Sunteți pe pagina 1din 17

STRATEGII INTUITIVE

ÎN ÎNVĂŢAREA
SCRIS - CITITULUI
Teorii ale învăţării
E. Thorndike – învăţarea * o succesiune de
încercări şi erori
Piaget – operaţiile mentale se nasc prin
interiorizarea acţiunilor reale
J. Bruner – cunoaşterea lumii prin:
- modalitatea activă (manipularea - cunoaşterea
prin senzaţii şi percepţii)
- modalitatea iconică (imagini vizuale
-cunoaşterea prin reprezentări şi imaginaţie)
- modalitatea simbolică (cuvintele înlocuiesc
imaginile - cunoaşterea prin abstractizare)
Câte ceva despre teorii ale învăţării
E. Thorndike – învăţarea * o succesiune de
încercări şi erori
Piaget – operaţiile mentale se nasc prin
interiorizarea acţiunilor reale
J. Bruner – cunoaşterea lumii prin:
- modalitatea activă (manipularea - cunoaşterea
prin senzaţii şi percepţii)
- modalitatea iconică (imagini vizuale
-cunoaşterea prin reprezentări şi imaginaţie)
- modalitatea simbolică (cuvintele înlocuiesc
imaginile - cunoaşterea prin abstractizare)
Dezvoltarea Eu-lui
în primii 3 ani se dobândesc :
A) verticalitatea
B) vorbirea
C) conştiinţa de sine
Cea mai valoroasă metodă de învăţare :
EXPERIMENTAREA (M. Montessori – “Educaţia nu este
ceea ce face educatorul, ci este un proces natural care
are loc spontan în fiinţa umană”)
Copilul îşi crează singur propriile strategii de învăţare; el
are nevoie de un mediu protector şi libertate de expresie
Copilul nu mai este un spectator al demersului didactic
În învăţarea cititului sunt implicate 14 zone ale creierului
INTUIŢIA ŞI ÎNVĂŢAREA CITIRII
4 - 9 ANI (Piaget) informaţia se asimilează datorită
intuiţiei
Când i se înlesneşte copilului utilizarea intuiţiei, procesul
de învăţare a cititului şi scrisului se va desfăşura lin, fără
sincope
Dacă copilului i se impune folosirea logicii adultului, fără
a se respecta ritmul dezvoltării intelectuale, copilul îşi va
pierde interesul de a citi
Educarea citirii se va face pentru a descoperi înţelesuri
Adultul trebuie să ofere copilului frecvente ocazii de a citi
Copilul trebuie să înţeleagă structura cuvintelor rostite.
INTUIŢIA ŞI ÎNVĂŢAREA CITIRII

Prezentarea multisenzorială antrenează intuiţia


Intuţia poate fi stimulată de adult prin :
 utilizarea culorilor
 utilizarea sunetelor
 utilizarea graficii
Educatorul (şi inclusiv logopedul) trebuie să
dezvolte instrumente proprii de predare şi
învăţare urmărind secvenţa de învăţare şi tipul
de feed-back
STRATEGII DE ÎNVĂŢARE

SUPRAÎNVĂŢAREA
 prin repetare
 gândirea cu voce tare
ÎNVĂŢAREA PRIN METODA PAŞILOR
MICI
PREZENTAREA MULTISENZORIALĂ
FOLOSIREA CD-ULUI EDUCAŢIONAL
METODE DE ÎNVĂŢARE A CITITULUI

Metoda globală (“priveşte şi spune”) – copilului i se dau


cuvinte scrise pe cartonaşe şi le asociază cu obiectul
sau imaginea)
Metoda multisenzorială (pipăit, văz, auz)
Metoda naturală (Freinet) – copiii povestesc din
experienţa lor zilnică, textul este înregistrat, apoi scris;
crează o stare afectivă pozitivă
Metoda funcţională – citirea unor texte scurte legate de
interesele copiilor
Metoda abţibildurilor – mai întâi se lipesc abţibildurile şi
după aceea se citeşte textul
Metoda digitală – folosirea cd-ului
Blocaje ce pot interveni în învăţarea
citit-scrisului
I. Culturale (atât la educator, cât şi la copil)
- conformismul
- preţuirea exagerată a gândirii logice

