Gripa aviară - epidemie inevitabila sau un

fenomen controlabil?
 Ce reprezintă gripa aviară
Gripa aviară este un tip de gripă care afectează în principal păsările,
dar poate infecta și specii de mamifere.
A fost identificată pentru prima dată în anii 1900, în Italia, dar a fost
găsită mai târziu în toată lumea.
Un virus al gripei aviare, H5N1, a fost identificat în 1997 în Asia și a
creat panică în lumea întreagă, vorbindu-se de iminența unei epidemii
de proporții.
În octombrie 2005, virusul H5N1 a ajuns și în România, fiind
identificat la păsări din localitatea Ceamurlia de Jos, județul Tulcea.
România este prima țară europeană unde prezența acestui virus a fost
confirmată în mod oficial.
 De la primele contaminări prin contact direct pasăre-om din
Hong Kong, 1997, s-a raportat un număr semnificativ de infecții
și decese în Asia de Sud-Est.
Rata ridicată a mortalității este explicată prin lipsa unui sistem
imunitar uman „specializat” împotriva acestui virus. Neavând o
istorie de contact cu virusul, riscul de expunere și de deces este
foarte ridicat în cazul omului.
Dacă o persoană care suferă de influenză ajunge într-un
contact strâns cu o pasăre bolnavă de gripă aviară, există
posibilitatea să contacteze boala, infectându-se și cu acest
virus.
Cei doi viruși întâlnindu-se în același organism gazdă, pot fi
capabili de schimb de material genetic, în urma căruia, noul
virus rezultat se poate transmite liber de la om la om fără
obstacole.
Istoricul raspindirii
In 1957, a izbucnit “Gripa Asiatica”, avind la origine tot o tulpina
modificata de virus aviar, provocand moartea a peste 100.000 de
oameni. La acea data virusul identificat a fost H2N2.

In 1968, a aparut virusul H3N2, acesta fiind responsabil de moartea

a 700.000 de oameni.

In 1997, virusul gripei aviare si-a facut aparitia in Hong Kong, in acel
an fiind responsabil de moartea a sase persoane. Un an mai tirziu,
tot in Hong Kong mai apar doua cazuri la om, soldate cu un deces.

In 2003, la nivel mondial se descopera 83 de cazuri la om si se

inregistreaza un deces.
 In 2004, H5N1 reizbucneste in Vietnam, Thailanda si Canada,
infectand cateva zeci de oameni, numarul deceselor provocate
neputand fi stiut cu exactitate.

Dupa epidemia din 2003, zeci de milioane de pasari au fost ucise

in Asia de Sud-Est, dar acest lucru nu a impiedicat raspandirea
virusului la nivel mondial.

Pana in acest moment, noua tari din Asia au raportat cazuri de

gripa aviara la pasari: Korea, Vietnam, Japonia, Thailanda,
Cambodgia, Laos, Indonezia, China si Malaiezia. Dintre acestea
numai Japonia, Malaiezia si Korea au reusit sa controleze extinderea
virusului, in acest moment fiind declarate “zone libere de gripa
aviara”.
 Cum se transmite gripa aviară?

- Gripa aviară se răspândeşte pe două căi: prin contact direct între păsările infectate
şi cele sănătoase şi prin contactul păsărilor cu obiecte infectate de virus. Virusul
există în căile respiratorii, digestive şi în alte organe ale păsărilor infectate. De aceea
virusul poate ajunge în afara organismului împreună cu secreţiile din ochi, fosele
nazale, cavitatea bucală şi prin excrement.

