Sunteți pe pagina 1din 33

Reforma sistemului bancar în România a debutat

prin organizarea sa pe două trepte: banca centrală –


Banca Naţională a României – şi băncile
comerciale. Banca Naţională a României
îndeplineşte funcţia de bancă centrală a Statului
român care stabileşte şi conduce politica monetară, de
credit, valutară şi de plăţi externe, asigurând
supravegherea activităţii tuturor societăţilor bancare.
Secretul bancar este reglementat de Legea nr.
33/1991, în art. 46-48, privind activitatea bancară şi din
Legea nr. 34/1991, art. 57, privind statutul Băncii
Naţionale a României, care caracterizează operaţiunile
bancare prin „opacitate”.
Fraudele care se comit în sistemul bancar
 Transferuri preferenţiale de capital – folosirea depozitelor bancare în mod
fraudulos de funcţionari în avantajul unor societăţi comerciale private sau
persoane fizice;

 Folosirea activelor băncii în folosul propriu al funcţionarilor;

 Neverificarea faptică a garanţiilor ori folosirea unor documente false


pentru evaluarea unor bunuri sau pentru radierea unor ipoteci constituite pe
bunuri folosite drept garanţii pentru obţinerea unor credite bancare;

 Obţinerea prin acte de înşelăciune, bazate în special pe garanţii bancare


false, de către firme fictive ori falimentare, de mărfuri şi produse de la regii
autonome şi societăţi comerciale fără a mai achita contravaloarea acestora,
ori încasarea ilegală a unor importante sume de bani pentru aşa-zisă livrare a
unor mărfuri sau prestări de servicii;
 Proliferarea operaţiunilor ilicite;
 Amplificarea actelor de corupţie în legătură cu acordarea de credite,
neplata taxelor şi a impozitelor, neluarea unor măsuri împotriva agenţilor
economice care au încălcat legislaţia financiară în vigoare;

 Nereguli pentru acoperirea fraudelor de mare dimensiune – rezultate din


nerepatrierea sumelor de valută rezultate din activitatea de export a agenţilor
economici, băncile neurmărind şi nesesizând organele în drept pe cei care
nu-şi îndeplinesc obligaţiile asumate prin „declaraţia de încasare valutară” –
valuta obţinută fiind depusă în conturi din străinătate.