II. Metodologice
- rigiditatea algoritmilor
- critica permanentă

III. Emotive
- teama de a nu greşi
- descurajarea rapidă
Învăţarea creativă

- copiii trebuie implicaţi intelectual şi acţional


- se bazează pe problematizare
- e nevoie de un climat destins

PROBE

 De tip imaginativ (ex : o compunere având în centru o


picătură de apă sau un dialog între două obiecte)
 De tip problematic (pune cât mai multe întrebări despre
obiectele cunoscute)
 De tipul descoperirii dirijate (ce este corect şi ce este
greşit la nivel de cuvânt sau propoziţie)
Predare-invatare citit- scris - metoda fonetica analitico-
sintetica

Studiul limbii romane la clasa I se desfasoara in doua etape:


- etapa prealfabetara
- etapa alfabetara
- (etapa postalfabetara se realizeazain clasa a II-a)
Etapa prealfabetara incepe la inceputul lunii octombrie, cand se incheie
evaluarea predictiva si se finalizeaza la inceperea literelor.
In etapa prealfabetara elevii se pregatesc sa abordeze studiul literelor.
Pentru aceasta invatatorul trebuie sa se asigure ca ei pronunta corect cuvintele
uzuale si sa sesizeze toate sunetele dintr-un cuvant.
In perioada prealfabetara se insista asupra pronuntiei corecte a unor sunete
care in anumite combinatii sunt susceptibile de a fi pronuntate gresit, cum ar fi:
r, l, s, z.
Abecedarele ofera pagini intregi cu imagini ce trebuie folosite pentru asigurarea
pronuntiei corecte a cuvintelor care contin aceste sunete.
Ca sa se pronunte corect un cuvant, elevul trebuie sa sesizeze toate sunetele
care il compun. Acest proces se numeste formarea auzului fonematic.
Metoda fonetică, analitico-sintetică

Exercițiile care se desfășoară pentru formarea auzului fonematic trebuie sa


îndeplinească anumite condiții:
-să țină seama de particularitățile fonetice ale limbii (nu se folosesc cuvinte
care se scriu într-un fel și se pronunță in alt fel: cuvântul oameni se scrie cu oa, dar
se pronunță cu ua; sau cuvinte ce conțin sunetul x-cs sau gz)
Metoda fonetică, analitico-sintetică se folosește astfel:
1. se porneste de la propozitie,
2. se numără (identifică) cuvintele,
3. se despart cuvintele în silabe
4. se despart silabele în sunete.
Cuvintele folosite trebuie cunoscute de elevi, să fie formate din 2-3 silabe , fără
aglomerări de consoane.
Elevii sesisează greu sunetele în cuvintele monosilabice.
În etapa dinaintea studierii alfabetului, elevul este pregătit și pentru abordarea scrierii
literelor și a cuvintelor.
El învață să mânuiască instrumentul de scris și să folosească suportul pe care scrie.
De asemenea, elevul scrie elementele componente ale literelor: linii, bastonașe,
cârlige etc.
Metoda fonetică, analitico-sintetică

Prin aceste exerciții, elevii invață să respecte unele reguli care vizează
scrierea: poziția corectă la scris, mânuirea creionului cu cele trei degete,
mișcarea mâinilor din încheietură, nu cu intreg brațul, evitarea scrierii crispate
prin strângerea exagerată a creionului și miscarea întregului corp.
La sfârsitul etapei prealfabetare, învățătorii evalueaza nivelul realizării
următoarelor obiective:
- să pronunțe corect cuvintele uzuale;
- să sesizeze sunetele din cuvinte cunoscute formate din 2-3 silabe, fără
aglomerari de consoane, fără diftongi sau triftongi;
- să folosească corect instrumentul și suportul de scris
- să scrie semnele grafice care compun litere
- să formuleze propoziții
- să sustina un dialog scurt (3-4 replici)
Dacă cei mai mulți elevi ai clasei realizează aceste obiective, se poate trece
la perioada alfabetară.
Metoda fonetică, analitico-sintetică
Etapa alfabetară
În această etapă elevul învață să citească, să scrie litere, cuvinte și propoziții,
utilizând exclusiv metoda fonetică, analitico-sintetică.
Metoda pe care o folosim in familiarizarea elevilor cu citit-scrisul trebuie să țină
seama, pe de o parte, de faptul că scrierea concordă, aproape exact, cu
pronunțarea, deci metoda trebuie să fie fonetică, iar, pe de altă parte, că trebuie
să se pornească de la desprinderea unei propoziții din vorbire, să se realizeze
delimitarea cuvintelor în silabe și apoi fiecare silabă în sunete, după care să
se parcurgă drumul invers, de la sunet la silabă, cuvânt și propoziție, ceea ce
denotă că metoda trebuie să fie și analitico-sintetică.
A analiza înseamnă a împărți un întreg, în cazul nostru propoziția, respectiv
cuvintele, în părțile lor componente, până la nivelul sunetelor, iar sinteza este
operația inversă, de îmbinare, reunire a acestor părți în intregul lor.
Metoda fonetică, analitico-sintetică presupune o strânsă legatură între procesul
însușirii citirii și cel al scrierii.
Însușiirea literelor de mână și formarea deprinderilor de scriere se face paralel cu
însușiirea literelor de tipar.
Metoda fonetică, analitico-sintetică presupune o participare activă și conștientă a
elevilor la lecție.
Metoda fonetică. analitico-sintetică

