Sunteți pe pagina 1din 48

MADUVA SPINARII

Dr. Laura Candussi


MADUVA SPINARII

 MS este segmentul din SNC cuprins in canalul rahidian.


Limita superioara corespunde planului orizontal dus prin
marginea superioara a arcului superior al atlasului, iar
limita inferioara este reprezentata de a 2 a vertebra
lombara.
 Lungimea este de 43-45 cm, cu un diametru transversal
de 12 mm, iar cel antero-posterior de 8-10 mm, si are o
greutate de 23-30 cm. Fiind plasata in canalul rahidian ,
ea urmeaza curburile coloanei vertebrale. In primele
stadii de dezvoltare lungimea coloanei vertebrale este
corespunzatoare maduvei. Ulterior colana vertebrala se
dezvolta mai repede , in special in zona caudala si
depaseste maduva spinarii.
MADUVA SPINARII

 Nu exista o corespondenta stricta


vertebro-medulara, motiv pentru care
regiunile MS nu corespund cu regiunile
CV.MS se imparte in:
 un segment cervical intre C1-C6
 un segment toracic intre C7-T9
 un segment lombar pana la vertebra
T12
 un segment sacrat pana la L2
 Segmentul sacrat se continua cu o
portiune filiforma denumita filum
terminale, de aproximativ 20 cm., care
se termina la prima vertebra
coccigiana.
MADUVA SPINARII

 Datorita cresterii inegale


a CV si a MS , radacinile
nervilor spinali au o
directie oblica in jos, in
drumul lor spre gaurile
de conjugare. Aceasta
oblicitate este cu atat mai
pronuntata cu cat
radacinile sunt plasate
caudal. Iar nervii sacro-
coccigieni, impreuna cu
filum terminale formeaza
coada de cal (cauda
equina).
CONFORMATIE EXTERNA
 MS are forma unui cordon usor turtit antero-posterior caruia i se disting
4 fete:
 fata anterioara este parcursa pe linia mediana de santul median ventral
de 2-3 mm profunzime, la nivelul caruia se gasecte o substanta alba
transversala care se numeste comisura alba a maduvei la nivelul caruia
se regasesc arterele perforante ce sunt ramuri din artera spinala
antrioara. Lateral de acest sant se regaseste santul colateral ventral ce
este locul de emergenta a radacilor ventrale. Intre cele santuri se gaseste
cornul anterior al MS. In portiunea cervicala intre cele doua santuri se se
gaseste santul paramedian anterior ce divide cordonul anterior in doua
cordoane secundare
CONFORMATIE EXTERNA
 fata posterioara este de asemenea strabatuta de un sant longitudinal,
santul median dorsal care este mai putin adanc decat cel anterior,
lateral de aceste se vad santurile colaterale dorsale(locul de
emergenta al radacinilor posterioare). Intre cele doua santuri exista
pana la a 3a vertebra toracica santul paramedian dorsal ce divide
cordonul dorsal al maduvei in fascicilul Goll si fasciculul Burdach
 fetele laterale sunt limitate de originea aparenta a radacinilor
ventrale si intrarea radacinilor dorsale in MS si cuprind cordoanele
laterale ale MS.
 Măduva spinării prezintă două
regiuni mai voluminoase,
intumescenţa cervicală, unde
îşi au originea nervii plexului
brahial şi corespunde
vertebrelor C3 – T2, şi alta
intumescenţa lombosacrală,
din care pleacă nervii plexului
lombar şi sacral, şi corespunde
vertebrelor T9 – L2.
Dezvoltarea mai considerabilă
a măduvei la nivelul acestor
umflături corespunde funcţiilor
complexe ale membrelor
superioare şi inferioare.
CONFORMATIE INTERNA