Frecvente sunt şi cazurile de plasare preferenţială a unor societăţi


comerciale la licitaţiile interbancare, situaţie favorizată şi de faptul că Banca
Naţională nu face publică întotdeauna lista agenţilor economici care şi-au
adjudecat valuta.
Circuitele bancare scăpate de sub control sunt vizate de grupările de
tip mafiot pentru:
 spălarea banilor murdari rezultaţi din evaziune fiscală, afaceri de
mare contrabandă cu complicitatea organelor vamale;
 transferuri ilegale peste frontieră a unor sume în valută;
 ascunderea, sub acoperirea principiului secretului bancar a
confidenţialităţii operaţiunilor, a afacerilor personale ilicite.
1. încălcarea dispoziţiilor legale cu privire la subscrierea şi
vărsarea capitalului social cu ocazia înfiinţării băncii, capital vărsat 40
% faţă de 50 %;
- reevaluarea cursului de schimb al dolarului de la 60 – 80 lei
pentru suma de 6 milioane dolari depuse iniţial capital social,
diferenţa de curs valutar a fost inclusă ilegal drept capital. S-a realizat
o majorare de la 2,7 – 3,4 miliarde lei;
- realizarea unei a doua majorări a capitalului în valută existent,
luându-se in calcul cursul de 1.276 lei/dolar;
- efectuarea unor vărsăminte de capital reprezentând aporturi în
natură contrar art. 8 din Legea nr. 33/1991;
- înregistrarea fictivă în contabilitatea societătii bancare a sumei de
11 milioane dolari reprezentând aportul la capital social al unei firme
străine Cosmopolitan Developement Ltd. (Folosirea a două CEC- uri
în valoare de 15.730.00 sckeli fiecare).
2. Acordarea de către bancă, de împrumuturi mari, peste limitele
admise de lege, cu ignorarea totală a normelor de prudenţă bancară prin
neconstituirea garanţiilor corespunzătoare. Volum credite restante de 90
miliarde lei. Din acestea 54 miliarde lei erau credite acordate la opt societăţi.
3. Acordarea cu încălcarea dispoziţiilor bancare, grupului de firme
aparţinând lui Ilie Alexandru, membru fondator cât şi membru în
consiliul de administraţie al băncii, de credite în valoare de 29 miliarde lei.
Acest patron prin falsificarea unor documente depuse la dosarul de împrumut a
obţinut de la Bankorex un credit de 7 miliarde lei şi 2 milioane dolari.
4. Achiziţionarea abuzivă de către conducerea băncii a unor
autoturisme de lux, imobile, terenuri, precum şi efectuarea de cheltuieli
exorbitante, cu încălcarea flagrantă a normelor legale.
5. IVAN MARCEL în calitate de preşedinte al Credit Bank a pretins şi
primit drept mită sume importante de bani pentru a aproba acordarea de
credite în condiţii nelegale, sume ce se înscriau în procent de 10 % din
valoarea creditului acordat.
1. Înregistrarea fictivă ca vărsământe în valută drept subscrieri la
capitalul social al Băncii “Dacia Felix” a unor sume de la Astra Română
Capital SAH Luxemburg, Sita Investment Ag Zurich.
Prima etapă
 - La 10 martie 1993 în baza unei convenţii de plasament BDF
transfera un milion de dolari din contul de corespondenţă deschis la
Handulfinanz Bank în contul societăţii Astra. În aceiaşi zi Astra transfera
1,5 milioane dolari la BDF cu titlu de cumpărare de acţiuni.
 - O operaţiune identică de 1 milion de dolari în ziua de 6 mai 1993.
- La 28 mai 1993, Astra subscrie la capital 4 milioane dolari din care a
vărsat 2,5 milioane dolari.
 - La 21 iulie 1993 se încheie o nouă convenţie de plasament financiar
de trei milioane de dolari pe termen de un an. La 28 iulie 1993, Astra
transfera la BDF 1,5 milioane de dolari şi acoperă cei 4 milioane de dolari.
 - În 1994, Astra majorează din nou capitalul social folosind aceleaşi
proceduri. La 21 februarie se operează cu suma de 3 milioane dolari – total
7 milioane dolari.
A doua etapă

 - La 31.03.1994 fără aprobarea Consiliului de Administraţie s-a


deschis un cont curent la FONDO SOCIALE DI
CORPORATIONE EUROPEAN SRL MILANO ITALIA. La 4
aprilie 1994 se emite un ordin de credit, însoţit de extras de cont de
50 milioane dolari (cu antetul Fondo Sociale).
 - S-a înregistrat în contabilitatea BDF din 50 milioane dolari,
5.724.669 dolari ca aport la majorarea de capital subscris de ASTRA.
 - La 30 SEPT.1994 Societatea de investiţii şi valori mobiliare
DISKONT UND EFECTEN ZURICH eliberează un extras de
cont din care rezultă că BDF a încasat în contul ei de la DISKONT
20 milioane dolari reprezentând vărsământ realizat de SITA la 24
februarie 1994.
 În evidenţa BDF înregistrarea apare la 25 februarie 1994 fără
a fi însoţită de documente.
3 Constituirea fictivă de plasamente cu titlu de depozit aparţinând
B.D.F. Fondo Sociale, modalitate prin care s-au transferat sume importante
în valută în contul societăţii ASTRA
- La începutul lui 1994, fără mandatul Consiliului de
Administraţie, se solicită admiterea B.D.F. şi a S.C. ASTRA ca asociaţi
la FONDO.
- Se depune la contabilitatea B.D.F. documente (avize de
creditare, extrase de cont) purtând antetul FONDO pentru suma de
160 milioane dolari.
- La presiunea C.A. s-a transferat depozitul de la FONDO într-
un depozit de titlu de valoare. În fapt s-au cumpărat acţiuni de la S.C.
PARTIPOOL Luxemburg în valoare de 160 milioane dolari (Agenţia
SC KREDIT TRUST Luxemburg care au fost blocate în seif).
- În urma faptului că acţiunile nu erau cotate la bursă, BDF nu
accepta aceste obligaţiuni.
- La 13 septembrie 1995 ISM Transilvania obţine un credit de
334,3 miliarde lei de la BDF cu care cumpără acţiunile. Creditul este
garantat de acţiunile cumpărate.
3. Acordarea de către personalul din conducerea BDF de credite în lei şi
valută unor societăţi cunoscute din grupul SM cu încălcarea dispoziţiilor
prevăzute de lege

