MEMORIA,ATENTIA

- Psihicul - este un concept biologic şi social ce cuprinde =

totalitate - vieţii conştiente a unui individ,
- proceselor, activităţilor şi însușirilor psihice
aflate într-un echilibru dinamic adaptativ
ce realizează starea de psiho-stazie,
- Procesele psihice - activitati ale sistemului nervos bazate pe structuri neurofiziologice specifice,
care indeplinesc functii specifice

Cognitive( de cunoastere)
Senzația
Percepția
Atenția
Memoria
Gândirea
Limbajul
Imaginația
Afective Conative
Dispoziția Moțivatia
Reacțiile afective Voința
Emoțiile . Sentimentele Actvitatea
Pasiunile Comportamentul
 Semiologia memoriei

-Definitia memoriei-proces psihic al orientării retrospective

realizat prin
1 - fixare -întipărire
2 - păstrare -conservare- in reprezentari ,
3 - recunoastere
4 – evocare - reproducere a informatiilor si
- a experintelor trecutului si
confruntarea acestora cu datele prezentului.
-Memoria - oglindeşte experienţa anterioară şi
- constituie - rezervorul gîndirii şi imaginaţiei,
- suportul forţei cognitive a insului.
2
Factori care moduleaza activitatea mnezica
-atentia
-motivatia
-calitatea afectiva a informatiei
-forma si natura informatiei
-virsta –maximum memorarii la 20 ani,apoi scade lent
-agenti farmacologici - amfetaminele-stimuleaza memoria crescind vigilenta
•Distincţia între memorare şi activitatea de învăţare
-memorare - implică şi aspecte inconştiente şi automatizate
-învăţare - cuprinde pe lîngă memorare şi alte procese ca observaţia, atenţia,
gîndirea, imaginaţia etc.
- este prin excelenţă un proces dirijat voluntar şi conştient, care
- permite nu numai acumularea şi reţinerea, dar şi,
sistematizarea, ordonarea şi prelucrarea cunoştinţelor şi
relaţiilor.
3
Psihopatologia distinge o
- memorie imediată ,de scurta durata-
în care reproducerea sau recunoaşterea unui material perceput
are loc dupa 10" -30" de la prezentarea lui.
- memoria recentă
- reproducerea sau recunoaşterea materialului
are loc după un interval de ore,zile, de la prezentarea lui.
- memoria înderpărtată
- reproducerea sau recunoaşterea materialului
are loc după un interval de citeva luni de la prezentarea lui.
- memoria evenimentelor îndepărtate se referă la
reproducerea sau recunoaşterea evenimentelor trăite
de la începutul vieţii pînă în perioada prezentă.
4
Legile memoriei necesare descrierii formelor psihipatologice ale memoriei sunt :
-1 -Legea disolutie memoriei - explicată de J. Delay
- conform căreia disoluţia ce realizează amnezia merge
întotdeauna de la complex la mai simplu.
- ordinea uitarii -numele proprii,
- numelor comune,
-2-legea „regresiunii memoriei'‘ - adjective,
- descrisa de Th. Ribot -verbele.
- conform căreia uitarea se întinde de la prezent spre trecut, de la complicat la simplu,.
de la inconstant la constant, de la neobişnuit la automatizat ;
▪Ordinea uitarii -evenimentele -recente
-vechi
-afectele
-obişnuinţele simple şi profund înrădăcinate
-ordinea deteriorării limbajului (este inversă faţă de evoluţia naturală a limbajului sub aspect
ontogenetic şi social istoric)
- limbajul raţional
- limbajul emoţional,(exclamaţiile, injuriile, interjecţiile fiind mai bine reţinute)
- expresiile mimico-pantomimice care dispar în cazuri deosebit de grave,
-3-legea a 3-a a memoriei care postuleaza ca se retin mai bine evenimentele intens traite 5
emotional decit cele indiferente
• Tulburările de memorie = dismnezii
a. Tulburari cantitative
- hipermnezia,
- hipomnezia si
- amneziile
b. Tulburari predominant calitative ( paramneziile )
• I •Tulburari ale sintezei mnezice imediate – iluziile de memorie –
1) - Criptomnezia
2) - Instrainarea amintirilor
3) - Falsele nerecunoasteri
4) - Falsele recunoasteri –
5) - paramneziile de reduplicare
• II • Allomneziile sauTulburările rememorării trecutului:
1)- Confabulatiile
2)- Pseudoreminiscentele
3)- Ecmnezia
4 )- Anecforia