 Pe sectiune orizontala se
observa urmatoarele
elemente:
 meningele rahidian

 canalul ependimar

 substanta cenusie

 substanta alba
MENINGELE RAHIDIAN
 Este compus din 3 membrane, pornind de la exterior spre
interior acestea sunt:
 dura mater este separata de peretii ososi ai canalului vertebral prin
canalul epidural. Superior dura mater rahidiana se continua cu cea
cerebrala, iar inferior se termina intr-un fund de sac. Pe toata
lungimea ei da prelungiri tubare ce invelesc radacinile si trunchiurile
nervilor spinali
MENINGELE RAHIDIAN

 arahnoida este o membrana subtire separata de dura prin


spatiul subdural si de piamater prin spatiul
subarahnoidian in care se gaseste LCR
 piamater este o membrana mai groasa , inveleste MS de
care adera intim, patrunde in santuri si fisuri si formeaza
teci pentru nervii spinali
CANALUL EPENDIMAR

 este situat in centrul MS, are calibru de 1 mm, cranial


comunica cu ventriculul 3 iar caudal cu ventriculul 4, in
interiorul sau se afla LCR.
SUBSTANTA CENUSIE
 este situata central, se intinde pe toata lungimea MS si este formata din
neuroni si fibre nervoase amielice.Are forma literei H sau de fluture. Un
plan conventional frontal dus prin canalul ependimar, imparte canalul
ependimar intr-o portine proependimara si alta retroependimara. Acelasi
plan imparte si bratele H-ului medular in 2 coarne : cornul ventral ce va
determina coloana anterioara si cornul dorsal ce va determina coloana
posterioara. Coloanele anterioare sunt mai scurte şi mai
voluminoase, iar cele posterioare mai ascuţite şi ajung până
aproape de suprafaţa măduvei. Între coloanele anterioare şi
cele posterioare, începând de la C8 şi până la L2, se află
coloanele intermedio-laterale
SUBSTANTA CENUSIE

 In sectiune transversala avem urmatorul aspect:


 cornul ventral este mare, cu contur zimtat , si distantat de
suprafata exterioara a maduvei. Descriptiv i se descriu o parte
anterioara numita cap si o parte posterioara denumita baza,
unite de un col. Are apect festonat si reprezinta aria motorie ,
centrul principal de eferente a MS.
DIVIZAREA FUNCTIONALA A SUBSTANTEI CENUSII

 Somato-senzitiva (SS)
 Viscero-senzitiva (VS)

 Viscero-motorie (VM)

 Somato-motorie(SM)
ARIA SOMATO-MOTORIE

 E dispusa in zona capului si colului cornului anterior si


inerveaza muschii striati. Aici sunt mai multe categorii
de neuroni:
 neuroni motori ce vor forma radacina anterioara a
nervilor spinali, neuroni ce se vor aglomera si vor forma
nuclei;
 neuroni cordonali , ai caror axoni fac legatura cu diverse
etaje ale MS, prelungirile lor trecand in substanta alba;
 neuroni intercalari, de asociatie a diverselor etaje
medulare , a caror fibre nu parasesc substanta cenusie
ARIA SOMATO-MOTORIE

 Neuronii motori sunt de mai multe tipuri dintre care mai


importanti sunt alfa si gama
 Neuronii alfa sunt neuroni de talie mare, dendritele lor fac
sinapsa cu fibrele tractturilor cailor motorii piramidale si
extrapiramidale, cat si cu axonii neuronilor senzitivi din
ganglionii spinali. Aceste sinapse se efectueaza direct sau prin
intermediul neuronilor de asociatie intercalari. Axonii
neuronilor alfa parasesc maduva prin santurile colaterale
ventrale si intra in alcatuirea radacinilor motorii ale nervilor
spinali , si se distribuie muschilor scheletici.
 Neuronul somato-motor impreuna cu fibrele musculare pe
care il inerveaza constituie o unitate numita unitate motorie.
Neuronii somato-motori alfa sunt unicii neuroni din SNC care
au legatura directa prin axonul lor cu muschii periferici, motiv
pt care se numesc si neuroni mototri periferici.
FUNCTIILE NEURONULUI MOTOR PERIFERIC

