SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

VASCULARIZATIA PULMONARA

Ventricul drept

Sange arterial
Sange venos

Trunchiul arterei pulmonare 4 vene pulmonare

Artere pulmonare dreapta si stanga Oxigenare

Atriu stang
Artere pulmonare segmentare
FACTORI FAVORIZANŢI

 1. fumători → BPOC şi cancer pulmonar

 2. poluanţii atmosferici
 - NO2
 - SO2 pt astm bronşic şi BPOC
 - azbest – pt mezoteliom pleural
 - pulberile de siliciu şi cărbune → determină boli profesionale la mineri =pneumoconioze
 3. substanţe organice → pene de păsări + păr de animale
 4. medicamente: citostatice sau antiaritmice → det fibroză pulmonară
 5. infecţia HIV – predispune la apariţia TBC pulmonar + pneumonie
 6. AHC → teren alergic atopic pt astm + cancer pulmonar
SEMNE SI SIMPTOME

 TUSEA
 EXPECTORATIA – SPUTA
 HEMOPTIZIA
 DISPNEEA
 DUREREA TORACICA
TUSEA

 Reflex de apărare care se declanşează prin iritarea zonelor tusigene localizate în mucoasa arborelui
bronşic, laringe, trahee
 uscată, iritativă → bronşite/faringite acute sau laringite
 umeda, productivă → bronşite cronice sau pneumonii

 Tuse emetizantă – urmata de varsaturi alimentare

 Tuse cvintoasa – tuse convulsiva
 Tuse bitonala – paralizia de nerv recurrent stg.
 Tuse latratoare – adenopatii/ tumori mediastinale
 Tuse surda – afectiuni laringiene
TUSEA

ETIOLOGIE
 Faringiana – faringite
 Laringiana – laringite, tumori
 Bronsica – bronsite, dilatatii
 Pulmonara – pneumopatii acute/cronice
 Pleurala - pleurite
 Mediastinala – insuficienta cardiac, pericardita, tumori
HEMOPTIZIA

CAUZELE cele mai frecvente:

 Stenoza mitrală Cantitativ se descriu:
 Tuberculoza pulmonara  hemoptizia mică – 50-100ml- în care sângele se
elimină fracţionat în accese de tuse fiecare acces
 Cancerul bronsic
fiind însoţit de eliminarea a 15-20ml sânge
 Dilatatiile bronhiilor
 hemoptizia medie – 100-200ml
 Infarctul pulmonar
 hemoptizia mare, gravă ajungând până la 500ml
 Edem pulmonar acut
 Abcesul pulmonar
 Malformaţii arterio-venoase ce determină
apariţia varicelor bronşice
DISPNEEA

= dificultatea de a respira - senzaţia de lipsă de aer

1. pulmonară
 - boli pleuro-pulmonare
 - disfuncţii toraco-musculare: cifoze, scolioze, obezitate, boli neuro-musculare
2. cardiacă → caracteristică pacienţilor IC asociată (ortopnee)
3. psihogenă → în atacurile de panică, însoţită de hiperventilaţie, ameţeli, dureri toracice fără origine
cardiacă
 DISPNEEA
Circumstantele aparitiei
 Dispnee permanenta (ICC)
 Dispnee de efort
 Dispnee de decubit
 Dispnee paroxistica ( astm bronsic, insuficienta ventricul stg.)
Ritm respirator
 Bradipnee
 Polipnee/tahipnee
Timpul respiratiei
 Dispnee inspiratorie
 Dispnee expiratorie
 Dispnee mixta
DISPNEEA

 TIPURI DE RESPIRATII
1. Dispneea Cheyne-Stockes
 respiratie periodica – alternanta polipnee-apnee (10-20 sec)
 insuficienţa cardiacă stângă, ateroscleroză, intoxicaţii cerebrale, meningite
2. Dispneea Küssmaul
 Respiratie in 4 timpi : inspiratie – pauza – expiratie – pauza
 Miscari respiratorii profunde si zgomotoase
 Coma diabetic, hepatica, sepsis
3. Dispneea Biot
 Respiratie agonica
 Cicluri respiratorii intrerupte de perioade de apnee de ~ 5- 20 sec
DUREREA TORACICA