Analiza și sinteza elementelor fonetice care compun cuvintele și propozițiile cer un


efort intelectual din partea elevilor, efort care îi conduce spre conștientizarea
activității de învățare.
Acestă metodă are urmatoarele etape:
- desfășurarea unei conversații după diferite suporturi, ilustrații din manual sau alte
surse, fotografii, mulaje, diapozitive etc.;
- desprinderea propozitței în care se află un cuvânt ce conține sunetul nou;
- stabilirea locului cuvintelor în propoziție și separarea cuvântului în care se află
sunetul nou
- despărțirea cuvântului în silabe și descoperirea sunetelor ce compun fiecare silabă;
- separarea sunetului nou
- exemplificări de cuvinte care conțin sunetul nou, aflat în poziții diferite (pronunția
sunetului nou);
- jocuri pentru descoperirea sunetului nou în diferite cuvinte;
- intuirea literei de tipar corespunzătoare sunetului (litera este semnul scris al
sunetului)
- recunoașterea literei în abecedar și în diferite surse (ziare, reviste, cărți);
- compuneri de cuvinte cu ajutorul alfabetarului
Metoda fonetică, analitico-sintetică

- convorbiri pe baza ilustrației din manual, conducerea discuțiilor în așa fel încât să
se asigure pronunția corectă a cuvintelor noi care se vor întâlni în coloanele de
cuvinte și în text
- citirea coloanelor de cuvinte în șoaptă și cu voce tare (pe silabe și integral)
- desfășurarea unei scurte convorbiri în vederea înțelegerii textului
- citirea textului în șoaptă și cu voce tare
- citirea textului de cătră elevi
- redarea conținutului textului cu ajutorul întrebărilor
- citirea integrală sau povestirea
- citirea selectivă sau pe roluri
- citirea model, de către invatator/profesor, a coloanelor de cuvinte și a textului, în
ritmul clasei
- conversația de încheiere (exerciții de dezvoltare a exprimării).
Scrisul se relizează, ca orice deprindere, prin aplicarea în practică a unor cunoștințe
care constau în reguli tehnice și grafice.
Sursele de cunostințe care urmează să fie aplicate în practica scrisului sunt oferite
de modelele semnelor grafice respective, însoțite de explicațiile
învățătorului/profesorului.
Metoda fonetică, analitico-sintetică

Etapele lectței de scriere pot fi:


- intuirea literei de mână (stabilirea elementelor componente);
- scrierea model a literei pe tablă, cu explicarea fiecărei miscari a mainii;
- scrierea literei pe tabla de catre elevi, cu explicarea fiecarei mișcări a
mâinii;
- scrierea literei în aer, pe bancă (cu creion), pe podul palmei;
- exerciții pregătitoare pentru scriere;
- scrierea literei de trei ori;
- verificarea scrierii;
- elevii care au scris corect mai scriu trei litere, ceilalți exersează împreună
cu învățătorul/învățătoarea;
- exerciții de scriere a literei un rând întreg, până la maxim 3 rânduri;
- scrierea cuvintelor;
a) copierea cuvintelor după modelul scris pe tablă;
b) transcrierea cu litere de mână a cuvintelor după un model scris cu litere de
tipar;
c) dictarea sau scrierea din memorie a cuvintelor;
d) scrierea propozițiilor.