 motilitatea , reprezenta calea finala comuna, ei


primesc influxuri de la caile motorii centrale, pe care
la moduleaza si le transmit apoi musculaturii striate
 tonicitatea , intretin activitatea tonica a musculaturii
datorita impulsurilor proprioceptive pe care le
primesc prin fibrele radacinilor radacinilor senzitive
ale neuronilor spinali sau a celor ce provin de la
centrii corticali si subcorticali ai encefalului
 reflectivitatea , de la ei porneste bratul centrifug al
reflexelor somatice, segmentare sau plurisegmentare
 troficitatea, regleaza metabolismul celular al
musculaturii striate
 De aici reiese si principalele simptome ce traduc
afectarea neuronului motor periferic:paralizia,
hipotonia, areflexia, si atrofia
 Neuronii gama si ei trimit axoni in radacinile motoriiale nervilor
spinali. O data ajunsi la muschi se distribuie portiunilor periferice
contractile ale fuselor neuromusculare. De aceea excitatia neuronilor
gama nu este urmata de o contractie aparenta a muschiului, au rol
important in autoreglarea tonusului muscular. Raportul numeric intre
neuronii alfa si gama este de 3 la 1 in favoarea primilor.
 Neuronii motori se grupeaza in zona somato-motorie sub forma de
nuclei motorii. Deosebim doua grupe nucleare: medial si lateral.
 Grupul medial este impartit in doua subgrupe:medio-ventral si
medio-dorsal ce se intinde pe toata lungimea maduvei si inerveaza
musculatura axiala si paravertebrala a corpului.
 Grupul lateral este divizat in doua grupe latero-ventral si latero-
dorsal, el contoleaza musculatura parietala a trunchiului si cea a
partilor distale a membrelor. Musculatura proximala a membrelor
este inervata de nucleul medio-ventral. La nivel cervical , nucleul
latero-ventral da nastere radacinii medulare a nervului accesor.
 Zona somato-motorie a MS are o vascularizatie bogata , ceea ce
explica vulnerabilitatea ei pt
ARIA VISCERO-MOTORIE

 dispusa la baza cornului anterior , cornul lateral


si comisura cenusie preependimara, unde se
gasesc neuroni vegetativi motori ce apartin
sistemului nervos simpatic. Axonii lor formeaza
fibrele preganglionare care se alatura radacinii
ventrale a nervului spinal, apoi trunchiului
comun si se despart de acesta sub numele de ram
comunicant alb si ajung la ggl simpatic latero-
vertebral. Fibrele postggl asigura inervatia
viscerelor si a vaselor sanguine
CORNUL POSTERIOR
 este mai alungit până în apropierea de suprafaţa măduvei. În sens
anteroposterior, acestui corn i se descriu următoarele porţiuni:
 - baza, basis, prin care se continuă cu substanţa cenuşie
intermediară;
 - colul, cervix, o parte mai alungită;
 - capul, caput, cu dimensiuni transversale mai mari decât ale colului;
 - vârful, apex, care este separat de şanţul posterolateral printr-o
lamelă subţire de substanţă albă, numită zona marginală a lui
Lissauer
CORNUL POSTERIOR
 Coarnele posterioare conţin neuroni senzitivi cu dimensiuni mai mici ca în
coarnele anterioare, care sunt dispuşi sub formă de grupe, relativ structuralizate,
numite nuclei. Sunt 5 nuclei individualizati la nivelul cornului posterior:
1. nucleul marginal al lui Waldayer
2. substanta gelatinoasa a lui Ronaldo
3. nucleul propriu
4. nucleul toracic al lui Clarke
5. nucleul bazilar
CORNUL POSTERIOR

