S-a nascut la 3 septembrie 1928 in satul Horodiste,
judetul Soroca, in prezent raionul Donduseni. Este fiul lui Pentelei Druță, zugrav bisericesc, și al Soficăi, de origine ucraineană. In 1939, familia Druță se mută în satul Ghica Vodă,unde viitorul scriitor va face clasele primare. În 1945, urmează cursurile unei școli de tractoriști. A absolvit școala de silvicultură. Absolveste si cursurile superioare de pe lîngă Institutul de Literatură "Maxim Capsa" al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S. Primele sale povestiri sunt publicate la începutul anilor '50. Primul volum de schițe și nuvele, ”La noi în sat”, apare în anul 1953, urmat de alte lucrări de proză scurtă și de romanele ”Frunze de dor”, ”Povara bunătății noastre” Operele sale sunt adunate în 4 volume. "Frunze de dor", "Balade din cîmpie", "Ultima lună de toamnă", "Povara bunătății noastre", "Clopotnița", "Horodiște", "Întoarcerea țărînii în pămînt", "Biserica albă", "Toiagul păstoriei" ș.a. fac parte din fondul de aur al literaturii naționale contemporane. În anul 1960 se stabilește cu traiul la Moscova, publicînd și în limba rusă mai multe volume de proză, eseistică și dramaturgie. Este decorat cu mai multe ordine și medalii, deține titlul de Scriitor al Poporului (Ordinul Drapelul Roşu de Muncă (1960), Ordinul Lenin (1988), Ordinul Republicii (1993)). În 1967, pentru piesa "Casa Mare", nuvela "Ultima lună de toamnă" și romanul "Balade din cîmpie", Ion Druță a primit Premiul de Stat al R.S.S. Moldovenești. Din 1987 Ion Druță este președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova, post în care a fost ales unanim la Adunarea Generală a scriitorilor A fost ales membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe a Republicii (1990) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992) A fost inclus în lista celor 10 scriitori din lume pentru anul 1990 ("Moldova Literară" din 26 iulie 1995) În 1989 se angajează activ în procesul de înnoire din Republica Moldova, militînd pentru oficializarea limbii române și revenirea la grafia latină. A lucrat la ziarele ”Țăranul sovietic”, ”Moldova socialistă” și la revista ”Femeia Moldovei”. Druță se vădește un autor profund implicat în viața neamului, scriind despre subminarea limbii române în Basarabia, despre istorie, ecologie, agricultură În anii regimului totalitar comunist, Ion Druță a avut curajul să se ridice deasupra principiului abordării realității de pe pozițiile de clasă. Operele sale au fost traduse în: rusă, franceză, germană, engleză, ucraineană, bulgară, cazahă, gruzină, letonă, maghiară, lituaniană, georgiană, slovacă, armeană, uzbecă, azerbaidjană, letonă etc. Deţine Premiul pentru Creativitate, decernat de către Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (2008) In 2008 primeste al doilea Premiu de Stat al Moldovei. Anul 2008 a fost declarat, prin Decizia Parlamentului Republicii Moldova, „Anul Ion Druţă”. Creația druțiană este apreciată de contemporani. După cum menționează Mihai Cimpoi, "Prin caracteristicile ei esențiale, opera lui Ion Druță ... este în total o expresie a rezistenței spirituale și morale în fața a tot ce subminează naționalul, umanul, sacrul". Opere: 1953 - ”La noi în sat”, volum de schițe și nuvele “Ultima lună de toamnă”, nuvelă “Samariteanca”, nuvelă “Horodiște” "Casa Mare“ 1957 “Frunze de dor”, ediția întâi “Povara bunătății noastre”, “Clopotnița”, “Întoarcerea țărânii în pământ”, “Biserica albă”, “Toiagul păstoriei” “Păsările tinereții noastre” “Sania” A realizat Arhip Cristina Grupa 34 “Instruire muzicala” Colegiul Pedagogic “Alexandru cel Bun”