 - A acordat lui DISKONT credite în valoare de 48,6


miliarde lei.
 - S-a deschis acreditiv la o firmă din Elveţia de 5 milioane
de dolari.
 - La 12 decembrie 1994, BDF în baza unui contract fiduciar
cu DISKONT alimentează cu 25 milioane dolari contra unei
rate a dobânzii de 9 % fată de 22 %.
 - Acordarea de 70 miliarde lei unor firme aparţinând lui SM
(SPORT PROMOTION – 5 MILIARDE LEI, Protocol SRL –
206 miliarde lei, ASTRA Română, - 57 miliarde lei, cont
personal 1,6 miliarde lei.
4. ISM Astra Transilvania – cedează toate drepturile şi obligaţiile ce le
avea faţă de BDF Societăţii OSHIMA, contract ce nu s-a mai derulat.
“Afacerea” a fost concepută de Gabriel Bivolaru şi Mona de Fraites.
Pentru a-i asigura „succesul” au creat o reţea compusă din zece firme.
Următorul pas a fost racolarea administratorului de cont de la filiala BRD
Sinaia – Monica Paula Plazzotta pentru derularea operaţiunilor ilegale.
Încălcând normele bancare, numita Plazzotta Paula- Monica a creat prejudiciul
mai sus menţionat în dauna Băncii Române pentru Dezvoltare, folosind
următoarele metode:
1. Sumele transmise prin telex sau fax fără a fi înregistrate în conturile firmelor
plătitoare cu sediul la B.R.D. – Sinaia, operaţiunea efectuându-se numai la unitatea
bancară primitoare – B.R.D. – S.M.B.:
- Cont 57...-/Sinaia - 4072 – cont client.
2. Înregistrarea, de mai multe ori în contul beneficiarilor, a unor sume transmise
de la alte unităţi bancare:
- numai la Sinaia – 56... =4072
SMB cont client
3. Înregistrarea unor sume transmise de alte unităti bancare la valori mai mari:
- numai la B.R.D. – Sinaia: 56... = 4072
BRD – SMB cont client
4. Înregistrarea în contul beneficiarilor a unor sume netransmise de alte
unităţi bancare (sedii B.R.D.);
5. Sume transmise de S.M.B. – B.R.D. prin telex sau fax, dar stornate
ulterior şi nestornate de Plazzotta Paula - Monica din contul clientului de la
BRD – Sinaia.
6. Menţinerea în expediţie pe o perioadă anumită (de la 1 lună – 9 luni) a
unor mari fonduri băneşti:
Exemplu – în perioada septembrie - decembrie 1994, Sucursala Prahova
(Ploieşti) este debitată de Plazzotta Paula-Monica în contul : „ 57 – Decontări
interbancare” prin lipsa extrasului de cont şi documente sau discontinuitate de
sold cu următoarele sume:
145.700.000 lei – septembrie 1994
154.700.000 lei – septembrie 1994
145.000.000 lei - octombrie 1994
80.000.000 lei – decembrie 1994
Toate aceste sume s-au menţinut în expediţie în contul de decontări
interbancare cu BRD Sinaia până la data de 02.06.1995 (9 luni) prin mutarea
lunară de către cea în cauză, a acestora în contul simbolizat cu luna curentă,
fără a se fi primit extrase de cont.
Prin metodele menţionate mai sus, administratorul de cont Plazzotta
Paula-Monica a iniţiat un număr de 543 de operaţiuni nelegale care au dus la
crearea prejudiciului de 75.269.149.305 lei.
 Din verificările efectuate s-a stabilit că beneficiar al sumei respective
este grupul de societăti comerciale administrate de Bivolaru Gabriel cu
conturi deschise la S.M.B.- B.R.D., Ploieşti, Sinaia şi Constanţa(Eforie –
Nord) după cum urmează:

S.C. ATLAS T&T- S.R.L.13.352.970.000 LEI S.C. ATLAS


EXCHANGE S.R.L.442.000.000 LEI S.C. AVANDGARDE
S.R.L.7.387.460.000 LEI S.C. BRAZI
INTERNATIONAL1.508.600.000 LEI S.C. BELONA
S.R.L.8.322.300.000 LEI S.C. BENEFIC S.R.L.6.332.300.000
LEIS.C. BEST S.R.L.8.655.176.000 LEI S.C. INVEST
S.R.L.6.801.670.000 LEI S.C. UNION T&T
S.R.L.8.854.400.000 LEI S.C. SIMPLONE ONE
S.R.L.13.612.573.000 LEI
Principalele ilegalităţi constatate:
 „acordarea de credite cu încălcarea normelor interne de
creditare, în condiţii de favorizare, unor societăţi comerciale în care
existau interese directe şi imediate”;
 „atragerea în răspundere a băncii faţă de terţi, prin emiterea
fără aprobare a unor scrisori de garanţii pentru sau în favoarea
unor societăţi comerciale”;
 „acordarea de credite fără a fi încheiate contracte de creditare,
precum şi fără a fi verificate garanţiile sau gradul de acoperire al
instrumentelor de plată.”
 Având interese directe în S.C. VITAROM IMPEX S.R.L.,
DINULESCU ALEXANDRU preşedintele Băncii BANKOOP a
aprobat şi acordat acestei societăţi un număr de trei împrumuturi
în condiţii de favorizare pentru care a perceput o dobândă mai mică
decât cea percepută altor clienţi, fapt ce a condus la un prejudiciu
adus băncii de 250 milioane lei.
 În sarcina acestuia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de abuz în
serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals.
 În calitate de director al Direcţiei Decontări Externe şi Relaţii
Bancare din cadrul Centralei BANKOOP S.A. PERA OVIDIU a dispus
ilegal, fără aprobarea conducerii băncii, emiterea unor scrisori de
garanţie, în favoarea S.C. ASCOM GROUP S.A. Chişinău. Scrisoarea
de garanţie a fost executată la cererea băncii SOCIETE GENERALE
PARIS, cauzându-se astfel BANKOOP un prejudiciu de 3.647.043
U.S.D.
 Neverificarea garanţiilor cu ocazia acordării de împrumuturi a
constituit şi la această bancă un fenomen frecvent întâlnit.
Exemplificative sunt cazurile privind pe SUCIU MIHAI care a garantat
un împrumut de 1,6 miliarde lei cu mijloace fixe supraevaluate sau
CONSTANTIN GABRIEL administratorul S.C. CONEDIS OIL S.A.
Craiova care de asemenea a emis în favoarea băncii cinci bilete la ordin
fără acoperire, creând un prejudiciu de 1,7 miliarde lei.
Principalele ilegalităţi constatate:
 „acordarea de credite prin nerespectarea dispoziţiilor
normelor interne ale băncii şi însuşirea în interesul persoanei
creditate a cuantumului acestora”.
 „încheierea cu rea-credinţă şi contrar intereselor băncii a
unor contracte de cesiune de creanţe”.
 Profitând de calitatea pe care o deţinea – director al
Sucursalei Sf. Dimitrie a Băncii Internaţionale a Religiilor S.A. –
POPESCU FLORIN a aprobat şi eliberat unei persoane fizice un
credit în valoare de 4,9 miliarde lei, încălcând grav normele interne
ale băncii care reglementau condiţiile şi criteriile de creditare.
Suma în cauză a fost ridicată din bancă personal de către
directorul POPESCU FLORIN, pentru persoana căreia i-a fost
acordat creditul, fapt ce argumentează existenţa unor relaţii
neprincipiale între reprezentantul băncii şi persoana creditată.
 Cu ocazia verificărilor efectuate s-a mai constatat că DINEL
STAICU a încheiat în numele băncii şi contrar intereselor acesteia,
