ORTOPANTOMOGRAFIA

Avantaje, Dezavantaje, Indicatii

 pentru diagnosticul ortodontic alaturi de teleradiografia de profil
sunt superioare tuturor celorlalte metode radiografice
 ortopantomografia oferă posibilitatea înregistrării:
 statusului dentar
 structura osoasă a ambelor maxilare
 include şi articulaţia temporo-mandibulară
 un dezavantaj - este posibila distorsionare la nivelul regiunii
anterioare

Analiza ortopantomografică oferă elemente deosebit de importante

pentru:
 patologia odonto-parodontală
 chirurgia maxilară
 traumatologie
 protetică dentară
 ortopedie dento-facială
 Analiza ortopantomografiei
Analiza ortopantomografiei din punct de vedere al
ortopediei dento-faciale:
 1. analiza evoluţiei generale a arcadelor dentare
 ortodontic ne interesează existenţa anomaliilor dentare izolate
(de număr, de formă, de volum, de structură, poziţie şi sediu)
 diferenţele de dimensiune între dinţii temporari şi permanenţi
 gradul de resorbţie a rădăcinilor dinţilor temporari
 prezenţa sau absenţa mugurilor dinţilor permanenţi, gradul de
formare şi poziţia lor, pentru a aprecia vârsta dentară,
eventualele înghesuiri dentare ulterioare
 prezenţa traumatismelor dento-alveolare
 calitatea tratamentelor aplicate
 Analiza ortopantomografiei
 2. Analiza scheletului masivului facial
 articulaţia temporo-mandibulară în special condilii
mandibulari, cavităţile glenoide, interliniul articular
 mandibula, corpul mandibulei, unghiul goniac, forma
şi dimensiunea ramurilor orizontale şi verticale,
apofiza coronoidă, raporturile molarului 3 inclus,
forma şi angulaţia, canalul mandibular din
aceste elemente se pot trage concluzii importante
privind tratamentul şi prognosticul anomaliilor
determinate de sensul rotaţiei mandibulare
 maxilarul superior: sinusul maxilar şi raporturile
acestuia cu rădăcinile dinţilor din zona de sprijin,
arcada alveolară, baza osoasă etc.
 Analiza ortopantomografiei
 Semnele care indică o rotaţie de tip anterior (după Björk)
 ramura ascendentă lungă
 curbura preangulară lungă
 condilul înalt cu dezvoltare preponderent anterioară
 unghiul mandibular accentuat
 canalul dentar angulat
 lăţimea ramurii orizontale micşorate

 În cazul rotaţiei de tip posterior semnele sunt inversate

 Diagnosticul radiologic privind extracţia sau nonextracţia

 printr-o radiografie se poate evalua evoluţia, direcţia erupţiei şi relaţia de spaţiu
 aceşti factori sunt decisivi în decizia pro sau contra unei extracţii

 1. Se analizează dinţii pentru a vedea dacă depăşesc numărul normal

supranumerari sau se află sub standard (anodonţie)
Analiza ortopantomografiei
Analiza ortopantomografiei
Analiza ortopantomografiei
 Analiza ortopantomografiei
 2. Poziţia dinţilor pe radiografie
 trebuie să ţinem cont în special de torsiuni, înclinaţii şi
deplasările caninilor
 obligatoriu completare cu radiografii individuale pentru stabilirea
poziţiei excentrice a caninului şi a lua decizia încadrării lui cu
sau fără extracţia premolarilor

Canin inclus
 Analiza ortopantomografiei
 3. Starea dinţilor
 Se referă la dezvoltarea dinţilor (accelerare, întârziere) informându-ne
despre forma coroanelor şi despre situaţia rădăcinilor
 4. Relaţia mărimii dinţilor
 măsurarea mărimii diametrului coroanelor sagitale ale dintilor
temporari şi a dinţilor corespunzători ,se află în legătură directă cu
analiza modelului

Macrodonţie
 Concluzii
 Ortopantomografie elimină treptat
radiografia individuală (retro-alveolo-
dentară) dar nu o poate înlocui în
totalitate deoarece aceasta prezintă o
mare fineţe şi permit precizarea detaliilor,
doar poate limita numărul acestora la
strictul necesar impus de cazul clinic.