6
I.Hipermnezia(Hm)- definitie: accelerarea proceselor de evocare mnestica,
resimtita de subiect ca evocari multiple,tumultoase, involuntare rapide,
care indeparteaza pacientul de prezent, pot fi circumscrise evenimentelor incarcate afectiv
( ca in -evocarea evenimentului psihotraumatizant din Tulburarea de stres posttraumatica)
-apare : - la oamenii normali, - legate de momente deosebite cu conţinut afectiv negativ
(anxiogen) sau pozitiv (bucurii mari, reuşite etc)
- cu abilitati speciale de conservare mnezica.
- in afecţiuni psihice
- paranoia - Hm este tematica,rigida,care ingusteaza preocuparile
- la maniacali Hm este- indirecta-demascatoare
- informa fara discernamant in evocarea si fixarea evenimentelor
prezente-trecute,esentiale-neesentiale,
- Hm mecanica la oligofreni, idioţi, care au posibilităţi excepţionale în reţinerea unor date,
cifre, ( sunt uneori capabili sa realizeze calcule dificile “in cap”, de ex:
- inmultirea a doua numere cu 4 sau 5 cifre fiecare sau
-extragerea radacinii patrate a unui numar cu mai multe cifre, fara ca acesta sa fie patrat perfect)
-Hm paradoxala - stările febrile, intoxicatii cu eter, cloroform, barbiturice-narcoza cu amital,
- şocurile insulinice, stările hipnotice.
- In intoxicatii cu psihodisleptice sau psihedelice
-Hm oneroide- reaparitia reinsufletita a evenimentelor din tinerete 7
= si embol afectiv care apare la virstnici
•Instante(-forme particulare-) Hmnezice:
1- mentism (descris de Chaslin)
=desfăşurărea incoercibila şi tumultuoase a ideilor şi amintirilor unui
subiect care devine astfel propriul spectator al acestor desfasurari
- apare - in surmenaj,intox.usoare cu cofeina,alcool,
- in sk sub forma mentismului hipermnezic xenopatic ce este
expresia-id.delirante de influenta si a psudohalucinatiilor
2-viziunea retrospectivă,
= retrairea,revederea in citeva momente a unor perioade din viata
- apare - in situatii de pericol vital iminent,
- în momentul marilor paroxisme anxioase,
- în unele stări halucinatorii sau
- în crize de epilepsie temporală.
Mentismul si viziunea retrospectivă - sunt si instante ale accelerarii8
ritmului ideativ(v.gandirea)
 II - Hipomneziile: = scăderea de diferite grade a forţei mnezice.
- pot fi - de fixare-anterograde,
- de evocare-retrograde,=lapsus (dificultatea lacunara de a evoca o notiune
- apar în - viaţa curentă stări de surmenaj,de oboseala cronica
- patologia psihiatrică-stări nevrotice, oligofrenii, demente
III - Amneziile: -
Definitie: pierderea capacitatii mnestice care poate interesa
- fie fixarea de noi informatii,
-fie imposibilitatea evocarii informatiilor anterior fixate,
- fie ambele (atat fixarea cat si evocarea).
Clasificare – in functie de debutul evenimentului psihotraumatizant
•Amnezii anterograde – incapacitatea de a fixa noi informatii
dupa instalarea afectarii mnestice spre prezent (=si amnezii de fixare),
cu pastrarea capacitatii de evocare a informatiilor anterior fixate
•Amnezii retrograde(de evocare) – incapacitatea de a-si reaminti informatiile