 Cornul posterior reprezinta aria senzitiva ,


centrul de aferente al MS si care este impartita
in :
 aria somato-senzitiva

 aria viscero-senzitiva.
ARIA SOMATO-SENZITIVA

 determina transportul spre MS a sensibilitatii


proprioceptive si a sensibilitatii cutanate: tactila,
termica si dureroasa. Axonii acestor neuroni vor
intra in alcatuirea tracturilor spino-talamice.La
nivelul nucleilor mediali (Clarke ) si laterali (
Bechterew) se gasesc gasesc neuroni somato-
senzitivi proprioceptori, ei primesc fibrele
proprioceptive incostiente si isi trimit axonii in
alcatuirea a doua tracturi cerebeloase: direct cu
originea in nucleul lui Clarke si incrucisat cu
originea in nucleul Bechterew
ARIA VISCERO-SENZITIVA

 cuprinde comisura cenusie retroepindimara si


baza cornului posterior, si aici se termina fibrele
ce transporta sensibilitatea viscerala.In aria
viscero-senzitiva se se gasesc neuroni vegetativi
ce reprezinta originea fibrelor motorii ale nervilor
simpatici, pentru ca zona viscero-senzitiva este
rau delimitata de zona viscero-motorie, neuronii
vegetativi motori sau senzitivi se gasesc
intercalati in ambele zone vegetative
CORNUL LATERAL
 este o mica proeminenta a substantei cenusii la partea dorso-laterala a
cornului anterior, este mai bine reprezentat in regiunea toracica
superioara. In aceasta zona exista o intrepatrundere a substantei cenusii
cu substanta alba rezultand formatiunea reticulata a lui Deiters.
 Neuronii vegetativi se grupeaza de-a lungul coloanei in doua coloane:
 coloana interna plasata langa canalul ependimar si este prezenta pe toata
lungimea maduvei
 coloana externa si care lipseste in regiunea umflaturilor brahiale si a
partii inferioare a celei lombare. Intre aceste doua coloane exista
numeroase anastomoze transversale in scara.
 La nivelul coloanelor descrise si in special la
nivelul celei externe se insiruie centrii vegetativi
ai MS care sunt:
 centrul irido-dilatator C8-T2

 centrul cardio-accelerator T3-T5

 centrul bronho-dilatator T3-T5

 centrii abdomino-pelvini T6-L2

 centrii vezicali si ano-rectali L2-L4


LAMINELE REXED
 Substanta cenusie este formata din fibre nervoase
mielice si amielice, dendrite si axoni, majoritatea sunt
situati in plan transversal, formand o retea in ochii
carora se gasesc neuroni dispersati sau grupati in
nuclei.Neuronii sunt asezati in straturi ce vor
constitui lamele sau laminele lui Rexed, numerotate
de la I laX in sens antero-posterior:
LAMINELE REXED
 lamina I corespunde nucleului postero-merginal
 lamina II –substanta gelatinoasa Rolando
 lamina III si IV – nucleul propriu
 lamina V si VI primeste informatii extero si proprioceptive cu rol in
integrarea reflexelor ce dau precizia gesturilor
 lamina VII corespunde substantei cenusii intermediare
 lamina VIII are rol in modularea activitatii motorii
 lamina IX aria motorie
 lamina X substanta cenusie ependimara
SUBSTANTA ALBA
 inconjoara la exterior substanta cenusie si se imparte in 3 cordoane
de fiecare parte: ventral, lateral si dorsal. Cele doua coloane ventrale
comunica intre ele printr-o banda tranversala de substanta alba
plasata la baza santului median .
 In structura tuturor cordoanelor intra cu exclusivitate fibre nervoase
mielinizate. Aceste fibre, majoritatea au originea in afara MS, se
grupeaza sub forma de tracturi sau fascicule si formeaza caile
nervoase ascendente si descendente.Sunt reprezentate de fibre
exogene si endogene
CAILE NERVOASE ASCENDENTE(SENZITIVE)

 sunt caile prin care se transporta de la periferie


de-a lungul cordoanelor medulare si apoi la
encefal, diverse forme ale sensibilitatii generale ,
pentru a fi proiectate pe scoarta cerebrala, unde
devin senzatii constiente.
 Dupa forma de sensibilitate transportata aceste
cai se impart in:
I. Calea sensibilitatii exteroceptive
II. Calea sensibilitatii proprioceptive