-Secreţia, pasările moarte purtătoare de virus, ca şi hrana, apa potabilă, crescătorii

de păsări, aerul, coteţele şi utilajele din crescătorii, mijloacele de transport, insectele
şi păsările purtătoare de virus, pot răspândi infecţia .
 Gripa păsărilor poate izbucni în toate anotimpurile anului, majoritatea
cazurilor însă se semnalează iarna şi primăvara. Principalele cauze sunt:

1) Virusul gripei aviare este sensibil la temperatură. Odată cu creşterea

temperaturii, timpul de supravieţuire a virusului se micşorează . Vara şi
toamna razele soarelui sunt puternice, ultravioletele din acestea au un efect
puternic de distrugere a virusului.
2) In sezonul de vară şi toamnă aerisirea halelor de păsări se face mult mai
bine comparativ cu perioada de iarană şi primăvară.Aerisirea poate ajuta la
reducerea cantitativă a virusului gripei aflat din hale. De aceea şansele şi
cantitatea virusului care pătrude în organismul păsărilor sunt reduse, ca atare
procentul de infectare e scăzut.
 Distribuţia geografică
-Rezervuarul primar al GA sunt păsările călătoare la distanţe
lungi, ordinul Anseriformes (răţile şi gâştile sălbatice) şi
Charadriiformes (bâtlanii şi cocostârcii).

- Toate păsările sunt receptive către virusul GA, însă

adevăratele ravagii se întâmplă între păsările domestice.
Astfel, în 1983-1984 în SUA virusul tip H5N2 a nimicit 17
mln. păsări, în 1999-2001 în Italia virusul tip H7N1 - 13 mln.
Păsări.

- Gripa aviară poate apărea în orice ţară, indiferent de

măsurile de control şi combatere a infecţiei, datorită
prevalării prezenţei virusului în păsările sălbatice şi migrării
lor sezoniere.
 Potrivit Organizației Mondiale de Sănătate Animală, cazuri de
îmbolnăvire cu gripă aviară a fost înregistrată în următoarele țări:

Franța – la păsări sălbatice în departamentul LAND, GERS, la

păsări domestice în departamentul PYRÉNÉES-ATLANTIQUES;
România - la păsări domestice în județul TELEORMAN, la păsări
sălbatice și păsări domestice în mun. BUCUREȘTI, la păsări
sălbatice în județul IALOMIȚA;
Slovenia – la păsări sălbatice (boala a fost notificată la OIE pe
data de 12.01.2017, cazuri noi de îmbolnăvire au fost raportate la
OIE pe 31.03.2017);
Lituania - la păsări sălbatice în regiunea KAUNAS;
Germania - la păsări sălbatice în landul STATUL LIBER
BAVARIA (BAYERN), la păsări domestice și lapăsări sălbatice în
landul SAXONIA INFERIOARĂ (NIEDERSACHEN);
Italia - la păsări domestice în regiunea PIEMONT, provincia
TORINO, la păsări sălbatice în regiunea EMILIA-ROMAGNA,
provincia BOLOGNA;
Austria- la păsări domestice și păsări sălbatice în regiunea
BURGENLAND; la păsări sălbatice în regiunile STEIERMARK,
NIEDEROSTERREICH, SALZBURG, WIEN, OBEROSTERREICH,
KARNTEN;
Ungaria - la păsări domestice în regiunea BACS-KISKUN;
Taipei - la păsări domestice, boala a fost notificată la OIE pe data
de 12.01.2015, cazuri noi de îmbolnăvire au fost raportate pe
10.04.2017;
Vietnam - la păsări domestice (boala a fost notificată la OIE pe
data de 19.02.2017, cazuri noi de îmbolnăvire au fost raportate la
OIE pe 07.04.2017);
Nigeria – la păsări domestice;
Camerun - la păsări domestice (boala a fost notificată la OIE pe
data de 27.05.2016, cazuri noi de îmbolnăvire au fost raportate
la OIE pe 04.04.2017);
Bangladesh - la păsări sălbatice, cazuri de îmbolnăvire au fost
raportate la OIE pe 11.04.2017)
 Gripa aviara in Republica Moldova
Moldova a luat măsuri suplimentare de prevenire a răspândirii
gripei aviare.
Guvernul a adoptat un document prin care sunt introduse noi
norme privind importul și tranzitul păsărilor de curte și a produselor
din carne de pasăre.
Astfel, păsările și puii importați vor trebui ținuți obligatoriu în
încăperi speciale cel puțin șase săptămâni.
În această perioadă, experții Agenției Naționale pentru Siguranța
Alimentelor vor efectua testările necesare.
Loturile de carne de pasăre care vor tranzita teritoriul țării noastre
vor trebui sigilate de medicul veterinar chiar la hotar, la punctul de
trecere a frontierei. Acestea nu vor putea fi descărcate și nici
depozitate pe teritoriul țării. Documentele vor fi ștampilate cu
inscripția „doar pentru tranzit”, iar angajații ANSA vor avea obligația
să se asigure că din țară au ieșit tot atâtea loturi cât au intrat.
 Semne clinice la oameni
Simptomele GA sunt asemănătoare cu ale gripei clasice: febra 38,5 - 40°C, respiraţie
îngreuiată, dureri musculare, intoxicaţie acută, transpiraţii, slăbiciune, fotofobie,
cefalee, simptome catarale, tuse seacă dureroasă, afectarea fonaţiei, dureri
retrostemale, rînita cu rinoree, hiperemie, cianoza, uscăciunea mucoasei nazale şi
bucale;

