Morfologia macroscopică

şi structura dintelui
 Odontonul—organul dentar(complex de tesuturi cu structura
diferita, armonizate morfo-functional pentru a primi, amortiza si
transmite presiunile masticatorii)

• Este constituit din două componente: dinţii

şi elementele de susţinere a acestora:
1.Componenta dentară -odonţiul este constituit
din :
-ţesuturi dure –smalţ şi dentină
- ţesuturi moi – pulpa dentară
2.Componeneta de atasare la oasele maxilare
parodonţiul – constituit din:
-parodonţiu de susţinere:- Cement
-Os alveolar
-Ligamente parodontale
-parodonţiu de acoperire -Gingia
 ODONŢIUL
-SMALŢUL-
• Acoperă coroana dinţilor
• Este cel mai dur ţesut al organismului,
capabil să suporte presiunile
masticatorii-5-8 scara Moohs
• Din punct de vedere chimic smalţul are,
în proporţie de 96%, componentă
anorganică- hidroxiapatită- restul de
4% fiind reprezentat de componenta
organică şi apă
 ODONŢIUL
-SMALŢUL-
• Duritate-variabila de la un dinte la altul si
intre diferitele regiuni alle aceluiasi dinte
datorita orientarii prismelor, diferentelor
regionale de calcificare, distributiei unor ioni
metalici
• Grosime variabilă minima cervical,maxima la
nivelul cuspizilor2,5 mm
• Culoare
• Elasticitate -cu rol în amortizarea presiunilor
• Solubilitate în mediul acid
• Permeabilitate selectiva Straturile
superficiale sunt mai dure si mai greu
solubile.Contin de 5-10 ori mai multe
fluoruri,Zn,Pb,mai putina apa
 ODONŢIUL
-Dentina-
• Este ţesutul de bază
al dintelui, fiind
acoperit, la nivelul
coroanei de smalţ şi
la nivelul rădăcinii
de cement
• Dentina conţine
elemente organice,
anorganice şi apă
Compoziţia chimică % greutate
a dentinei

Componentă 70
anorganică
Componentă 18,9
organică
Apă 11,1
 ODONŢIUL
Pulpa dentară
• Este un ţesut conjunctiv lax,
bogat în vase sangvine,
limfatice şi nervi
• Este cantonată în camera
pulpară şi canalele
radiculare şi se deschide în
periodonţiu prin orificiul
apical
• Topografic se descrie o
pulpă coronară(bogata in
celule,elemente vasculo-
nervoase cu potential de
aparare crescut), o pulpă
radiculară (celule si
vascularizatie reduse)şi o
pulpă apicală( asemanatoare
t.conj.periodontal)
 Pulpa dentară
-funcţii-
• Nutriţie a dintelui
• Dentinogenetică-
depunere de
dentina secundara
sau tertiara
• Senzitivă
• De apărare-procese
de calcificare
 Parodonţiul

• Este un complex de ţesuturi

care asigură menţinerea dinţilor
în alveole
• Este constituit din parodonţiul
de susţinere şi parodonţiul de
înveliş
• Între suprafaţa radiculară,
acoperită de cement şi suprafaţa
peretelui alveolar se găseşte un
spaţiu- dento-alveolar sau
periodontal- care conţine fibre
conjunctive, vase de sânge şi
nervi; existenţa acestui spaţiu
asigură dintelui o uşoară
mobilitate fiziologică
 Parodonţiul de susţinere
1. Cementul
- acoperă rădăcina anatomică, cu
excepţia foramenului apical
-Tesut mezenchimal calcificat-
- Are rol în închiderea canaliculilor
dentinari şi fixarea fibrelor
parodontale pe suprafaţa sa
- Cement acelular-primarin jumatatea
cervicala a radacinii
- Cement celular –secundar in
jumatatea apicala a radacinii
- Jonctiunea smalt-cement-
acoperire60-65%
- Cap la cap 30%
- Hiatus 10-15%
 Parodonţiul de susţinere

2. Osul alveolar
• Se mai numeşte proces alveolar
• Este o componentă a maxilarului sau
mandibulei cu rol de susţinere a dinţilor
• Este alcătuit din os alveolar propriu-zis
şi os alveolar de susţinere
 Osul alveolar
a. Osul alveolar propriu-zis
este un os compact care
căptuşeşte pereţii
alveolelor dentare
Mai este numit şi
corticală sau compactă
alveolară internă
La nivelul osului alveolar
propriu-zis se inseră
fibrele parodontale
 Osul alveolar