mai multe contracte de cesiune de creanţe în favoarea unor societăţi
comerciale în care acesta era reprezentat direct. Valoarea totală a
acestor contracte de cesiune s-a ridicat la suma de 176,7 miliarde lei.
 De menţionat că în prezent ca o consecinţă a acestor fapte,
precum şi a altora ce se află în curs de cercetare banca a intrat în
faliment, fiind în proces de lichidare judiciară. Cel mai important
creditor al Băncii Internaţionale a Religiilor S.A. este FONDUL DE
GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR care
deţine un procent de 80% din creanţele înscrise la masa credală,
ceea ce ar putea avea consecinţe negative asupra stabilităţii acestuia.
o „acordarea de credite cu încălcarea normelor interne şi fără
constituirea unor garanţii asiguratorii, unor societăţi comerciale aflate în
relaţii speciale cu banca, dar şi care prezentau datorii faţă de aceasta”.
o În acest sens a fost documentată activitatea infracţională a numitului
TRUŢULESCU MIHAI care în calitate de director al Sucursalei
„Smârdan” şi cu complicitatea întregului staff de conducere al băncii
(SÂRB VASILICA – contabil şef, NICORICI HOREA-RĂZVAN - şef
serviciu credite, RUŞINARU ION preşedinte al băncii, ION ELISAVETA
–contabil şef al sucursalei, ŞTEFAN DOINA-MARIA – vicepreşedinte al
băncii şi alţii), a acordat în mod abuziv mai multor societăţi comerciale
credite în valoare de 55 miliarde lei, fără a încheia contracte de credit,
constituirea de garanţii sau verificarea bonităţii acestora.
o Suma acordată în aceste condiţii a fost folosită la mărirea aportului de
capital social al băncii cu un procent de 4,95% cetăţeanului GIOVANNI
GIOVANARDI, care deţine calitatea de acţionar majoritar. Tranzacţia s-a
realizat prin intermediul S.C. HAL TRADING S.R.L., societate al cărui
asociat şi administrator este cetăţeanul italian.
 În majoritatea situaţiilor creditele s-au acordat în baza unor
simple cereri, iar multe din societăţile comerciale cărora li s-au
acordat împrumuturile, înregistrau datorii faţă de bancă. Contrar
normelor de creditare, nu a fost urmărit modul de utilizare a
împrumuturilor şi nici nu s-au depus diligenţe pentru recuperarea
pagubei.
 Prin acordarea acestor credite neperformante s-a contribuit la
falimentarea băncii.
 În sarcina acestora s-a reţinut săvârşirea infracţiunilor de
abuz în serviciu în forma calificată prevăzută de art. 246 Cod
penal, combinat cu art. 248 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 33
lit.a Cod penal.
 “acordarea de credite peste limitele prevăzute În
normele emise de Banca Naţională a României”;
 “exercitarea comerţului în favoarea şi pe seama unei
sociatăţi comerciale străine, în condiţii contrare legii”;
“înşelăciune şi deturnare de fonduri, folosind în fals
înscrisuri”
 Bostan Vasile, în calitate de preşedinte, cu
concursul celorlalte personae din conducerea băncii
au acordat credite peste limita prevăzută de Normele
5/1992 ale B.N.R. şi art. 29 şi 30 din Legea nr. 33/1991
privind activitatea bancară, aducând banca în
încetarea de plăţi;
 În complicitate cu aceeaşi factori cu funcţii de
conducere în cadrul băncii, acordă o linie de credit cu un
plafon de 5 mil. de dolari SUA sociatăţii ALEDO