III. Calea sensibilitatii interoceptive


CAILE NERVOASE ASCENDENTE(SENZITIVE)
 Originea acestor cai se afla in neuronii din ggl spinali. Dendritele se indreapta
spre receptorii periferici de unde culeg informatii, iar axonii patrund in maduva
prin radacina dorsala sau senzitiva a nervilor spinali.
 La nivelul zonei marginale Lissauer fiecare radacina se desface in
doua ramuri:
 -un ram extern format din fibre mielinizate subtiri ce conduc
sensibilitatea exteroceptiva , si fibre nemielinizate ce vor conduce
sensibilitatea interoceptiva
 -un ram intern mai voluminos format din fibre groase mielinizate, ce
vor transporta sensibilitatea exteroceptiva tactila epicritica si
sensibilitatea proprioceptiva.
CALEA SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE
 transporta excitatiile de la exteroreceptorii
tegumentari(tact,presiune,durere si temperatura) si se imparte
in sensibilitatea protopatica ce cuprinde tactul difuz si
sensibilitatea epicritica sau sensibilitatea tactila fina.
 Calea sensibilitatii exteroceptive protopatice. Protoneuronul este
plasat in ggl. spinali, dendritele iau informatii despre tact,
presiune, durere si variatii termice. Axonii urmeaza doua
directii:unii se vor incrucisa pe linia mediana si vor forma
tractul spino-talamic ventral;altii urmeza acelasi traiect si vor
forma tractul spino-talamic lateral. Ambele tracturi intalnesc
neuronul 3 in nucleul talamic, a caror axoni vor proiecta
informatiile in zona senzitiva a I si II a scoartei cerebrale.
 Calea sensibilitatii exteroceptive epicritice. Primul neuron se
afla in ggl. spinali, dendritele culeg informatii de la receptorii
cutanati, iar axonii sunt fibre mielinizate groase ce intra in
alcatuirea manunchiului intern al radacinii dorsale si intra in
alcatuirea tracturilor Goll si Burdach
CALEA SENSIBILITATII PROPRIOCEPTIVE
 Calea sensibilitatii proprioceptive constiente transporta
excitatiile culese de la nivelul proprioceptorilor din
articulatii, oase si periost. Primul neuron este in ggl.
spinali, axonii sunt grosi, mielinizati, intra in maduva prin
manunchiul median al radacinii dorsale si apoi in cordonul
dorsal al MS. De aici fibrele ce apartin nervilor spinali
sacrati lombari si dorsali inferiori alcatuiesc tractul lui
Goll(gracilis) iar cele care apartin nervilor spinali toracali
superiori si cervicali alcatuiesc tractul Burdach(cuneat).
Cele doua tracturi urca pana in treimea medie a bulbului,
unde fac sinapsa cu al 2 lea neuron, cate unul pt fiecare
tract.Majoritatea axonilor se incruciseaza cu cei in bulb si
apoi se reunesc si formeaza un fascicul unic numit
lemniscus medial sau banda mediala a lui Reil. Apoi urca
in talamus unde fac sinapsa cu al 3 lea neuron, a carui
axon prelungeste calea pana la girusul postcentral din EC.
CALEA SENSIBILITATII PROPRIOCEPTIVE