stocate(normal) anterior instalarii afectarii mnestice spre trecut
•Amnezii –ante -retro -grade-– alterare generala a functiei mnestice care intereseaza
- atat fixarea noilor informatii, 9
Amnezia anterograda: -se întâlneşte în :
- stări de confuzie mentală,
- sindrom Korsakov de etiologie alcoolică, infecţioasă ,traumatică,
- presbiofrenie,
- psihoză maniaco-depresivă,
- stări reactive, stări nevrotice ,reacţii psihogene
- sindromul amnestic, cand incapacitatea fixarii informatiilor determina
aparitia unor goluri in memorie legate de evenimentele ulterioare instalarii afectiunii,;
pacientul are tendinta de a umple aceste goluri cu evenimente imaginare.
Tipuri de amnezii retrograde:
- amnezii lacunare selective
– incapacitatea de evocare a unor amintiri in general dezagreabile;
- au intotdeauna determinism psihogen (de ex: amnezia disociativa)
- amnezii lacunare globale – pierderea tuturor aminitirilor, inclusiv a datelor referitoare
la propria identitate (aceasta amnezie apare periodic in personalitatea multipla,
avand de cele mai multe ori semnificatia unei tulburari disociative)
Amneziile – antero-retro –grade – se mai numesc amnezii retrograde progresive
- datorate pierderi progresive a amintirilor “dinspre
prezent spre trecut ” (informatiile recente sunt uitate mai devreme,
cele indepartate putand fi evocate un timp mai indelungat) 10
- apar in demente
 b. Tulburari calitative ale memoriei (paramnezii)
• I •Tulburari ale sintezei mnezice imediate – iluziile de memorie –
definitie evocari eronate prin: - incadrare gresita in timp/ spatiu a unor evenimente anterior traite de bolnav
- nerecunoasterea evenimentelor ca traite sau netraite
Variante clinice:
1)- Criptomnezia – considera ca un material literar, artistic,muzical sau ştiinţific pe care l-a citit / audiat/ vazut este
al lui propriu (este un “plagiat” realizat in mod inconstient si involuntar)
2) -Instrainarea amintirilor – consideră că evenimentele trăite sînt doar citite, auzite sau. văzute,
- se întilnesc - mai frecvent în schizofrenie şi delirurile sistematizate (paranoia şi parafrenia),
- şi în unele demenţe (senile, arteriosclerotice etc).
3) - Falsele nerecunoasteri = iluzie de nerecunoastere a cunoscutilor-sd.Capgras(-iluzia sosiilor)
- are convingerea ca persoane apropiate lui
au fost substituite cu persoane cu chip asemanator in scopuri ostile pac.
4) -Falsele recunoasteri = iluzie de recunoastere a necunoscutilor-sd.Fregoli-
- are convingere deliranta, că un persecutor unic are
capacitatea de a se ascunde sub infăţişarea altor persoane
- diferite de confuzia de persoana
- apar în: episoade maniacale, stari confuzive, sindrom Korsakov
(amnezie de fixare, false recunoasteri,dezorientare TS, confabulatii mnestice)
5) - paramneziile de reduplicare
- sunt caracterizate prin dedublarea perpetuă a obiectelor şi situaţiilor trăite.
- Sunt datorate nerealizarii unei continuitati între amintire şi trăirea actuală,
Ex : bolnavul susţinea că a mai fost tratat într-o clinică identică, de un medic care semăna leit cu cel de acum

