 Totalitatea faptelor ilicite care afectează băncile,

serviciile financiare (investiţii, împrumuturi) şi care

implică instrumente de plată, dispoziţii de plată, cecuri,
cambii, bilete la ordin.
 TIPURI DE FRAUDE

1. Frauda privind plata în avans pentru încheierea unei

afaceri.

În forma cea mai simplă a acestui tip de fraudă infractorul

promite obţinerea unui credit solicitând plata în avans pentru
cheltuieli imaginare (de exemplu: un depozit drept garanţie).
 2.Proiect de finanţare(garantarea de plată a dobânzilor)
 Reprezintă o formă de fraudă financiară prin care escrocul în vederea
sporirii încrederii părţii interesate şi obţinerii unui interes material imediat îi
prezintă acestuia o cerere fictivă prin care o bancă, acceptă a fi garantul plăţii
anuale a dobânzii unui împrumut efectuat în legătură cu proiecte importante
de finanţare.
 În această categorie de documente pot intra acreditive stand by false,
scrisori de bancă false privind acordarea de împrumuturi, acreditive pentru
diverse proiecte de construcţie precum şi atribuirea unor calităţi nereale cum ar fi
administratori ai unor fonduri de investiţii, directori ori administratori de
bănci. Există cazuri când partea vătămată plăteşte între 10-30% din valoarea
împrumutului pentru un acreditiv stand by fals, care se presupune că va
garanta împrumutul.
 În 1944, preşedintele unui grup chimic japonez a acceptat oferta unui
escroc. A cumpărat un teren cu 82 miliarde yeni pentru o construcţie gigant
(birouri administrative). Când a realizat escrocheria, a demisionat.
 3. LICHIDAREA ÎMPRUMUTULUI PRIN EL ÎNSUŞI.

 Se referă la plafoane de credit de până la 500 milioane dolari pe

termen de 10-20 ani plus o zi.
 Întâlnim două forme de astfel de fraude:
 Atunci când escrocii urmăresc obţinerea de taxe sau comisioane
în avans, oferind împrumuturi tentante profitabile defalcate în două
părţi, reprezentând o parte investiţia propriu-zisă care garantează la
scadenţă rambursarea profiturilor şi cealaltă parte din împrumut
reinvestită astfel încât dobânda anuală va fi acoperită.
 Atunci când escrocii îl determină pe debitor să accepte un
împrumut de două ori mai mare decât cel de care are nevoie, folosind
jumătate din acesta pentru cumpărarea de obligaţiuni urmând ca la
scadenţa acestuia, care este identică cu cea a creditului acesta să fie
acoperit integral, debitorul nemaifiind obligat să efectueze nici o
rambursare, lucru cu totul nereal.
 4. ÎNŞELĂCIUNEA CU BONDURI

 Prin această formă de fraudă financiară

escrocii oferă titluri de valoare „bonduri” ce
vor garanta rambursarea la termen a
capitalului, prezentându-le ca aducătoare de
profit cu toate că valoarea de piaţă a
bondurilor faţă de valoarea lor nominală este
de circa 35% din capital, ceea ce va face
imposibilă rambursarea capitalului la termen
scadent.
 Reprezintă o altă formă a fraudei financiare prin care
escrocul, de regulă, presupus reprezentant al unor averi
deosebite, oferă unor întreprinderi de împrumuturi, un capital
de până la 500 milioane dolari contra acreditive stand by prin
plăţi în rate, pe o perioadă scurtă de timp, urmând să schimbe
aceste acreditive în bilete la ordin obţinând un profit
apreciabil.
Conform contractului, una din condiţiile tranzacţiei este plata
unui depozit de garanţie de către solicitantul de credit, de 0,5
– 1 la mie din suma menţionată în contract, deschis într-un
cont presupus autentic.
În timpul în care solicitantul de credit caută o bancă care să-i
ofere acreditivul stand by, escrocul intră în posesia depozitului
de garanţie după care dispare.
6.
 Constă în folosirea de către escroci la
încheierea unor contracte de creditare a unui
aval semnat de o bancă importantă (de regulă
Banca Naţională) atrăgând astfel respon-
sabilitatea acesteia, în scopul obţinerii unor
comisioane sau a unor avantaje imediate
(cheltuieli protocolare).
7.

