Sunteți pe pagina 1din 38

Îndrumător:

As. farm. Flutur Simona Daniela

Absolvent:
Amancea Emma Gabriela
1. Consideraţii generale despre vitamine;
2. Nomenclatura şi clasificarea vitaminelor;
3. Vitamine liposolubile;

4. Vitamine hidrosolubile.

2
Vitaminele sunt substanţe organice cu rol
funcţional însemnat, care se găsesc în cantitate
mică în alimente şi sunt indispensabile pentru
creşterea şi dezvoltarea normală a
organismelor.
Vitaminele, alături de enzime şi de
hormoni, fac parte din grupa catalizatorilor
biologici, contribuind la reglarea şi stimularea
proceselor metabolice.

3
Organismele animale nu pot sintetiza majoritatea
vitaminelor, de aceea ele sunt obţinute din hrana
vegetală, iar stocarea lor în organismul animal nu are
loc.
Unele vitamine (vitamina K, biotina, acidul folic
etc.) sunt sintetizate de microflora intestinală.
În prezent, marea majoritate
a vitaminelor se pot obţine
prin sinteza chimică şi sunt
utilizate ca factori curativi.

4
Lipsa vitaminelor din
alimentaţie provoacă tulburări
grave ale funcţiilor organismelor,
cunoscute sub numele de boli de
carenţă. Lipsa totală a unei
vitamine din organism se
numeşte avitaminoză, care poate
determina chiar moartea
organismului.

5
Vitaminele au în organismul uman un rol
funcţional însemnat. Ele se mai numesc şi factori
enzimatici, deoarece un număr mare de vitamine
îndeplinesc rolul de coenzime.
Unele vitamine formează în celule sisteme de
oxido-reducere importante, care iau parte în
numeroase procese metabolice ale proteinelor,
glucidelor şi a altor compuşi.

6
Denumirea de vitamine (amine vitale), dată de
C. Funk în anul 1911 acestei grupe de substanţe,
se menţine şi în prezent, deşi unele vitamine nu
conţin în molecula lor azot (de exemplu,
vitaminele A, D, E, F).

7
Nomenclatura vitaminelor se poate stabili
după trei categorii:

1. după nomenclatura veche;

2. după rolul fiziologic

3. după structura chimică.

8
1. După nomenclatura veche, vitaminele continuă
să se numească şi în prezent cu litere majuscule din
alfabetul latin (A, B, C, D, etc.).
În cadrul aceleaşi clase, vitaminele se denumesc cu
ajutorul indicilor (A1, A2, D2, D3, D5)

9
2. După rolul fiziologic, pe care îl îndeplinesc în
organism, vitaminele au denumiri specifice şi
anume:
 vitamina antirahitică (vitamina D),
 vitamina antihemoragică (vitamina K),
 vitamina antisterilităţii (vitamina E)

10
3. După structura chimică, vitaminele se
denumesc:
 tiamina (vitamina B1),
 riboflavina (vitamina B2),
 acidul ascorbic (vitamina C),
 retinolul (vitamina A),
 calciferolul (vitamina D).

11
După solubilitatea vitaminelor în solvenţi
organici sau în apă, acestea se clasifică în:
 vitamine liposolubile
 vitamine hidrosolubile.

12
Vitamine liposolubile Vitamine hidrosolubile

 Vitamina A  Vitamina B1
 Vitamina D  Vitamina B2
 Vitamina B6
 Vitamina E
 Vitamina B12
 Vitamina K
 Vitamina PP
 Vitamina F  Vitamina C
 Vitamina P
 Etc.

13
 Vitamina A
 Vitamina D
 Vitamina E
 Vitamina K
 Vitamina F

14
Vitamina A

Cea mai importantă provitamina A este β-


carotenul, din care, prin degradare oxidativă în
organismul uman, rezultă două molecule de
vitamina A.

15
Răspândire
Sub formă de carotenoide – în
toate legumele şi fructele,
îndeosebi morcov, spanac,
urzică, măceş, fructe de cătină,
roşii, citrice, bostani, pepeni
verzi şi galbeni;
În stare liberă – în untura de
peşte, ficat, lapte, gălbenuş de
ou, unt etc.

16
Avitaminoza A provoacă:
 orbul găinii;
 închiderea şi micşorarea ochilor;
 ceratinizarea şi stratificarea,
epiteliului căilor respiratorii,
tractului gastro-intestinal,
căilor urinare;
 scăderea rezistenţei la bolile
infecţioase;
 reţinerea creşterii;
 apariţia sterilităţii la masculi.

17
Vitamina D

Răspândirea
În uleiul de peşte, ficat, unt,
ouă, lapte, drojdie de bere,
ulei vegetal iradiat cu raze
ultraviolete.
Plantele sunt sărace în
vitamina D, cu excepţia
unor ciuperci şi boabe de
cacao.
18
Avitaminoza
Avitaminoza D se întâlneşte rar,
deoarece în organism se găseşte
provitamina D, care sub acţiunea
razelor solare trece în vitamina D.
Totuşi boala pe care o provoacă,
este rahitismul - dereglările oaselor.