11
II • Allomneziile sauTulburările rememorării trecutului:
- Definitie : reproduceri ale unor evenimente reale din trecut
pe care bolnavul le situează în mod fals în prezentul trăit
- Variante clinice: 1,2,3,4
1-Confabulatiile - = si halucinaţii de memorie prin analogie cu percepţia fără obiect care definrste halucinaţia
= reproducerea unor amintiri ireale, netrăite de bolnav fara ca acesta sa realizeze ca minte ;
bolnavul nu este constient de distinctia dintre adevar si eroare ca in minciuna
-apar – Sd. amnestic in care confabulatiile umplu golurile din memorie determinate de amnezia anterograda
- in demenţe , sindromul Korsakov
- ( AT!- nu sînt recunoscute confabulaţiile la oligofreni, la care nu
se dezvoltă funcţiile sociale ale memoriei decît parţial)
2-Pseudoreminiscentele constau in reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului,
pe care acesta le trăieşte ca evenimente prezente
prezentificarea trecutului
(Ex: un barbat care era internat in spital cu TCC, in urma unui accident rutier, se pregatea sa participe in cursul
serii la o intalnire de afaceri –( fapt pe care il realiza frecvent anterior accidentului).

3-Ecmnezia – traire completa in trecut:

persoana pierde contactul cu prezentul prezentificarea personalitatii -,
prezentul fiind in intregime inlocuit cu o perioada in realitate demult traita.
(De ex o persoana de peste 60 de ani se comporta in modul in care s-a comportat la 20 de ani:
- se pregateste sa mearga la cursuri, sa se intalneasca cu prietena,
- isi viziteaza parintii care in realitate sunt morti de mai multi ani, etc).
Este caracteristica dementei in boala Alzheimer.
12
 II • continuare -Allomneziile sauTulburările rememorării trecutului:

4-Anecforia – o tulburare minora a functiei mnestice

in care subiectul reuseste sa-si aminteasca anumite evenimente
doar daca este sustinut de anturaj.(voi / eu la examen)
= posibilitatea reproducerii –
unor amintiri pe care pacientul le credea uitate.
- dacă se sugerează / se reaminteşte pacientului
unul sau mai multe elemente ale acelor evenimente
- întălnită atât în - stările de surmenaj, (la examen ti se pare ca ai uitat tot, dacă se sugerează…..
- demenţe

13
 ATENŢIA

-definitie-este procesul psihic prin care

activitatea unei persoane este orientată, spontan sau voluntar, asupra
- unui obiect sau fenomen din lumea exterioară sau
- propriilor sale idei, reprezentări sau activităţi.
Din multitudinea informaţiilor senzoriale
( prin ordonare şi ierarhizare),
atenţia - (realizeaza starea de trezie-arouse- veghea,)
- selectează o cantitate relativ redusă de excitanţi.
- atenţia are un rol deosebit, de important în
- procesul de orientare şi adaptare în realitate,
- participarea activă a individului la mediul său de viaţă
14
Clasificarea atentiei-in mod clasic se distinge
A) - atenţie involuntara, neintenţională sau primară (Titclhener)
determinată de
1- stimuli senzoriali - ce survin brusc in stare de nepregătire a organismului
sau - care poartă o noutate informaţională-
-cand e predominant acest factor = atentie spontana
ex. -zilele saptaminii
-numara de la 1 la 10
2- motivatii inconstiente-cand e predominant acest factor apare
somnul,obnubilare
B) - atenţia voluntară (intenţională) care se desfăşoară într-o stare
deliberată şi susţinută de un efort voliţional
ex.- zilele saptaminii in ordine inversa
- numara de la 100 inapoi din 3 in 3
C) - atenţia habituală sau postvolunţară care este caracterizată prin starea de
pregătire şi eventual de aşteptare în vederea unei recepţii mai corecte şi mai
clare a anumitor stimuli.
15
Tulburările de atenţie =disprosexie

I -tulburari cantitative –frecvent intilnite

- hiperprosexii reprezinta exagerarea
orientării selective a activităţii de cunoaştere,
- hipoprosexii care exprimă diminuarea
orientării selective a activităţii de cunoaştere
- aprosexii care ilustrează dispariţia
oricăror posibilităţi prosexice.
II - tulburari calitative=paraprosexii =
disocierea dintre atenţia involuntară, şi
atenţia voluntară uneori într-o corelaţie inversă,
ca de ex în stările maniacale caracterizate printr-o
hiperprosexie spontană şi
hipoprosexie voluntară. 16
Hiperprosexiile pot îmbracă un aspect

- general -în stările maniacale referindu-se la întregul aspect comportamental sau

