Sunteți pe pagina 1din 22

Realizarea unui material didactic

Masteranzi: Buzea Oana Maria, Bărbărie Manuela


Specializarea : Geomorfologie si Cartografie cu elemente de
Cadastru;
Climatologie si Resurse de apa
 Obiective

 O 1: Elevii vor localiza pe harta Muntii Bucegi

 O 2:Sa cunoaca modul de formare al Muntilor bucegi

 O 3: Vor cunoaste principalele rauri care transverseaza Muntii Bucegi

O 4: Sa cunoasca relieful ,respectiv principalele tipuri de relief


 Cuprins

 I . Localizarea Muntilor Bucegi


 II. Modul de formare
III. Geologia
IV. Relieful
 V. Climă
VI - Hidrografia
 VII. Solurile
Localizarea Muntilor Bucegi

 Muntii Bucegi se intind de-a lungul portiunii superioare a Vaii Prahovei, in estul Carpatilor
Meridionali si privesc maiestuos spre orasele presarate ca niste perle pe aceasta vale: Predeal,
Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia.

Modul de formare al Muntilor Bucegi

 prin incretirea scoartei terestre in orogeneza alpina


 FIG 1. Localizarea comunei Moroeni
 Geologie
 Predominarea rocilor sedimentare relativ tinere; depozitele mio-pliocene alcătuind masa principală;
 Marea varietate petografică;
 Alternanța faciesurilor cu rezistențe inegale la eroziune; fondul litologic este însă favorabil eroziunii intense;

 Alte formațiuni geologice


 -conglomerate de Bucegi superioare, au o răspândire mare în partea nordică, la nord de aliniamentul Munţilor
Caraiman, Coştila, Doamnei, Bătrâna. Sunt conglomerate poligene constituite din cuarţite clorito – sericitoase, granite
şi gnaise, cuprinse într-o matrice grezoasă calcaroasă.
 -gresia de Babele apare în faciesul gresiilor masive, în bancuri sau lespezi.

 Se întâlneşte în Munţii Babele, Cocora, Lăptici, Blana şi formează cuesta Bucegilor dintre abruptul estic al
lor şi versantul stâng al Ialomiţei.
 - gresia de Scropoasa – Lăptici împreună cu gresia de Babele constituie relieful munţilor Cocora, Lăptici,
Blana, Nucetu, Oboarele şi Dichiu. Acest stratotip prezintă un facies grezo – argilos.
 Ulterior depuneri Albianului zona este exondată fiind suspusă unei intense eroziuni, sedimentarea reluându-
se în Vraconian în sectoare subsidente.
 Fig 2. Harta geologică a comunei Moroeni
Secţiune geologică în partea de nord a Masivului Bucegi
 Relieful

 Munții Bucegi constituie unul dintre cele mai impunătoare edificii ale Carpaților ce se distinge prin
originalitatea geologică. Înălțimile mari, confirmația generală și detaliile reliefului se află în nord cu mișcările
tectonice, cu specificul stilului structural-aranjamentul formațiilor geologice , al constituției petografice și al
modelării scoarței sub acțiunea agenților externi.

 Fundamentul său este alcătuit din șisturi cristaline vechi, suportă stratul gros de peste 2000 m, al
conglomeratelor cretacice –conglomerate de Bucegi –peste care local se află gresiile și conglomeratele de
Babele.

 În masa acestor depozite caracteristice sunt încorporate formațiuni calcaroase- axa văii Ialomița și
formațiuni cristaline. Trăsătura structural esențială a masivului Bucegi este dată de faptul că masa
conglomeratelor este dispusă într-un sinclinal suspentat având înclinarea spre sud, de unde și coborârea în
aceeași direcție a altitudinilor.
 Fig 3. Munții Bucegi
 Sursa: Strategia de Dezvoltare a Județului Dâmbovița -2012 – 2020
Tipuri de relief
 Relief dezvoltat pe calcare (Cheile Orzei)
 Relieful dezvoltat pe conglomerate şi gresii; (Valea de scurgere în bazinul Valea Doamnei)
 Relieful glaciar (: Mecetul Turcesc între cele două circuri glaciare-Valea Ialomiței)
 Caracterizarea principalelor elemente climatice

Temperatura aerului

 Au fost folosite datele de la staţiile meteorologice Vârful Omu şi Babele.

 Temperatura medie anuală se încadrează între 6 ºC ( la aproximativ 1000 m altitudine) şi 0 ºC


( în jurul altitudinii de 2000 m).

 Sunt evidente diferenţele termice între versanţii cu expunere sudică, comparativ cu cei cu
expunere nordică.

 Acest fenomen se datorează influenţelor locale ale reliefului, vegetaţiei, hidrografiei şi a


factorilor antropogen. Se observă ca cea mai scăzută temperatură se înregistrează la staţia Vf.
Omu (2,3ºC), aflată la cea mai mare altitudine. La staţia Babele media anuală este de 0,2ºC
Staţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Vf. - - - - 0 4,5 6,2 6,4 2,5 0,3 - - -2,3


Omu 9,6 10,6 9,3 4,6 4,9 8,4

Babele - -9,0 - - 2,8 5,9 8,1 8,3 4,6 1,2 - - -0,2


6,6 5,0 1,8 3,6 7,1

 Figura 4. Temperatura medie anuala la Vârful Omul și Babele


 Apele de suprafaţă

 Ialomiţa izvorăşte de sub Culmea Bucura de la o altitudine de aproximativ 2350 m şi coboară o diferenţă de nivel
de 1750 m până la părăsirea spaţiului montan în apropiere de Moroeni.
 Suprafaţa bazinală la lacul Bolboci este de 54 km², iar la Moroeni de 264 km² (incluzând aici şi afluenţii Brătei,
Rătei, Raciu şi Ialomicioara), dar valea propriu-zisă a Ialomiţei are o suprafaţă de 111,4 kmp.

Apele subterane
 Sunt foarte bogate în masivele calcaroase şi se prezintă sub forma unor structuri hidrocarstice favorizate de
mai multe elemente:
 - litologie, prin prezenţa rocilor sedimentare de tipul calcarelor şi al rocilor detritice în facies grezo –
conglomeratic;
 - tectonică, prin fundament cristalin şi structura plicativă şi rupturală a cuverturii sedimentare;

 - clima şi hidrologie, ce realizează alimentarea sistemelor acvifere (Al. Istrate,


 2002).

 Debitul acestor hidrostructuri carstice este de 686 l/s, din care 411 l/s reprezintă debitul hidrostructurii
Scropoasa – Cheile Tătarului (Al. Istrate 2002).
 Fig.5 Harta hidrogeologică a Muntilor Bucegi
 Soluri specifice muntilor Bucegi

 Solul este o componentă a mediului natural formată la suprafa a litosferei prin interac iunea în timp a factorilor
fizico-geografici și a omului care intervine în procesul de solificare.

 Solurile ce acoperă teritoriul comunei au o gamă foarte variată de tipuri, generate de diversitatea condițiilor fizico-
geografice. Geneza tipurilor de sol este foarte puternic influențată de rocă, de apă freatică și uneori chiar de apa
freatică și de activitatea omului.

 In Bucegi se gasesc:
 argiluvisoluri in zonele cu altitudine mica
 soluri brune si brun acide, in zonele umede, soluri podzolice in padurile de fag si conifere si soluri
brun acide in zonele alpine.

 Fig 6. Harta solurilor specifica Muntilor Bucegi


Harta solurilor din Bucegi ( dupa textura)
Harta claselor de soluri din muntii Bucegi