Pleurală (pleuritică) – prin inflamaţia pleurei

Pneumotorax spontan
Pneumonii
Ischemia miocardica (angina pectorala, infact miocardic
Refluxul gastro-esofagian
Anevrismul disecant de aortă
Durerea parietala (structurile peretelui toracic)
DUREREA TORACICA
1. Durerea pleurală (pleuritică) – prin inflamaţia pleurei
 are ca origine pleura parietală
 boli pleurale primare → inflamaţii sau neoplazii
 afectarea secundară a pleurei în bolile pulmonare → pneumonii + infarct pulmonar
Caractere
 - durere ascuţită, ca o lamă
 - junghi toracic localizat latero-toracic ± frecătură pleurală
 - foarte severă, accentuată de inspir şi de tuse
 - ca ameliorare → se culcă pe partea afectată
 - iradiere
 spre abdomen → se confundă cu o afecţiune a colecistului, cu apendicita
 spre gât, umeri, mandibulă
DUREREA TORACICA

2. Durerea din pneumotoraxul spontan

 situată latero-toracic în zonele bazelor-pulmonare
 la percuţie toracele este hipersonor
3. Durerea din pericardita acută
 - localizare: retrosternala
 - se poate confunda cu durerea din infarctul miocardic, dar persistă câteva zile
 - este însoţită de febră
 - ameliorare: aplecarea toracelui în faţă
 -se poate asocia cu frecătură pericardică
DUREREA TORACICA

4. Durerea din ischemia miocardică

 - apare în legătură cu efortul şi cedează în repaus
 - în funcţie de durată:
 - sub 20 de minute = angor pectoral
 - peste 30 de minute = infarct miocardic cu localizare retrosternală, centrotoracică în plin stern
 - iradiere la gât, mandibulă şi pe membrul superior stg
 - dispare după administrarea de nitroglicerină sublinguală
5. Durerea din refluxul gastro-esofagian
 - localizarea: la nivelul epigastrului, apendicelui xifoid, ca o arsură ce urcă retrosternal = pirozis
 - răspunde bine la medicaţie anti-acidă
DUREREA TORACICA

6. Durerea din anevrismul disecant de aortă

 - de intensitate foarte mare şi progresează pe măsura progresiei disecţiei aortice
 - localizare: precordial sau interscapulovertebral
 - urgenţă medico-chirurgicală
7. Durerea parietală
 - accentuata de: palpare, inspir si tuse
 - existenţa unei injurii recente la nivelul peretelui toracic => leziunea părţilor moi / fractură costală →
crepitaţii la palpare
 Inflamaţie / cauză musculară / nevralgie intercostală
 metastaze la nivelul coastelor
 herpes zoster
EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI RESPIRATOR

Patru metode ale examenului fizic:

 inspecţie
 palpare
 percuţie
 ascultaţie
INSPECTIA GENERALA

Poate oferi date privind:

 Atitudinea şi poziţia pacientului
 Starea de nutriţie
 Faciesul
 Tegumentele şi mucoasele
 Aspectul fanerelor
 Modificări ale sistemului osteo-articular
 Tulburări neurologice
INSPECTIA TORACELUI
 Cifoza, scolioza, cifo-scolioza, spondilita anchilozantă
 Torace înfundat, infundibuliform , pectus excavatum
 Torace în carenă - stern proeminent, pectus carinatum
 Torace ‚în butoi’ → pacienţi fumători cu BPOC şi emfizem → diametrul AP este mai mare decât cel transversal
(fiziologic la copii şi bătrâni)
 Torace emfizematos - coaste orizontalizate cu folosirea mm respiratori accesori
 Torace paralitic – congenital/ scleroze pulmonare bilaterale
 Torace rahitic
 Asimetrii localizate pe un hemitorace → pahipleurită, infiltraţie neoplazică a pleurei
 Retracţie localizată la un spaţiu intercostal → ‚tiraj’
 locală → obstrucţie bronşică locală
 generalizată → obstrucţie generalizată, BPOC, astm
 *există şi tiraj supraclavicular şi suprasternal
AUSCULTAŢIA – FARA STETOSCOP

Zgomote din arborele traheo-bronşic şi alveole

 - wheezing → zgomot expirator cu expir prelungit şuieritor → astm bronşic, BPOC, insuficienţă VS
 - stridor inspirator → inspir cu dificultate datorită influenţei la nivelul corzilor vocale sau prin:
 obstrucţia parţială a căilor respiratorii superioare (laringe, trahee)
 de natură extratoracică – obstrucţie faringiană
 se însoţeşte de ‚tiraj’ (suprasternal/supraclavicular)