COMMERCE A.G. din Elvetia, care nu putea contracta
credite de la băncile din România, deoarece din punct de
vedere juridic, această societate nu era constituită legal
pe teritoriul statului român;
 În încercarea de a induce în eroare F.P.S. şi cu
scopul vădit de a favoriza S.C. CONTRANSIMEX S.A.
a eliberat în fals o adresă prin care atestă că această
societate deţine în contul băncii suma de 850 mil. lei, a
cărei destinatie era achiziţionarea unui procent de 50%
din acţiunile deţinute de F.P.S. în capital la S.C.
CONTRANSIMEX S.A.;
 În înţelegere cu fostul preşedinte al F.P.S. Dima
Emil a încasat din sumele transferate cu titlu gratuit de
F.P.S. dupa privatizarea S.C. AMONIL S.A. Slobozia,
un comision în valoare de 91 mil. lei.
 Atragerea băncii în situaţii de risc, prin încheierea şi derularea unor
Convenţii sau contacte cu societăţi de investiţii ce funcţionează pe piaţa
de capital;
 Constituirea de depozite colaterale la bănci în străinătate, la dispoziţia
unor societăţi comerciale, folosind în acest scop înscrisuri falsificate;
 Acordarea de credite cu încălcarea normelor şi procedurilor bancare,
inducând în eroare staff-ul de conducere al băncii prin falsificarea unor
documente interne de lucru;
 Încheierea de convenţii de scontare – perfectare ilegale cu firme de
comerţ, cărora le-a pus astfel la dispoziţie, importante sume în valută
din creditul băncii.
- Istrate Liviu Adrian, fost preşedinte în cadrul băncii, a dispus
convertirea sumei de 80 milioane lei ce reprezenta un împrumut acordat
societăţii de investiţii GELSOR S.A., În acţiuni la această societate care
ulterior s-au dovedit a fi supraevaluate;
 - Prin întocmirea în fals a unui act adiţional la un contract
de leasing, a constituit un depozit colateral la FIN-BANK Malta
în valoare de 2,7 mil. USD, în favoarea S.C. G.T.S., L.T.D.
S.R.L.;
 - Folosind o notă întocmită în fals, prin care atestă că are
avizul Comitetului de Coordonare a Restructurării Băncii, a
acordat S.C. COMIMPEX S.R.L. un credit în valoare de 3,5
mil. dolari USD.
 - Istrate Constantin, fost director al Direcţiei Operaţiuni
Valutare, în înţelegere cu alte personae cu funcţii de conducere
în cadrul băncii, a finanţat cu ocazia încheierii şi derulării unor
convenţii de scoatere – perfectare S.C. G.T.S. Trading Co S.R.L.
şi S.C. LAME GROUP S.R.L., cu suma de 2,6 mil. dolari USD,
fără constituirea de garanţii, fapt ce a condus în final la
pierderea sumei.
 “constituirea de depozite colaterale în valută la terţe bănci
în străinătate, în vederea garantării unor credite obţinute de la
acestea de personae aflate în relaţii speciale cu banca”.
Profitând de lipsa de supraveghere a Băncii Naţionale a
României, Consiliul de administratie al Bancii Turco-Române
format din: LEVENT HUSEYNIN, MEHMET FAHIM,
KORAY TULGAR, MUSTAFA KEMAL, MURAT
KONCAYAR, CRISTIAN DUMITRESCU, FIGEN
YALCINKAYA şi KAMURAN CORTUC, a dispus efectuarea
unor plasamente colaterale la diverse bănci ale BAINDIR
GRUP din TURCIA.
 Plasamentele au fost raportate ca depozite bancare,
ascuzându-se adevărata lor destinaţie, fapt ce în final a
condus la intrarea băncii în incapacitate de plată şi crearea
unui prejudiciu acesteia în sumă de 50 milioane dolari
U.S.D. şi 8 milioane EURO.

