptul că formarea continuă reprezintă un factor foarte important în atingerea
unui grad înalt de satisfacţie profesională în cazul profesorilor.
De asemenea observăm faptul ca profesorii femei dovedesc o deschidere
faţă de formarea continuă şi, implicit, au un grad de satisfacţie mai înalt decât
profesorii bărbaţi. Totodată s-a dovedit ca satisfacţia profesională nu este
condiţionată de mediul în care este localizată şcoală (rural şi urban), ceea ce
demonstrează faptul că putem atinge performanţe înalte şi deci satisfacţie
profesională, oriunde sunt elevi, fără ca mediul să aibă o importanţă deosebită.
Pornind de la aceste rezultate şi, totodată, în urma analizei SWOT, putem
afirma că politicile de formare continuă necesită un program serios de
îmbunăţăţire a calităţii, dat fiind importanţa acestora în dezvoltarea profesională a
cadrelor didactice, cu atât mai mult cu cât acestea sunt un factor deosebit de
important în atingerea satisfacţiei profesionale. Programul ar putea fi realizat
pornind de la problemele care se înregistrează la nivel local, respectându-se ciclul
politicilor publice. Imbunăţăţirea politicilor de formare continuă poate creşte atât
satisfacţia profesională, cât şi performanţele profesorului şi implicit ale elevilor.
 Recomandări Enjoy Grundtvig
10 times!
- Necesitatea unui sistem descentralizat de formare continuă a
cadrelor didactice;
- Necesitatea unui sistem transparent de finanţare a formării
profesionale a profesorilor;
- Necesitatea elaborarării de politici de formare pe tot parcursul
vieţii, în corelare cu evoluţiilor şi cerinţele sistemului educaţional
românesc;
- Remunerarea cadrelor didactice participante la formarea continuă –
astfel avem posibilitatea de a creşte nivelul satisfacţiei profesionale
Formarea continuă reprezintă pentru profesori un factor foarte important în
atingerea performanţelor şi creşterea nivelului de satisfacţie profesională.
Politicile pe direcţia formării continue vor suferi numeroase schimbări până
când vor fi cu adevărat utile cadrelor didactice din România.
 Enjoy Grundtvig
10 times!

Vă mulţumesc!!!