 Calea sensibilitatii proprioceptive incostiente transmite informatiile
culese din muschi si cei tendinosi. Primul neuron este in ggl spinal.
Axonii intra prin radacinile dorsale si patrund in substanta cenusie a
cornului dorsal in care are un scurt traiect ascedent pe 2-3 segmente
medulare. Dupa ce lasa colaterale spre neuronii motori sau cei intercalari,
ei patrund in cornul dorsal si fac sinapsa cu al 2 lea neuron care este
neuronul somato-senzitiv din nucleul Clarke si al lui Bechterev. Axonii
neuronilor din nucleul lui Clarke trec in cordonul lateral de aceeasi parte
si vor forma tractul cerebelos direct al lui Fleichsig, acesta paraseste tr.
cerebral prin pedunculii cerebelosi inferiori si se termina pe scoarta
paravermisului cerebelos. Axonii neuronilor din nucleul Bechterev
incruciseaza linia mediana, ocupa zona antero-mediala a cordonului
lateral opus si alcatuiesc tractul incrucisat al lui Gowers, paraseste tr.
cerebral prin pedunculii cerebelosi superiori, si se termina pe scoarta
paravermisului cerebelos.Unii considera ca tractul cerebelos direct
conduce sensibilitatea proprioceptiva inconstienta de la nivelul
membrelor inferioare si a trunchiului iar tractul cerebelos incrucisat, de la
nivelul membrelor superioare.
CALEA SENSIBILITATII INTEROCEPTIVE
 conduc excitatiile determinate de interoceptori. Primul neuron este in ggl.
spinal, dendritele ajung la viscere, iar axonii patrund in maduva prin
manunchiul lateral al radacinilor dorsale a n. spinali unde intalnesc al 2 lea
neuron in zona vegetative senzitiva, cat si neuronii exteroceptori senzitivi din
capul cornului dorsal. De la neuronii vegetativi senzitivi, se desprine o prima
cale ascendenta, ce urca pana la formatiunea reticulata a tr. cerebrral, de aici
va face releu cu nuclei reticulati ai talamusului si se proiecteaza difuz pe
suprafata scoartei cerebrale.Fibrele caii vegetative interoceptive, care au
facut sinapsa in neuronii exteroceptori vor urma calea spino-talamica laterala
pana la scoarta cerebrala. Fibrele durerii somatice si a celor viscerale converg
prin aceeasi neuroni din capul cornului dorsal. Astfel se explica iradierea
durerii somatice intr-un teritoriu cutanat:
 angiana pectorala – precordial si marginea interna a a mmb sup stang
 patologia hepatica si colecist – umarul drept
 colica renala in reg. inghinala si scrot
 apendicita – membru inferior drept
CALEA SENSIBILITATII INTEROCEPTIVE
 In cordonul antero-lateral gasim si alte tracturi ascendente:
 tractul spino-tectal este considerat o dedublare a tractului spino-
talamic lateral
 tracturile spino-reticulare, spino-vestibulare si spino-olivare au
originea in neuronii somatosenzitive si urca pana la formatiunea
reticulata, nucleii vestibulari sau olivele bulbare si duc impulsuri
periferice
CAILE NERVOASE DESCENDENTE(MOTORII)