 De menţionat că BAINDIR GRUP – TURCIA este


acţionarul principal al Băncii Turco-Române.
În sarcina celor mai sus menţionaţi s-a reţinut săvârşirea
infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată
prevăzută de art. 246 Cod penal combinat cu art. 248 al. 1
Cod penal.
I. Managementul şi politica necorespunzătoare practicate, în mod
deosebit în segmentul plasării resurselor financiare.
II. Nerespectarea cerinţelor de prudenţă bancară.
III. Deficienţe în executarea atribuţiilor de serviciu:
nerespectarea normelor B.N.R. şi a normelor interne proprii referitoare la:
 documentaţiile pe baza cărora s-au acordat credite şi cunoaşterea
clienţilor;
 criteriile de acordare a creditelor;
 constituirea provizioanelor de risc specifice;
 plasamente financiare neoportune;
 plasamente financiare nelegale peste limita de 20 % din fondurile
proprii ale băncii;
 stabilirea nivelului dobânzilor active şi pasive.
 urmărirea respectării destinaţiei creditelor;
 urmărirea rambursării creditelor şi a încasării dobânzilor cuvenite;
 acordarea de credite fără constituirea garanţiilor sau prezentarea unor
garanţii fictive;
 acordarea de credite mici unor societăţi comerciale în care personalul din
conducere sau Consiliul de administraţie al băncii deţine poziţii importante.
 acordarea de noi credite unor societăţi comerciale folosite la plata ratelor
scadente şi a dobânzilor aferente împrumutului realizat anterior;
 efectuarea de înregistrări fictive în contabilitatea băncilor privind :
subscrierea şi vărsarea capitalului social, majorări fictive de capital social
prin aporturi ulterioare neexistente întocmindu-se documente contabile
false;
 acordarea de credite cu dobânzi preferenţiale.
 achiziţionarea în patrimoniul băncii în mod abuziv a unor bunuri mobile
sau imobile, precum şi efectuarea de cheltuieli exorbitante, cu încălcarea
flagrantă a normelor legale.

IV. Insuficienta pregătire de specialitate a personalului care îşi desfăşoară


activitatea în compartimentele de verificare, control şi prognoză, de a căror
apreciere depinde angajarea patrimoniului bancar, efectuată de regulă pe criterii de
rudenie.
V. Deficienţe în activitatea de supraveghere executată de B.N.R., precum şi lipsa
unei autorităţi de reglementare şi a unor organisme de supraveghere prudenţială şi
control bancar în cazul cooperativelor de credit – bănci populare.
MĂSURI SPECIFICE CARE SĂ CONDUCĂ LA
CONSOLIDAREA ŞI STABILITATEA SISTEMULUI
BANCAR ÎN ROMÂNIA

A. MĂSURI INSTITUŢIONALE
 actualizarea legislaţiei privind falimentul băncilor şi
garanţiilor prin:
 revizuirea şi îmbunătăţirea acestei legi prin introducerea unor
proceduri care să asigure ieşirea ordonată de pe piaţa băncilor
care au dat faliment, concomitent cu protejarea resurselor
publice;
 impunerea drepturilor creditorilor în faţa debitorilor.
 eficientizarea sistemului juridic privind domeniul bancar,
prin constituirea unor infrastructuri juridice specializate în
cadrul Ministerului Public, Ministerului de Interne şi alte
instituţii abilitate şi pregătirea acestora în domeniul
practicii jurisprudenţei, procedurilor şi operaţiunilor
juridice, prin profesionalizarea celor deja constituite.
 consolidarea fondului de garantare a depozitelor,
 înfiinţarea unui sistem de clasificare a riscurilor,
 implementarea sistemului electronic de plăţi,
 emiterea de către Banca Naţională a României a unor noi
reglementări referitoare la condiţiile de experienţă şi
calificarea profesională pentru conducerea superioară a
băncilor, dar şi pentru înfiinţarea unor noi unităţi
operaţionale ale băncilor.
 consolidarea şi eficientizarea activităţii de supraveghere a
Băncii Naţionale a României prin:
 dezvoltarea şi implementarea unui sistem de avertizare
timpurie în vederea identificării băncilor cu probleme, în acest
sens urmărind şi sancţionând operativ nereguli cum sunt:
 nerespectarea limitelor expunerii la riscul de creditare;
 nerespectarea cerinţelor de adecvare a capitalului social;
 nerespectarea dispoziţiilor privind provizionarea creditelor la
nivelurile impuse.
 impunerea supravegherii speciale asupra unei bănci dacă aceasta
nu respectă cerinţele privind rezervele minime obligatorii pe
perioada a două luni consecutive;