19
Vitamina E

Rol si functii
Participă în procesele de oxido-reducere
asigurând protecţia a numeroase substanţe
biologic active de degradarea oxidativă.
În muşchi, tocoferolii participă la oxidări,
inclusiv în fosforilarea oxidativă.
Rol în metabolismul aminoacizilor, acizilor
graşi nesaturaţi, glucidelor, acizilor nucleici şi a
altor substanţe.

20
Avitaminoza
 Induce dereglarea sistemului nervos;
 Pierderea fătului prematur;
 Distrofia muşchilor;
 Afecţiunea glandelor sexuale
masculine şi întreruperea producerii
celulelor sexuale.

21
Vitamina K

Răspândirea
În frunzele verzi ale
plantelor şi alte părţi
vegetale ce conţin
clorofilă; în ficatul de
porc; carnea de vită,
pasăre, oaie, porc.
Este sintetizată şi de unele
microorganisme.

22
Avitaminoza

 Induce dereglări în coagularea sângelui;

 Provoacă hemoragii;

 Scade rezistenţa vaselor sangvine.

23
Vitamina F

Răspândirea
Se găsesc atât în organismele vegetale, cât şi cele
animale.
În plante şi seminţele acestora se găsesc
predominant acidul linoleic şi linolenic, iar în
produsele animaliere – acidul arahidonic.

24
Rol şi funcţii
Contribuie la biosinteza lipidelor, în special a
fosfolipidelor şi a sterolilor;
Sunt componente ale fosfolipidelor şi ale altor
lipide care intră în structura membranelor
celulare şi ale organitelor subcelulare.

25
Vitamina B1

Răspândire

În drojdia de bere, seminţele de cereale şi


leguminoase, în coji de orez, flori, polen

În microflora intestinului gros şi prestomacele


erbivorilor.
26
Rol şi funcţii
Tiamina sub forma de tiaminpirofosfat (TPP)
participă la biosinteza unor decarboxilaze, cu rol
important în procesele de decarboxilare oxidativă a
aminoacizilor, glucidelor etc.
TPP reprezintă partea activă a unor enzime.

27
Vitamina B2

Răspândirea

Foarte larg răspândită în natură, mai ales în


ţesuturile verzi ale plantelor, în seminţele încolţite,
în drojdii, ficat, rinichi, inimă, smântână, ouă, etc.

28
Rol şi funcţii
Riboflavina intră în componenţa a două coenzime
înrudite – flavinmononucleotidei (FMN) şi
flavinadenindinucleotidei (FAD).
Riboflavina în stare liberă, contribuie la
transportul hidrogenului în organism pe cale
neenzimatică.

29
Vitamina B6

Răspândirea
În drojdii, germeni de grâu, tărâţă de orez, bere,
nuci, arahide, fasole verde, ardei verde, legume şi
fructe, ficatul animalelor şi carnea de peşte. Este
sintetizată de flora intestinală din care cauză
avitaminoza B6 este întâlnită foarte rar.

30
Rol şi funcţii
Piridoxalfosfatul prezintă o grupare prostetică
legată de un şir de enzime care catalizează
reacţiile cu participarea aminoacizilor.
Participă la producerea de anticorpi, formarea
eritrocitelor, absorbţia vitaminei B12, biosinteza
acizilor nucleici, menţine echilibrul ionic.

31
Vitamina B12

Răspândirea
În numeroase microorganisme, în apele reziduale
de la fabricarea antibioticelor, în ficat, rinichi,
inimă, glandele suprarenale, gălbenuş de ou, lapte
de vacă etc.

32
Vitamina PP

Răspândirea
Este larg răspândită în natură: în tărâţă
cerealelor, ciuperci, germeni de grâu, orez, lapte,
ficat drojdia de bere, inimă, etc.

33
Vitamina H

Răspândirea

Foarte răspândită în plante şi drojdii, în ficat,

gălbenuş şi ou etc.

Avitaminoza

Descuamarea pielii, caderea parului, oboseala, lipsa

poftei de mancare, etc


34
Vitamina C

Răspândirea
Este foarte răspândită: în măceşe, citrice, coarne,
coacăze, nuci necoapte, mere etc. Se întâlneşte şi la
animale în stare liberă sau asociată cu proteine
(ascorbigen).
Avitaminoza
Apariţia scorbutului, tulburări digestive, anemie,
umflarea extremităţilor, hemoragii, micşorarea
imunităţii. 35
Vitamina P

Răspândirea

Este larg răspândită în natură mai ales în fructe,

citrice, ardei, măceşe, varză, spanac şi în

frunzele de ceai.

36
Acidul folic

Răspândirea

Este foarte răspândită: în măceşe, citrice, coarne,

coacăze, nuci necoapte, mere, etc. Se întâlneşte şi

la animale, în stare liberă sau asociată cu proteine.

37
Vă mulţumesc! 38