 Prin această fraudă financiară victima o

reprezintă o entitate bancară care acceptă oferta
falsă de transfer în străinătate a unor importante
devize plătind anticipat banii de comision.
 De regulă pentru credibilitate se foloseşte
contul de afaceri al unor persoane influente
financiar.
Exemplul cel mai elocvent îl reprezintă escrocii
nigerieni.
 Arbitrajul este o afacere de risc scăzut care
exploatează diferenţele de preţ mici de pe piaţă.
Se realizează prin oferte de: credit cu dobândă
redusă, tranzacţii în aur sau petrol mult sub preţul
pieţei.
 În toate situaţiile investitorii (victimele) pot
participa la afacere doar dacă sunt dispuşi să
plătească în avans un comision care poate să pară
modest în comparaţie cu mărimea profitului, dar
care se cifrează la zeci de mii de dolari USA.
Anglia pagube 100 mil. lire.
 Constă în comerţul fictiv cu acreditive stand by în care victima
(investitorul) este atras să participe direct la afacere cu o sumă
substanţială, fapt ce deosebeşte această formă de fraudă de cea cu plata
în avans unde infractorul se mulţumeşte doar cu obţinerea de
comisioane.
 Acreditivul standby folosit în SUA de regulă poate fi comparat cu
o garanţie bancară.
Investitorul (victima) trebuie să facă dovada capitalului deţinut,
printr-un act de la banca sa, după care urmează semnarea unui amplu
contract redactat în engleză şi alegerea unei bănci de regulă de mâna a
doua în care se va constitui fondul ce reprezintă capitalul ce urmează a fi
transferat în străinătate şi care nu poate fi folosit doar în schimbul
comercial de acreditive. Acest lucru va conferi un grad de siguranţă
ridicat victimei în ceea ce priveşte realizarea tranzacţiei.
 O dată transferat în străinătate capitalul este trecut prin mai
multe bănci şi în final va fi împărţit între escroci.
- G.B. – Salvation Army a pierdut 8 mil. $ - 1993;
- La 21 febr. 1993 – “TheObserver”(revistă britanică) anunţă că
o bancă din sud-estul Europei a pierdut 8 mil. $;
- În 1991, Moscova a pierdut 4,5 mil. $ în New Jersey;
- Fondul de pensii Chicago, în 1993 a pierdut 12 mil. $;
- Primarul unui orăşel din Germania a pierdut 40 milioane
mărci.
Se oferă devize la un curs de
schimb mult sub rata oficială
de cumpărare practicată de
bănci, motivând că acestea
provin din operaţiuni sustrase
impozitării.
 - Solicitarea unui răspuns de intenţie;
- Solicitarea creditului la altă bancă;

Exemplu: Planul pentru construcţia unui spital din

Orientul Îndepărtat a fost prezentat de un escroc unei bănci
din Luxemburg, obţănând de la aceasta scrisoarea de
intenţie
 (OBLIGAŢIUNI, HÂRTII DE VALOARE)

 Constă în crearea unui sistem de minciuni prin care

să obţină împrumuturi de la unele bănci pe baza unor efecte
publice furate, falsificate, prezentând ca provenienţă a
fondurilor care stau la baza acestora, operaţiuni de spălarea
banilor, frauda fiscală, evaziune.
- bondurile (bilete de tezaur) furate dintr-un depozit din
New Jersey perforate cu semne de invalidare, pentru care
bănci din Elveţia, Olanda, Liechtenstein, Austria au eliberat
credite de 70 mil. $;
- efecte publice furate de la o bancă din Regatul Unit în
valoare de 80 mil. mărci, oferite unei bănci din Germania.
 Constă în deschiderea de conturi bancare folosind
documente de identitate furate sau falsificate prin depunerea
unei sume minime, alimentate ulterior cu CEC-uri fără
acoperire (falsificate) de data aceasta cu sume mari.

 Constă în încasarea unui CEC furat cu andosare falsă.

CEC-urile falsificate se obţin fie în alb, fie pentru livrarea
de produse când se solicită plata prin CEC după care se
modifică suma CEC-ului.
a. Frauda prin obţinerea unui credit interior
- Acordarea de credite prin documente fictive.
Financial Times – 23 ianuarie 1996 – printr-o bancă nedescoperită
în 5 ani s-a prejudiciat o altă bancă cu 7,9 mil. dolari.