 impunerea administrării speciale şi suspendarea activităţilor de


creditare în cazul în care o bancă nu respectă cerinţele privind
rezervele minime obligatorii pe o perioadă de 3 luni consecutiv;

 retragerea autorizaţiei de funcţionare a băncii şi declanşarea


procedurii falimentului după 6 luni de nerespectarea cerinţelor
privind rezervele minime obligatorii, în cazul în care măsurile
anterioare nu sunt suficiente pentru îmbunătăţirea situaţiei băncii;

 analizarea tuturor băncilor comerciale şi publicarea rapoartelor de


audit;

 continuarea procesului de privatizare a băncilor de stat.


B. MĂSURI SPECIFICE DE PREVENIRE

 cunoaşterea fenomenului infracţional sub aspectul formelor de


manifestare, locurilor favorabile, categoriile de persoane şi agenţii
economici implicaţi, cauzele şi împrejurările care favorizează
evoluţia fenomenului infracţional, structura sistemului bancar.
Această cunoaştere se va realiza prin:
 studiul rapoartelor de analiză în legătură cu evoluţia
fenomenului infracţional, a formelor de manifestare ale acestuia;
 studiul materialelor informative rezultate din activitatea
calificată de culegere a informaţiilor;
 studiul cauzelor în care se efectuează acte premergătoare sau
s-a început urmărirea penală, aflate spre instrumentare
formaţiunilor de cercetare penală;
 studiul dosarelor deja instrumentate care sunt în măsură să
ofere principalele metode folosite de infractori la comiterea
faptelor, precum şi a cauzelor şi împrejurărilor care au favorizat
activitatea criminală;
 studiul datelor şi informaţiilor furnizate de serviciile de
informaţii ale Serviciului de Informaţii Externe, Serviciul Român
de Informaţii, U.M. 0962 M.I., precum şi cele primite de la
organismele poliţieneşti internaţionale, dat fiind gradul ridicat de
implicare a cetăţenilor străini în comiterea faptelor, dar şi a
ramificaţiilor pe care le au asemenea fapte pe teritoriul altor ţări;
 studierea unor materiale de analiză redactate de instituţii sau
organisme cu atribuţiuni de control cu care poliţia cooperează la
combaterea fenomenului infracţional şi Banca Naţională;
 analiza modului în care este organizată şi se desfăşoară
activitatea de combatere a fenomenului infracţional , având în
vedere atât criteriile de calitate dar şi de cantitate (efective angajate
, nivelul de pregătire, capacitatea managerială a liderilor, volumul
şi valoarea operativă a informaţiilor obţinute aflate spre verificare.)
 creşterea rolului managerului în activitatea informativă de
investigare şi creştere a fenomenului infracţional care prezintă
pericol social crescut;
 stabilirea de la caz la caz a formei în care va fi documentată
activitatea infracţională a elementelor semnalate că pregătesc,
săvârşesc ori au săvârşit infracţiuni în sectorul bancar;
 imprimarea unui caracter ofensiv activităţii culegerii de
informaţii, stabilind forma de încadrare informativă a
elementelor suspecte şi desfăşurând permanent activităţi de
control asupra activităţii de dirijare a cauzelor;
 îndrumarea permanentă şi analiza periodică a activităţilor de
culegere a informaţiilor în dosarele de urmărire informativă;
 organizarea propriei reţele informative;
 medierea schimbului de informaţii făcut cu celelalte structuri
abilitate să desfăşoare activităţi de prevenire şi descoperire a
infracţiunilor din sectorul bancar;
 dispunerea unor activităţi specifice etapei supravegherii
informative: solicitarea aprobării înregistrării convorbirilor
telefonice, audio-video, efectuarea de investigaţii şi supravegherea
operativă, introducerea de agenţi, etc.