Sunteți pe pagina 1din 15

PROTEZA TOTALĂ

CUPRINS

I. DATE DE ANATOMIE CLINICĂ ȘI FIZIOLOGIE ORALĂ LA EDENTATUL TOTAL


…………………………………………………………………………………………….....3
1.1. Câmpul protetic maxilar ……………………..……………………………………..4
1.1.1. Substratul osos……………………………………………………………….4
1.1.2. Substratul mucos ……………………………………………………………5
1.1.3. Repere anatomice ……………………………………………………………6
1.2. Câmpul protetic mandibular …………………………………..……………………7
1.2.1. Substratul osos ………………………….……………………………………7
1.2.2. Substratul mucos ……………………….…………………………………….7
1.2.3. Repere anatomice ……………………………………………………….……8
1.3. Fiziologie osoasă ……………………………………………………………….…9
II. ETAPE CLINICO—TEHNICE ÎN PROTEZAREA EDENTAȚIEI TOTALE.....10
2.1. Amprentarea …………………………………………………………………...….11
2.1.1. Materiale de amprentă ……………………………………………………...11
2.1.2. Amprenta preliminară ……………………………………………...……….13
CONCLUZII ………………………………………………………………………………...14
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………..15
DATE DE ANATOMIE CLINICĂ ȘI FIZIOLOGIE
ORALĂ LA EDENTATUL TOTAL

 Câmpul protetic edentat total prezintă zone de sprijin și zone de


închidere marginală.
 Zona de sprijin este formată dintr-o componentă dură (osoasă),
acoperită de o fribomucoasă fixă, de multe ori aderentă la substratul
osos. Această zonă se numește de srijin, deoarece preia majoritatea
presiunilor din cursul funcțiilor și parafuncțiilor sistemului
stomatognat.
 Întreaga zonă de sprijin suportă solicitări verticale, orizontale și de
forfecare, având o capacitate de recepție cu mult mai redusă decât
suprafața ligamentară a peridonțiului din perioada de dentat.
 De la amprentare și până la machetarea protezelor totale,
medicul trebuie să urmărească trei obiective fundamentale:
a. transmiterea cât mai selectivă a forțelor exercitate de
bazele protezelor pe zonele de sprijin;
b. conformarea marginilor protezei în armonie cu
formațiunile și țesuturile de la periferia câmpului
protetic (zona de închidere marginală) cu implicații în
menținerea protezei;
c. obținerea unui aspect estetic final al individului protezat,
cât mai plăcut și natural, printr-o montare
corespunzătoare a dinților.
Câmpul protetic maxilar
B. Componentele dure
 Substratul osos (schema):
a. gaura incisivă
A. Câmp protetic recent b. torusul palatin
edentat: c. creasta
a. gaura incisivă zigomato-
b. alveole dentare alveolară
c. os incisiv d. tuberozitatea
d. procesul palatin maxilară
al osului maxilar e. gaura palatină
e. sutura palatină posterioară
mediană f. cârligul
f. sutura palatină apofizei
transversă pterigoidiene
g. lama orizontală a
osului palatin
h. gaura palatină
posterioară
(mare)
i. spina nazală
posterioară
 Substratul mucos
 Câmpului protetic maxilar i se disting mai multe categorii de
mucoasă bucală:
a. fibromucoasa aderentă, cu un grad de rezistență
redus (bolta palatină, creste edentate, tuberozități). Ea
stabilește un contact direct cu baza viitoarei proteze;
b. mucoasa neutră, pasiv mobilă, cu o consistență mai
laxă, situată la trecerea dintre mucoasa fixă și mobilă;
ea vine în contact cu marginile protezei și deține un
rol major în relizarea închiderii marginale;
c. mucoasa mobilă de la periferia imediată a
câmpului protetic, care acoperă frenurile și bridele.
Este o mucoasă activ-mobilă;
d. mucoasa bucală propriu-zisă, care tapetează pereții
cavității bucale și care vine în raport cu suprafața
externă a protezei totale.
Câmpul protetic mandibular
 Substratul osos
• Creasta reziduală mandibulară se înscrie într-o parabolă, cu axa
scurtă de 55-60 mm și înălțimea de 48-52 mm. Ea poate prezenta
forme diferite.
• Creasta edentată se caracterizează prin înălțime, lățime, formă de
secțiune și aspect al versanților.
• Resorbția crestei mandibulare edentate este centrifugă,
preponderent în zona frontală și la mijlocul celei laterale (de
obicei ca urmare a extracțiilor vechi neprotezate).
• Uneori creasta se resoarbe complet, devenint negativă, linia oblică
internă apropiindu-se de muchie, iar planșeul bucal vernind peste
aceasta. În aceste situații, sprijinul protezei este preluat de
versantul extern al crestei, unde exsistă o corticală acoperită de o
mucoasă destul de subțire.
 Substatul mucos
1. refeul (plica) pterigo-
mandibulară
2. tuberculul piriform
3. inserțiile maseterului din
vecinătatea tuberculului
4. punga lui Fish
5. plica sublinguală
6. carunculele sublinguale
7. Bridă
8. frenul buzei inferioare
9. frenul lingual
10.regiunea sublinguală
11.regiunea paralinguală
12.linia oblică
internă(milohioidiană)
13.zona retromilohioidiană
14.plica miloglosă
Fiziologie osoasă
• Fiziologia crestelor edentate trebuie înțeleasă încă din mometul extracției
dinților, vindecarea procesului alveolar poate fi comparată cu cea oasoasă
consecutivă fracturilor și parcurge urmăroatele etape:
1. Formarea cheagului primar în alveola invadată de sânge.
2. Consolidarea cheagului și proliferarea de fibroblaști și celule endoteliale,
care vor realiza rețeaua capilarelor de neoformație, ducând la instalarea
circulației în interiorul cheagului (ziua 2-3). Până în a șaptea zi acesta este
înlocuit de țesut de granulație și începe o intensă activitate osteoclastică la
marginea alveolei care va iniția procesul de resorbție a crestelor reziduale.
3. Înlocuirea țesutului de granulație cu țesut conjunctiv imatur. Apar primele
trabecule de os imatur pe fundul alveolei, în timp ce la marginile alveolei
continuă procesul de resorbție osteoclastică, cu reducerea în înălține a
crestei.
4. După aproximativ 35 de zile, când volumul alveolei s-a redus la o treime,
conținutul ei este treptat înlocuit cu țesut fibros și continuă proliferarea de
țesut osos imatur în interiorul alveolei.
5. În următoarele șase luni are loc o remaniere secundară a osului alveolar
și o reducere progresivă a înălțimii crestei edentate, care ajunge la 1/3
din lungimea rădăcinii dintelui extras.
ETAPE CLINICO—TEHNICE ÎN PROTEZAREA
EDENTAȚIEI TOTALE
Etapele clinico-tehnice de realizare a protezelor totale cu ajutorul machetelor de ocluzie și ocluzoarelor
ETAPE CLINICE ETAPE DE LABORATOR
1. Anamneza, examinarea pacientului și evaluarea
costurilor. Eventuale tatamente preprotetice
2. Amprenta preliminară
3. Modelul preliminar
4. Confecționarea portamprentei individuale
5. Verificarea, adaptarea și modelarea marginală a
portamprentei individuale
6. Amprenta finală
7. Modelul final
8. Confecționarea șabloanelor de ocluzie
9. Determinarea relațiilor intermaxilare cu ajutorul
șabloanelor de ocluzie
10. Machete protezei totale
11. Proba machete cu dinți
12. Realizarea tiparelor
13. Prepararea, inserarea, presarea și polimerizarea rășinilor
acrilice pentru realizarea bazelor protezelor
14. Prelucrarea și lustruirea protezelor toatale
15. Inserția și adaptarea protezelor totale în cavitatea
Amprentarea
 Materiale de amprentă
Materiale de amprentă utilizate în amprentarea edentației totale
CONSISTENȚĂ TIPUL DE
MATERIAL DE TIP DE AMPRENTĂ PRELIMINARĂ (1),
PORTAMPRENTĂ
AMPRENTĂ vâscoasă medie fluidă SECUNDARĂ (2)
RECOMANDAT

