Sunteți pe pagina 1din 53

STABILITATEA LA FOC A CONSTRUCŢIILOR

CONSTRUCTII METALICE

NOIEMBRIE, 2018

Lect.univ.dr.ing. TRACHE ŞTEFAN NICOLAE


 Simulare de incendiu a unei clădiri de birouri de 8 etaje în cadrul
bazei de cercetare de la Cardington.
Deformarea unui stâlp din oțel la Boardgate - Londra
Clădire de birouri testată la Cardington Marea Britanie
 Comparația dintre comportamentul unui singur element supus la o simulare
standard și la o simulare a întregului cadru
 diseminarea conceptelor de baza si a
procedurilor de calcul continute in
Eurocodurile pentru calculul la foc a
structurilor metalice, structurilor mixte otel-
beton;

 modul de lucru cu ajutorul Eurocodului


pentru calculul actiunii termice;

 in cadrul seminarului se prezinta aspecte


teoretice, precum si exemple de calcul.
 De ce construcţii metalice?

 Avantajele/dezavantajele construcţiilor
metalice

 Clasificarea construcţiilor metalice

 Eurocoduri structurale – norme de proiectare


armonizate
 utilizarea fierului în construcţii este foarte
veche, datând din primul mileniu î.C;

 până la revoluţia industrială, materialele de


construcţie majore sunt lemnul şi piatra;

 prima construcţie din fontă datează din a


doua jumătate a sec. XVIII;

 la începutul sec XIX se extinde utilizarea


fontei în construcţii.
 la începutul sec. XIX, înmulţirea incendiilor ce
afectează clădirile din lemn, determină
adoptarea sistemului constructiv metalic, în
ciuda cheltuielilor suplimentare pe care le
implica.

 primele utilizări ale fierului ca element


structural datează de la mijlocul secolului XIX;
 in prima jumătate a sec. XX începe să se
utilizeze pe scară largă oţelul în construcţii
(inclusiv in S.U.A.);

 comportarea buna a acestor structuri la


acţiunea cutremurelor puternice dar si
experienţa încercărilor experimentale
efectuate au constituit un alt argument in
favoarea utilizării acestor sisteme structurale.
Avantaje
 adaptarea costrucţiilor la cerinţe pe parcursul
exploatării este o calitate care dă multă
elasticitate în folosirea construcţiilor metalice;

 sunt mai usoare, deoarece rezistentele


admisibile ale otelului sunt mult mai mari
decat ale celorlalte materiale de constructie
(beton, beton armat, lemn);
 durata de utilizare a constructiilor metalice
este foarte mare

 volumul manoperei de executie si de montaj


este redus;

 se monteaza usor si rapid, nefiind necesare


schele complicate de montare;

 pot fi folosite imediat dupa montare,


nemaifiind necesar timpul de intarire (de
priza) de la constructiile de beton;
Dezavantaje

 au o comportare necorespunzătoare sub


acţiunea focului fiind necesare masuri
suplimentare pentru execuţia protecţiei
antifoc;
 construcţiile metalice sunt
supuse coroziunii şi
necesită cheltuieli de
întreţinere suplimentare;
 otelul este un material
relativ scump;
B. dupa modul de asamblare

b1. sudate

b2. nituite

b3. asamblate prin suruburi

b4. mixte
c1. definitive

C. dupa natura
constructiei

c2. provizorii c3.


semidefinitiv
e
D. dupa natura elementului de
constructie

d1. grinzi
d2. stalpi, piloni
d3. arcuri
d4. cadre
d5.placi plane sau curbe
Când a luat
fiinţă U.E?

Obiectivele
U.E.

Pieţa Unică
Europeană sau
Piaţa comună
Condiţiile de înfiinţare şi principiile de funcţionare ale
Comunităţii Economice Europene, CEE
(European Economic Community, EEC) sau pe
scurt Uniunea Europeană, UE, au fost stabilite
prin Tratatul de la Roma, în 1957.
Acordul a intrat în vigoare în 1959.
 promovarea unei dezvoltări continue,
armonioase şi echilibrate a ţărilor membre;

 crearea unei pieţe comune;

 punerea de acord a legislaţiei care să facă


posibilă funcţionarea pieţei comune;

 libertatea de mişcare pentru bunuri


Piaţa comună din cadrul UE a apărut oficial în 1993

Armonizarea reglementărilor existente în ţările membre


şi transformarea lor pe baze noi în norme
europene a devenit de stringentă actualitate

Piaţa construcţiilor ca parte a pieţei interne a UE are o


pondere însemnată şi de aici importanţa atribuită
sistemului de reglementări în construcţii,
în scopul bunei desfăşurări a activităţilor din acest sector.
Din punct de vedere juridic măsurile
de armonizare a sistemului de reglementări
tehnice s-au dispus în principal prin două
acte ale Consiliului UE

Directiva privind Produsele de


Directiva Lucrărilor publice,
construcţii
89/440/EEC
(DPC), 89/106/EEC
principiile de funcţionare ale pieţei în
domeniul construcţiilor

criteriile de elaborare a normelor tehnice

Directivele stabilesc
modul de corelare/interpretare a legilor,
normelor şi decretelor

şase exigenţe esenţiale


Cerinţe fundamentale aplicabile

a) rezistenţa mecanică
Document interpretativ ID 1
şi stabilitate

b) securitate la incendiu Document interpretativ ID 2

c) Igienă, sănătate şi mediu Document interpretativ ID 3

d) siguranţă în exploatare Document interpretativ ID 4

e) protecţia împotriva zgomotelor Document interpretativ ID 5

f) economie de energie şi izolare


Document interpretativ ID 6
termică

g) utilizare sustenabilă a resurselor


Document interpretativ ID 7
naturale
Consiliul UE a dispus ca de elaborarea sistemului european de
reglementări şi norme tehnice să se ocupe trei dintre cele
mai importante organisme de standardizare

Comitetul European de Comitetul European de


Standardizare Standardizare Electrotehnică
(CEN) (CENELEC)

Institutul European de
Standardizare în Telecomunicaţii
(ETSI)
Statutut şi domeniu de aplicare al
eurocodurilor
Eurocodurile servesc drept standarde de
referinţă pentru următoarele utilizări:
 ca mijloc de a proba conformitatea clădirilor
şi a lucrărilor inginereşti cu cerinţele
esenţiale;
 ca bază de specificaţii în contractele de
lucrări de construcţii şi serviciile tehnice
asociate;
 cadru de specificaţii tehnice armonizate la
produsele pentru construcţii
Ordin nr. 1889/2004
pentru aprobarea unor proceduri privind agrementul tehnic în
construcţii
Art. 1. - (1) Prezenta procedură stabileşte condiţiile şi
metodologia de lucru pentru solicitarea, elaborarea şi acordarea
agrementului tehnic în construcţii (AT).

(2) Prevederile prezentei proceduri nu sunt aplicabile pentru


agrementul tehnic european, prevăzut de Hotărârea Guvernului
nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe
piaţă a produselor pentru construcţii.

Art. 3. - Prevederile acestei proceduri sunt obligatorii în


conformitate cu Legea 10/1995, pentru toţi agenţii economici şi
factorii implicaţi în fabricarea, furnizarea şi utilizarea de noi
produse, procedee şi echipamente pentru construcţii, realizate
în ţară, sau procurate din import.
Art. 5. - Agrementul tehnic se eliberează de către un
organism elaborator, sub coordonarea Consiliului Tehnic
Permanent pentru Construcţii, denumit în continuare CTPC,
la cererea unui solicitant.

ATENŢIE! Agrementul tehnic nu este valabil fără "AVIZUL TEHNIC al


Consiliului Tehnic Permanent pentru Construcţii".

Art. 8. - Produsele pentru care s-au eliberat AT sunt


supuse acţiunii de certificare de conformitate a calităţii.

Art. 9. - AT se acordă pe o perioadă limitată, conform


anexei nr. 5 a HG nr. 766/1997, existând posibilitatea
prelungirii valabilităţii, extinderii sau modificării acestuia la
cererea titularului de AT.
Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate
pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a
Directivei 89/106/CEE a Consiliului

Declaraţia de performanţă şi marcajul CE


În cazul în care fabricantul decide să introducă pe piaţă un produs
pentru construcţii şi dacă acest produs este acoperit de un standard armonizat,
acesta are obligaţia de a completa o declaraţie de performanţă care conţine, în
special, următoarele informaţii:
 referinţa produsului;
 sistemele de evaluare şi de verificare a constanţei
performanţei produsului;
 utilizarea preconizată sau utilizările preconizate ale
produsului;
 performanţa declarată.
.
După ce se întocmeşte declaraţia de performanţă,
fabricantul trebuie să aplice marcajul CE pe produs.