- Leucograma se caracterizează prin limfopenie. GA foarte repede progresează spre

pneumonie, în plus sunt posibile complicaţii din partea ficatului, cordului si rinichilor;
 Morbiditatea si Mortalitatea
Prognosticul pentru populaţiile de păsări infectate cu GAÎP este
nefavorabil. Rata mortalităţii poate ajunge la 100% între 2 si 12 zile, după
primele semne a bolii. Păsările ce au supravieţuit încep a depune ouă din
nou după câteva săptămîni.

Mortalitatea cauzată de GAÎP printre populaţia umană este de 60-70% şi

e cu mult mai înaltă derît mortalitatea GA focar Hong Kong din 1997, ce a
constituit 30%. Mortalitatea printre populaţia umană survine în medie la
a 10-a zi de la debutul bolii.
Măsuri de intervenţie şi profilaxie
- intensificarea supravegherii epizootologice a păsărilor de la
fabricile avicole şi sectorul privat întru depistarea păsărilor
suspecte şi bolnave şi sacrificarea lor prin incinerare;
- interzicerea importului păsărilor vii şi a produselor avicole
din ţările compromise;
- interzicerea comercializării păsărilor vii .
- interzicerea vânatului animalelor sălbatice.
- intensificarea măsurilor sanitare la frontieră cu dezinfectarea
autotransportului care intră în ţară;
- intensificarea supravegherii epidemiologice a gripei umane
şi a IR VA;
- realizarea campaniei sezoniere de vaccinare contra gripei
umane a grupelor cu risc sporit de îmbolnăvire;
- pregătirea cadrelor şi efectuarea antrenamentelor (exerciţiilor
de simulare);
- cazurile suspecte vor fi luate sub supravegherea medicală;
- persoanele bolnave, suspecte se vor izola şi vor fi internate în
spitale sau secţii de boli infecţioase;
- informarea permanentă a populaţiei privind riscul îmbolnăvirii
de gripă aviară de la păsările bolnave prin canalele mass -
media.
 Cel mai recent caz depistat !
Agenţia pentru Siguranţa Alimentelor din Bulgaria (BFSA) a anunţat,
in luna octombrie, că a descoperit virusul gripei aviare la două ferme
de raţe din regiunea Haskovo, din sudul Bulgariei.

Toate raţele de la o fermă din satul Malevo şi una din satul

Garbanovo au fost eutanasiate pentru a împiedica răspândirea
virusului, care a fost confirmat de testele de laborator, a informat
Agenţia pentru Siguranţa Alimentelor din Bulgaria, fără a preciza de ce
tip de gripă aviară este vorba. În plus, a fost instituită o zonă de
protecţie de trei kilometri şi o zonă de supraveghere de 10 kilometri,
în interiorul cărora este interzisă comercializarea şi transportul
păsărilor domestice, sălbatice şi a ouălor.