 aceste cai conduc impulsuri de la centrii supramedulari catre


neuronii somato si visceromotori, precum si catre nucleii
motori ai n. craniei. Caile motorii sunt somatice si vegetative.
 Caile motorii somatice sunt :
 piramidale
 extrapiramidale
CAILE MOTORII SOMATICE PIRAMIDALE

 Calea piramidala cortico-spinala este formata din tracturi ce reprezinta


axonii neuronilor corticali, acestea trec prin tr. cerebral si se aseaza in bulb
in interiorul piramidelor bulbare ( de aici vine si numele de cai piramidale).
In treimea inferioara fibrele caii piramidale cortico-spinale se impart in 3
grupe:
 aproximativ 80 % se incruciseaza in treimea inferioara a bulbului, realizand
la acest nivel decusatia piramidala, si apoi intra in cordonul lateral al MS
sub denumirea de tractul piramidal incrucisat sau cortico-spinal lateral. Pe
masura ce coboara, acest cordon , fibrele patrund in cornul anterior al
maduvei si fac sinapsa cu neuronii somato-motori alfa si gama
 un numar redus de fibre intra in cordonul lateral de aceeasi parte fara a se
incrucisa, el va constitui fasciculul homolateral descris de Dejerine-
Muratov-Thomas. Intrate in cordonul lateral, o parte din fibre coboara
impreuna cu fibrele tractului piramidal incrucisat, iar o parte se alatura
tractului olivo-spinal si vor forma tractul ventro-lateral al lui Barne
CAILE MOTORII SOMATICE PIRAMIDALE
 restul de 20% din totalul fibrelor nu se incruciseaza in bulb,
patrrund in cordonul ventral de aceeasi parte si formeaza
tractul cortico-spinal ventral. Aceste fibre se pot incrucisa sau
nu in comisura alba a maduvei si fac sinapsa direct sau prin
intermediul neuronilor intercalari cu neuronii somato-motori
din nucleii mediali ai coarnelor ventrale ce comanda
musculatura paraaxiala.
 In esenta pe traiectul caii piramidale cortico-spinale deosebim
doi neuroni: un neuron central sau cortical, si un neuron
periferic reprezentat de neuronii somato-motori. Pt. ca fibrele
caii piramidale se incruciseaza, lezarea lor inainte de
decusatia piramidala va determina paralizia jumatatii opuse a
corpului numita hemiplegie
CAILE MOTORII EXTRAPIRAMIDALE

 Tracturile caii extrapiramidale din maduva isi au originea in


tr. cerebral.
 De la nivelul mezencefalului pornesc:

 Tractul tecto-spinal cu originea in tuberculii cvadrigemeni


anteriori si posteriori. Acesta se incruciseaza deasupra
apeductului lui Sylvius cu partenerul, coboara prin calota tr.
cerebral si intrat in maduva se imparte in tractul tecto-spinal
ventral si tractul tecto-spinal lateral. Ambele fascicule nu
coboara mai jos de maduva cervicala.
 Tactul rubro-spinal, este slab reprezentat la om si are valoare
functionala redusa, originea lui este in nucleul rosu din calota
mezencefalului.
CAILE MOTORII EXTRAPIRAMIDALE

 De la nivelul jonctiunii bulbo-pontine pornesc:


 Tractul vestibulo-spinal cu originea in nucleii
vestibulari si se imparte in doua fascicule: unul
lateral ce contine fibre directe si unul ventral ce
contine fibre incrucisate
 De la nivelul bulbului pornesc:

 Tractul olivo-spinal cu originea in nucleul olivar

 Din formatiunea reticulata atr. cerebral pornesc


doua tracturi:
 Tractul reticulo-spinal ventral

 Tractul reticulo-spinal dorsal


CAILE MOTORII DESCENDENTE VEGETATIVE

 Caile motorii descendente vegetative sunt


greu de pus in evidenta pt. ca sunt formate din
fibre nemielinizate. Ele isi au originea in
hipotalamus si in nucleii vegetativi din
formatiunea reticulata a trunchiului, coboara in
cordonul ventral al MS si fac sinapsa cu neuronii
vegetativi din maduva.
SISTEMUL ASOCIATIV

 Fibrele endogene vor forma tracturilor de asociatie, si


reprezinta axonii neuronilor de asociatie cordonali. Acestea
ocupa cordonul ventral si lateral,in portiunea cea mai
profunda plasandu-se chiar langa substanta cenusie, sub
denumirea de tracturi fundamentale ventral si lateral. La
diferite niveluri medulare , fibrele exogene au pozitie si
forma diferite. Astfel , in regiunea cervicala si toracala se
formeaza tractul interfascicular (semilunar), in regiunea
lombara tractul septomarginal (centrul oval), iar in regiunea
sacrata tractul triunghiular