Obligaţiile operatorilor economici


Operatorii economici trebuie să respecte anumite obligaţii:

 Obligaţiile fabricanţilor: aceştia trebuie să furnizeze


declaraţia de performanţă şi documentaţia tehnică şi să
aplice marcajul CE pe produs. De asemenea, aceştia se
asigură că produsele lor pentru construcţii poartă
menţiunea tipului, care să permită identificarea lor. În
plus, fabricanţii au obligaţia de a-şi retrage produsele de
pe piaţă dacă constată că acestea nu sunt conforme cu
declaraţia de performanţă sau de a schimba această
declaraţie.
 Obligaţiile importatorilor: aceştia se asigură că produsul
este însoţit de documentaţia tehnică şi că are aplicat
marcajul CE. Aceştia au obligaţia de a indica numele lor,
denumirea socială sau marca înregistrată, precum şi
adresa la care pot fi contactaţi. Aceştia se asigură că
produsul este însoţit de instrucţiuni şi de informaţii de
siguranţă şi că transportul nu a compromis performanţa
acestuia.
 Obligaţiile distribuitorilor: aceştia trebuie să se asigure că
produsul poartă marcajul CE şi că este însoţit de
documentele menţionate anterior. Atunci când consideră
că produsul nu este conform, trebuie să se abţină să îl
introducă pe piaţă. Distribuitorii trebuie să asigure
condiţii optime de stocare a produsului, pentru ca acesta
să nu se degradeze.

 În cazul în care un produs nu este acoperit de un


standard armonizat, un fabricant are posibilitatea de a
solicita o evaluare tehnică europeană pentru a obţine un
document european de evaluare, elaborat de organizaţia
organismelor de evaluare tehnică (OET).
Standarde naţionale care adoptă eurocoduri

 Standardele naţionale care adoptă eurocoduri


trebuie să cuprindă textul integral al
eurocodului (inclusiv anexele) aşa cum a fost
publicat de CEN; textul eurocodului poate fi
precedat de o pagină naţională de titluri şi un
preambul naţional şi poate fi urmat de o
anexă naţională.
Informaţiile şi datele care fac obiectul opţiunii
autorităţilor naţionale sunt utilizate pentru
proiectarea construcţiilor şi a lucrărilor inginereşti
din ţara respectivă şi se referă la:
 valori şi/sau clase pentru care eurocodul prevede
alternative naţionale;
 valori care se pot utiliza în cazul în care eurocodul
nu furnizează valoarea parametrului şi indică
numai simbolul acestuia;
 date specifice ţării respective (geografice, climatice
etc.), ca de exemplu harta de zonare pentru
încărcarea dată de zăpadă;
 procedura care trebuie utilizată atunci când
eurocodul prezintă proceduri alternative.
Anexa naţională poate să conţină, de asemenea

 decizii de aplicare a anexelor informative ale


eurocodului
 referiri la informaţii şi date complementare,
care să nu contravină textului standardului,
cu scopul de a asista utilizatorul la aplicarea
eurocodului.
În baza ID 1

S-a dispus ca acţiunea de realizare a reglementărilor de proiectare


armonizate sau Eurocodurile structurale sau pe scurt Eurocoduri

Comitet tehnic (Technical Committe, TC) din cadrul Comitetului


European de Standardizare (CEN) denumit
CEN/TC 250 Structural Eurocodes
Regulile de bază pentru
calculul structurilor

Comitetul pentru Siguranţa


Structurilor
(JCSS )

condiţiile de siguranţă şi exploatare


pe baza:

criteriilor de fiabilitate
conceptului de risc
ale structurilor

condiţiile au asigurat baza comună


a normelor de calcul pentru
elaborarea Eurocodurilor
ID 1

Eurocodurile se vor baza Eurocodurile vor servi


şi pe normele de Programul EUROCODE
ca norme de referinţă
referinţă ale Organizaţiei furnizează:
în statele membre
Internaţionale pentru

scop
Standardizare (ISO)

-furnizarea criteriilor esenţiale


de verificare a structurilor
pentru clădiri şi lucrări -metode de proiectare
inginereşti; variate;
-asigurarea bazei tehnico-legale -elemente specifice
-asigurarea cadrului redactării de proiectare
specificaţiilor tehnice pentru importante în practică.
materiale şi produse utilizate
în construcţii.
Eurocodurile

compunere
58 de standarde de
proiectare care cuprind
10 domenii

baza oţel
proiectare proiectare
proiectării acţiuni beton oţel şi beton lemn zidărie aluminiu
seismica geotehnică
structurale compozit
SR EN 1990:2004-Eurocod: Bazele proiectării structurilor