b. Frauda de credit din exterior

Constă în folosirea de către escroci cu ocazia solicitării
creditului de documente false: balanţe, extrase de cont, expertize
certificate de import false a căror autenticitate nu poate fi verificată
din lipsă de timp.
 Un grup de infractori a provocat băncilor pagube
estimate la mai multe milioane de dolari, oferind produse
la preţuri sub cele practicate pe piaţa internaţională.
Mulţi investitori au răspuns ofertelor şi au deschis
acreditive sub nume fals, escrocul transferându-şi
drepturile asupra acreditivului la o bancă din Germania
prin finanţarea nerambursabilă. Banca respectivă a
trimis sume mari de bani la mai multe companii
off-Schore pentru plata presupusului preţ de
achiziţionare a produselor expediate.
 Prin această formă de fraudă escrocii caută un cont bancar cu
un sold corespunzător după care falsifică semnătura deţinătorului de
cont pe un ordin de plată, prin care solicită transferarea de sume de
bani în alte conturi la care au acces.
 Exemplu: specialiştii în computere din Rusia care au transferat
electronic 10 mil. dolari în şapte state.
 Un tip special de fraudă prin transfer îl prezintă „frauda cu
CEC-uri ale Trezoreriei SUA”, privilegiate de guvernul american care
trebuie onorate imediat de bănci în SUA.
 În situaţia în care el este furat, să zicem un CEC de pensie şi
prezentat într-o altă ţară cu andosare falsă pentru onorarea plăţii în
numerar, atunci se face o rambursare de debit, adică banca ce a
onorat plata va înapoia suma.
 Este o altă formă de fraudă bancară prin care
escrocii prin operaţiunea de reacoperire a CEC-urilor,
fac o extragere ilegală de fonduri pe baza unui CEC
falsificat fie cu ocazia emiterii lui, fie prin contrafacere.
 La prezentarea unui astfel de CEC, banca
creditează contul clientului cu suma înscrisă în CEC
procedând ulterior la verificare în cadrul procedurii de
decontare, durată de timp exploatată ca atare de escroc.
 De remarcat că în vederea combaterii acestui
fenomen în USA o companie de cercetare şi informatică
a perfecţionat un program de avertizare a CEC-urilor
fără acoperire.
 Ca instrumente de plată cambiile sunt folosite
cel mai mult de persoane în stare de faliment.
 Cambiile pot fi emise fără a avea la bază
operaţiuni comerciale purtând semnături fictive.
 În operaţiunile cu cambii infractorii folosesc
avaluri bancare false.
 De regulă fraudatorii financiari nu fac nimic
altceva decât să pretindă că sunt implicaţi în afaceri
bancare atât în cele pasive (invocarea de bani pentru
economii) cât şi în cele active (acordarea de
împrumuturi). Totodată ţin să lase impresia că băncile
sunt conservatoare şi că îşi păstrează profitul în
totalitate.
 Constă în înfiinţarea de către fraudatori a unei
companii comerciale cu capital de regulă provenit de
la un agent financiar prin care desfac cantităţi
importante de mărfuri cu caracter deficitar sau cu
desfacere rapidă.
 De fiecare dată fraudatorul efectuează plăţile
către furnizorii de marfă în numerar şi regulat,
atrăgând cu timpul serviciile acestora, precum şi al
băncilor solicitate şi ele să acorde împrumuturi.
La momentul oportun vând întreaga marfă şi dispar,
neputând a fi identificaţi operând de regulă sub nume
false.
 Acest gen de fraudă demarează cu achiziţionarea
unei clădiri în scopul renovării sau a unui teren pentru
un proiect de construcţie, lăsând a se înţelege că
proiectul respectiv va fi finanţat de investitori puternici.
 Compania implicată în acest gen de afaceri
frauduloase va efectua o cerere pentru un împrumut de
afaceri modest faţă de volumul tranzacţiei sub motivul
acoperirii costurilor preliminare, incluzând costurile
creditului planului investitor.
 Linia de credit este acceptată şi transferată.
 Această formă sau tip de fraudă s-a întâlnit în Germania în
anul 1993 odată cu apariţia unor afaceri cu terenuri sau diferenţe de
valoare a proprietăţii.
 Astfel în Germania proprietarul unei astfel de averi
imobiliare poate avea o ipotecă echitabilă sub forma unui act de
proprietate financiară înscris în legislativul Fondului Funciar de
către un notar public. Acesta poate folosi actul pentru contractarea
unui împrumut. Escrocii operează cu diferenţa de valoare a
proprietăţii (fiind vorba nu de act de proprietate asupra terenului ci
act de proprietate asupra certificatului de proprietate, pe care o
prezintă ca fiind 65% din valoarea estimată, minus cheltuielile).
 Folosirea certificatelor de proprietate obţinute necinstit de la
deţinător drept garanţii pentru împrumuturi din străinătate a
constituit o altă metodă folosită de infractori în acest domeniu.