- în stări de excitaţie şi de uşoară intoxicaţie. manifestarile sunt de mai
mică amplitudine,
- selectiv - tematic in majoritatea cazurilor, manifestîndu-se cu predilecţie într-un
anumit sector al vieţii psihice sau sub un anumit conţinut ideativ.
ex - la melancolici hiperprosexia este îndreptată în special asupra ideilor
depresive, de culpabilitate, de ruină etc.
- la cenestopati şi hipocondriaci hiperprosexia este orientată asupra
- stării de sănătate a organismului,
- funcţionării organismului ,
- fenomenologiei somatice pe care aceşti bolnavi o dezvoltă.
- la deliranţi (paranoia), hiperprosexia este strîns legată de tema delirantă
fiind orientată asupra - tuturor evenimentelor, situaţiilor sau
- persoanelor implicate în sistemul delirant respectiv.
- la obsesivo-fobici se manifestă probabil gradul cel mai înalt de
hiperprosexie în legătură cu - fobiile şi
- obsesiile lor
de la care nu-şi pot distrage atenţia. 17
Hipoprosexiile -pot fi de intensitate variabilă,
- ajung în stări confuzionale grave la aprosexie.
- se întîlnesc în
- stările de surmenaj, de irascibilitate şi de anxietate.
- insuficientă dezvoltare cognitivă (oligofrenii),
- stările de deteriorare cognitivă (predemenţe şi demenţe) etc.
- şi în schizofrenie, unde îmbracă însă un caracter special prin
comutările motivaţionale incomprehensibile ale acestor bolnavi.
- toate stările confuzionale,
In cadrul t. atentiei intra si
- distractibilitatea –incapacitatea de concentrare a atentiei
± atragerea atentiei de stimuli irelevanti externi
- inatentie selectiva = blocarea atentiei exclusiv pe aceleasi ginduri
care genereaza anxietate

18
 BIBLIOGRAFIE
1. Brânzei P., Chirita V., Boisteanu P., Cosmovici N., Astarastoae V., Chirita R. Elemente de semiologie psihiatrica
si psihodiagnostic, Ed. Psihomnia, Iasi, 1995
2. Chirita R., Papari A - Manual de psihiatrie clinica si psihologie medicala, Ed. Fundatia "Andrei Saguna",
Constanta, 2002
3. Chirita R., Papari A (coord.) -Tratat de Psihiatrie, Ed. Fundatia \"Andrei Saguna\", Constanta, 2002
4.Constantin Gorgos Vademecum in psihiatrie Editura: Medicala 1995
5,C.Oancea: Manual de nursing psihiatric-Ed.Vavila Edinf. SRL.Bucuresti, 2004
6. Ey H., Bernard P., Brisset Ch., Manuel de Psychiatrie, Ed. Masson, Paris, 1989
7. Ionescu G. - Tratat de psihologie medicala si psihoterapie, Ed. Asklepios, 1995
7. Ionescu G. – Tulburarile personalitatii, Ed. Asklepios, 1997
8. Kaplan J. H, Sadock B. J., Grebb J.A, Synopsis of Psychiatry, Ninth Edition, Wiliams and Wilkins, Baltimore
10. Kaplan J. H, Sadock B. J.- Taerapia medicamentoasa în Psihiatrie, Ed. Calisto, 2002
11. Lazarescu M., Psihopatologie clinica, Ed. Vest, Timisoara, 1994
12. Marinescu D, Udristoiu T, Chirita V, Ghid Terapeutic. Schizofrenie, Ed. Medicala Universitara Craiova, 2001
13. Miclutia Ioana - Psihiatrie, Ed. Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca, 2002
14. Predescu V. (sub red) - Psihiatrie,vol I Ed. Medicala, 1988
15. Predescu V. (sub red) - Psihiatrie,vol II, Ed. Medicala, 1998
16.Prelipceanu D, Psihiatrie note de curs Editura Info Medica Bucureşti 2003
17. Romila A. Psihiatrie Editia a 2-a revizuitã Editat de Asociatia Psihiatrilor Liberi din România Bucuresti, 2004
18. Udristoiu T, Marinescu D, Boisteanu P - Ghid terapeutic. Depresie majora,
Ed. Medicala Universitara, Craiova, 2001
19.Clasificarea Internationala a Maladiilor (1994), CIM-X-OMS, Ed. Medicala
20.Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition, Text Revision (DSM-IV-TR American
Psychiatric Association2000
21. Ordinul 1283 din 5 octombrie 2010 (Ordinul 1283/2010)
22..Tratat de Psihiatrie, Oxford, Editia II, Ed. Asociatia Psihiatrilor Liberi din România