SR EN 1991-Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor

SR EN 1992-Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton

SR EN 1993-Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel

SR EN 1994-Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de


Cele 10 oţel beton
eurocoduri sunt:
SR EN 1995-Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn

SR EN 1996-Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie

SR EN 1997-Eurocod 7: Proiectarea geotehnica

SR EN 1998-Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru


rezistenţa la cutremur

SR EN 1999-Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu


 Având statutul de standarde europene, se
acceptă totuși și se recunoaște dreptul
fiecărui stat membru de a stabili prin anexe
naționale valori specifice ale unor parametri
de calcul tributari zonei geografice și
performanțelor materialelor disponibile.
Legătura dintre eurocoduri şi specificaţiile
tehnice armonizate (EN şi ATE) pentru produse

 coerenţă în ceea ce priveşte specificaţiile


tehnice armonizate pentru produsele de
construcţii şi regulile tehnice pentru lucrările
de construcţii;

 orice informaţie referitoare la eurocoduri,


care însoţeşte marcajul CE pentru produsele
de construcţii, trebuie să menţioneze clar
parametrii determinaţi la nivel naţional care
au fost luaţi în considerare.
 Implementarea şi utilizarea Eurocodurilor
pentru construcţii se face în conformitate cu
Ordinul MTCT 620 din 29.04.2005 care are în
vedere Recomandarea Comisiei Europene din
11 decembrie 2003 şi Ghidul de aplicare şi
utilizare Eurocoduri din 27 noiembrie 2003.
Informaţii specifice SR EN 1990: 2004-Bazele
proiectarii structurii

 principiile şi cerinţele de securitate;


 aptitudine în exploatare;
 durabilitatea structurilor.

Concept:
 stare limită, utilizat împreună cu metoda
coeficienţilor parţiali.
Alte indicaţii furnizate de SR EN 1990:2004
Referitoare la
 fiabilitate structurală legată de securitate;
 aptitudine în exploatare;
 durabilitate
pentru
 cazurile de proiectare care nu fac obiectul de
la EN 1991 până la 1999 (alte secţiuni, tipuri
de structuri neluate în considerare, alte
materiale);
 pentru a servi ca document de referinţă
pentru alte comisii tehnice (CT) ale CEN în
ceea ce privesc aspectele structurale.
-definiţii şi declaraţii
generale;
principii -cerinţe, modele şi metode
de bază analitice pentru care nu se
(P) admit alternative în afara
celor stipulate în mod
expres/special
articole
Eurocode structurate şi/sau
paragrafe

-reguli unanim recunoscute,


reguli de care urmează principiile şi
aplicare îndeplinesc cerinţele
acestora
Legătura între diverse Eurocoduri

Siguranţa
SR EN 1990 structurală

SR EN 1991 Acţiuni

SR EN 1992 SR EN 1993 SR EN 1994


Proiectare

SR EN 1995 SR EN 1996 SR EN 1999

Proiectare
fundaţii şi
SR EN 1997 SR EN 1998 proiectare
antiseismică
 Deoarece aceast curs se refera la structuri
solicitate la actiunea focului, orice referinta la
un standard (Eurocode) fara alta mentiune
suplimentara va presupune referirea la partea
1-2.
Scopul Eurocodurilor-calculul la acţiunea focului

Eurocodurile trateazã în mod esenţial


Eurocodurile de calcul la capacitatea portantã a elementelor şi
acţiunea focului nu se referã structurilor, adicã rezistenţa mecanicã
la capacitatea de izolare sau oferind informaţii care permit sã se
de integritate a elementelor calculeze dacã şi cât timp o structură
de separare este capabilã sã reziste la încãrcãrile
existente în cazul acţiunii focului
Etapele unei analize necesare proiectării unei structuri metalice la
acţiunea focului

Determinarea încărcărilor şi combinaţiilor de încărcări

Determinarea scenariilor de foc


(curbe temperatură-timp sau evoluţia fluxurilor termice)

Se consideră un scenariu de foc

Se calculează temperaturile în structură

Combinaţie de încărcare

Calculul rezistenţei la foc

NU
Toate combinaţiile au
fost considerate?
DA
NU
Toate scenariile au
fost considerate?