2. Osul de susţinere se găseşte sub osul

alveolar propriu-zis şi este alcătuit din
os spongios trabecular
Este delimitat vestibular şi oral de
compactele alveolare externe
 Osul alveolar
• Osul alveolar se dezvoltă ca rezultat al
formării dintelui-coroana şi rădăcina- şi
se maturizează când dintele ajunge în
ocluzie funcţională
• Îşi continuă funcţia de-a lungul vieţii,
dispărând odată cu dintele
• Deci, dinţii au rol atât în formarea cât şi
îm menţinerea osului alveolar
 Periodonţiul
• Cuprinde următoarele elemente:

- Fibre periodontale
- Elemente celulare
- Vase sangvine şi limfatice
- Fibre nervoase
 Spaţiul periodontal

• Este cuprins între corticala

internă a osului alveolar şi
cementul radicular
• Este ocupat de periodonţiu
• Este mai larg în apropierea
marginii alveolare (0,35 mm) şi în
dreptul apexului (0,25 mm) şi mai
îngust la joncţiunea treimii medii
cu treimea apicală (0,17 mm)
 Periodonţiul- elemente celulare

Elementele celulare sunt:

- Fibroblaste-produc noi fibre,diseminate in tot spatiul
periodontal
- Cementoblaste-secreta matricea organica a cementului;dispuse
preponderent apical, la nivelul furcatiilor
- Osteoblaste-secreta tesut osteoid
- Osteoclaste secreta enzime proteoliticecare lizeaza trama
organica a osului
 Periodonţiul-vasele sangvine şi
limfatice

• Vascularizaţia parodonţiului se
realizează prin:
- Vase apicale destinate pulpei
- Vase pentru osul alveolar
- Vase pentru mucoasa gingivală
 Periodonţiul- fibre nervoase

• Nervii pătrund în spaţiul periodontal prin

regiunea apicală prin canale osoase
perforante sau dinspre marginea alveolară
 Fibrele periodontale
• Leagă cementul radicular
de osul alveolar sau
ţesutul gingival
• Sunt dispuse în fascicule
colagenice şi au un
aspect ondulat
• În funcţie de direcţia lor
se împart în fibre
• Dento-alveolare şi
gingivale
 Fibrele dento-alveolare
Fibre dento- Inserţii Funcţii
alveolare
Apicale Apexul rădăcinii şi osul Se opun forţelor de
alveolar subiacent extruzie

Oblice Deasupra zonei apicale şi Se opun forţelor de intruzie

osul alveolar propriu-zis

Orizontale 1/3 medie a rădăcinii şi Se opun forţelor orizontale

osului alveolar propriu-zis de basculare

Marginale De la zona cervicală a Se opun forţelor de intruzie

rădăcinii, după JAC la
rebordul alveolar al osului
alveolar propriu-zis

Interradiculare Între rădăcinile dinţilor Se opun forţelor verticale

pluriradiculari şi laterale
 Fibrele gingivale

Fibre gingivale Inserţii Funcţii

Transseptale La nivel cervical pe Se opun deplasărilor

feţele radiculare M şi D M-D
ale dinţilor adiacenţi

Dento-gingivale Zona cervicală Se opun deplasărilor

radiculară şi gingia gingiei
marginală

Alveolo-gingivale Rebordul alveolar şi Se opun deplasărilor

gingia marginală gingiei

Circulare În jurul coletului Se opun deplasărilor

gingiei
 Funcţiile parodonţiului de
susţinere

1. Susţinere a dintelui în alveolă

2. Funcţie senzitivă prin receptorii şi
nervii de la acest nivel
3. Nutriţie prin reţeaua bogată de vase
sangvine
 Parodonţiul de înveliş
• Este reprezentat de
gingie, parte a
mucoasei bucale
• Gingia acoperă osul
alveolar, coletele
dinţilor şi participă
la formarea
sulcusului gingival
 Gingia se clasifică în:

1. Marginală -ce
înconjură coletele dinţilor

• Prezintă două versante-

intern şi extern
• Versantul extern se
continuă cu gingia
aderentă
• Versantul intern participă
la realizarea sulcusului
gingival
 Gingia se clasifică în:

2. Aderentă
-Acoperă cementul
cervical şi osul alveolar
Se continuă cu mucoasa
alveolară, cu mucoasa
palatului dur sau a
versantului lingual