Metalică sau din mase plastic,


Material termoplastic x x 1 (superior și inferior)
individuală din rășină

Hidrocoloid ireversibil x x Standard sau individuală 1, 2 în special superior

Hidrocoloid modificat
x x Metalică sau din mase plastice 1 superior și inferior
(sistem bifazic)

Standard pentru material


Polivinil xiloxan x x chitoase, individuală pentru 1 dacă e chitos, 2 pentru mediu și fluid
fluide sau medii

Polieter x Individială 2
Polisulfuri x x Individuală 2
Gips x Individuală 2 (superior)

Pastă de ZOE x Individuală 2 (în special inferior)


Amprenta preliminară

 Amprenta preliminară este copia negativă a câmpului


protetic, înregistrat cu un material într-o portamprentă
standard, cu mișcări efectuate de medic și pacient,
reproducând cu fidelitate elementele din zona de
sprijin și conturând cu aproximație marginile
acestuia.
Cocluzii
În urma documentării realizate am ajuns la
concluzia că o proteză totală este dificil de
realizat, dar necesara in cazul edentațiilor
totale
Deși durează mult timp până este realizată
proteza și prețul este crescut satisfacția de la
sfarșitul manoperei este mare din partea
tuturor persoanelor implicate, pacient, medic
și tehnician dentar
BIBLIOGRAFIE

 Prof. Univ. Dr. Norina Forna; „Protetică dentară” volumul II;


Editura Enciclopedică 2011
VĂ MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE!