IMAGINAȚIA

Totul este posibil

Când a vorbit pentru prima oară cu Philip Johnson, dr. Schuller i-a explicat că
vrea să construiască o catedrală spectaculoasă, alcătuită în întregime din sticlă, cu o
acustică extraordinară şi în care amvonul să fie perfect vizibil din poziţia fiecărui scaun.
Nu se mai construise niciodată o asemenea clădire; erau necesare cantităţi uriaşe dintr-
o sticlă specială şi tehnici de construcţie inovatoare. Pe deasupra, California de Sud
reprezintă una dintre zonele cu cea mai înaltă activitate seismică. În timp ce-i explica
domnului Johnson viziunea sa asupra Catedralei, dr. Schuller a mai adăugat o
provocare: nu avea bani.
Dl. Johnson s-a uitat la el şi i-a spus:
„Stai puţin, lasă-mă să înţeleg. Vrei să ridici o clădire uriaşă, cum nu s-a mai
văzut vreodată. Vrei să fie construită folosind materiale şi tehnici care n-au mai fost
utilizate niciodată şi nici măcar nu ai bani pentru asta? E imposibil!”
Zâmbind, reverendul Schuller l-a rugat pe Philip Johnson să deschidă uriaşul
dicţionar aflat pe un piedestal din biroul său şi să caute cuvântul „imposibil”. Dl. Johnson
străbătu camera şi începu să dea paginile; după o clipă de confuzie, celebrul arhitect
ridică privirea şi spuse: „în acest dicţionar nu există cuvântul «imposibil»”.
Dr. Schuller stătea lângă biroul său, arborând un zâmbet ştrengar şi ţinând un
cuţit pentru hârtie în mâna ridicată, îi explică arhitectului aflat în încurcătură că foloseşte
cuţitul pentru a elimina cuvintele negative din orice dicţionar pe care-l găseşte.
„Totul este posibil”, spuse dr. Schuller.
•(George. R. Walter. Influenţa limbajului pozitiv)
"Impossible se traduce, pentru oamenii de
succes, cel mai inspirat prin I’m possibile."
 IMAGINAȚIA

1. Definiţie și caracterizare
2. Procedeele imaginaţiei
3. Formele imaginației
IMAGINAȚIA
1. Definiție:

• proces cognitiv complex

de elaborare a unor imagini, idei și proiecte noi,
pe baza combinării și transformării experienței
 Specificul Imaginației

Pe lânga reproducerea realității, îi adaugă

ceva nou.
• Memoria este valoroasă cu cât este mai
fidelă realității.
• Imaginația este apreciata cu atât mai mult
cu cât produsele ei se remarcă prin
originalitate și diferență față de ceea ce
există.
Caracteristici:
 Proces cognitiv complex specific numai omului
 Permite elaborarea mintală a planului de desfăşurare a unei
activităţi
 Lărgeşte câmpul cunoaşterii umane
 Face legătura dintre trecut, prezent şi viitor
 Apare pe o anumită treptă a dezvoltării umane, după ce au
apărut alte procese şi funcţii psihice care îi pregătesc
desfăşurarea
 Interacţionează permanent cu toate procesele, funcţiile
psihice şi componentele SPU.
 2. Procedeele imaginaţiei
• Prelucrarea informatiilor se face prin intermediul
unor operații numite procedee ale imaginației,
înrudite cu operațiile gândirii, care au stat la baza
activității creatoare a omului, activitate aducătoare
de nou, de aceea ele pot fi recunoscute Ia
principalele domenii ale creației umane: știința,
tehnica, arta.

• Am putea spune că aceste procedee reprezintă

sursele evoluției întregii civilizatii, omul prima dată
imaginând și apoi aplicând în practică.
 2. Procedeele imaginaţiei
• 1)Aglutinarea
• 2) Amplificarea sau diminuarea
• 3) Multiplicarea sau omisiunea
• 4) Diviziunea şi rearanjarea
• 5) Substituirea
• 6) Modificarea
• 7) Schematizarea
• 8) Tipizarea
• 9) Analogia
• 10) Empatia
 2. Procedeele imaginaţiei
• Aglutinarea (asamblarea pe plan mental a unor parti
usor de recunoscut, aparținând unor obiecte sau ființe
diferite)
• Ex: Sirena, Centaurul, Ianus cu două feţe - în mitologie; Sfinxul cu cap
de femeie și corp de leu; radiocasetofonul.
2. Procedeele imaginaţiei
Amplificarea sau Diminuarea
(mărirea sau micșorarea mentală a
dimensiunilor unei structuri inițiale)
•Ex: literatura SF, literatura poveştilor pentru copii -
Setilă, Flămânzilă, Gerilă,Tom Degețel, Degețica,
s.a.
 2. Procedeele imaginaţiei
• Multiplicarea sau omisiunea
(modificarea pe plan mental a
numarului de elemente ale unui întreg)
• Exp: Balaurul cu 7 capete, Hydra,
• celebre creaţii ale lui Brâncuşi
 2. Procedeele imaginaţiei
• Diviziunea - fragmentarea mentală a părților corpului sau
a unor funcții ale acestora și realizarea tehnică a unora din
părțile rezultate.
• Ex: cupa excavatorului, autoturisme cu motor în faţă sau în
spate, desene din seria „Capricii” de Goya etc.
 2. Procedeele imaginaţiei
• Clădire în formă de coş situată în Newark,
• Modificarea (păstrarea SUA. O clădire de birouri ce aparţine
companiei Longaberger Basket.
neschimbată a unor • Fondatorul Dave Longaberger a hotărât să
reunească angajaţii companiei sale într-un
componente şi funcţii coş uriaş. În decembrie 1997 şi-a văzut visul
cu ochii.
cunoscute şi modificarea
altora)
• Ex. ex. laleaua neagră, clădiri construite de
Antonio Gaudi,
 2. Procedeele imaginaţiei
• Schematizarea (omiterea deliberată
a unor însușiiri și evidențierea altora
(caricatura unei persoane, sigle, schiţe în
arhitectură etc.)
 2. Procedeele imaginaţiei
• Analogia porneşte de la ceva cunoscut şi
interpretează o situaţie nouă prin raportarea la modelul
asimilat.
• Psihologia cognitivă alocă un rol important analogiei în
rezolvarea de probleme. Aceste cercetări au fost iniţiate
de către psihologul american de origine germana K.
Duncker (1945) prin celebrele probleme ale radiaţiei şi
ale comandantului.
• Prin analogie subiectul realizează un transfer al unei
situaţii vechi, cunoscute, într-o situaţie nouă, în vederea
explicării celei noi.
 2. Procedeele imaginaţiei
• Tipizarea (analiza unui grup, izolarea unei însușiri
comune, combinarea acesteia cu trăsături
particulare într-o imagine nouă) – Hagi Tudose
3. FORMELE IMAGINAȚIEI:
• INVOLUNTARE:
• Visul din timpul somnului
• Reveria

• VOLUNTARE:
• Imaginația reproductivă
• Imaginația creatoare
• Visul de perspectiva
VISUL DIN TIMPUL
SOMNULUI
• Visul - termen care descrie experienţa subconstientă
constând dintr-o succesiune de imagini, sunete, idei, emoţii
şi alte senzaţii care apar în timpul somnului.
• Capacităţile cognitive, precum gândirea şi memoria, sunt
secundare, persoana care doarme percepând psihic şi
emoţional evenimentele petrecute în vis ca elemente reale
petrecute aievea.
• Visele fac parte din viata interioara, la fel si intuitia, fantezia,
toate impulsurile, dorintele sau necesitatile de care oamenii
nu pot fi constienti decat partial.
 VISUL DIN TIMPUL SOMNULUI
- reprezintă forma de imaginaţie inconştientă şi
involuntară ce constă într-o succesiune de imagini derulate
scenic, uneori haotic şi având un caracter simbolic.
Consta intr-o inlantuire de emotii si reflectii fata de care
subiectul este mai mult spectator, neputandu-l dirija si
intelege imediat.

Rol: de a ne elibera de tensiuni, prin implinirea virtuala a

dorintelor pe care in stare de veghe le respingem si nu le
putem satisface
• S-a demonstrat ştiinţific faptul că o fiinţă umană
petrece aproximativ 6 ani din viaţă visând (ceea ce
corespunde unei medii de 2 ore pe noapte).
• Somnul oricarui om parcurge 4 faze care se
succed continuu in decursul noptii: de la
moleseala, la un somn superficial, la somn
profund, apoi urmand faza de somn REM (“rapid
eye movement” ceea ce inseamna miscari rapide
ale globilor oculari).
• Faza de somn REM este extrem de importanta deoarece
in timpul ei au loc visele. In timpul viselor, pleoapele se
misca, persoana da din maini si din picioare, frecvenţa
respiratorie creste si bataile inimii se intensifica- semn
de participare activa a creierului la vis.
• Este important de stiut ca daca persoana se trezeste din
vis exact in timpul somnului REM, isi aduce aminte
perfect ce anume a visat. Deci, oamenii viseaza tot
timpul, dar daca nu se trezesc in aceasta faza a
somnului nu isi amintesc ca au visat.
• Somnul constient sau visul lucid este acea stare
de somn in care suntem constienti de faptul ca
visam si, astfel, avem control asupra a ceea ce
facem dar si asupra a ceea ce gandim.

• Perioada de visare si numarul viselor pe care le

avem creste odata cu inaintarea in noapte si
somn.
• Primul vis pe care il avem tine circa zece minute
si, de cele mai multe ori, nici macar nu vom sti
ca am visat ceva. Abia dupa 8 ore de somn,
visele pot ajunge la 45 de minute si chiar o ora.
• Nu suntem constienti de asta, dar cu totii visam
aproape in fiecare noapte, intervalul dintre vise
fiind de aproximativ 90 de minute. Visele pot fi
intrerupte de mici treziri pe care nu le
constientizam si de care nu ne aducem aminte.
• Visul din timpul somnului este forma primară de manifestare a
imaginaţiei. Includerea sa în rândul formelor imaginaţiei poate
părea inadecvată. Visul este o modalitate de manifestare a
sistemului nervos de la o anumită treaptă de dezvoltare şi
complexitate a acestuia. Putem face următoarele supoziţii: visul
este o activitate vitală a cortexului animalelor care nu sunt
dotate din start cu toate mijloacele, instrumentele, procedeele,
tehnicile de supravieţuire.
• Visul este o formă de gândire întrucât aproape toate funcţiile
cognitive din starea de veghe se regăsesc la nivelul visului.
Visul este însoţit de o puternică impresie perceptivă şi de
procesarea percepţiilor, respectiv atribuirea unui sens lucrurilor
percepute. Constatăm şi capacitatea de a procesa imagini şi
limbaj, de a planifica acţiuni şi de a prevedea reacţii.
 REVERIA

• Caracteristici:
- Vis cu “ochii deschisi”,
- Are loc in momente de repaus, de relaxare
• Rol : de implinire virtuala a dorintelor
• - daca dureaza prea mult timp are efect nociv
 REVERIA
• Reveria este o formă de imaginaţie semivoluntară întrucât
se poate declanşa involuntar şi poate fi susţinută,
întreţinută într-o manieră voluntară. Stimulii reveriei pot sa
provină din existenţa cotidiană curentă, din viaţa obişnuită
ca şi din problemele acumulate la nivelul memoriei.
• Reveria este un fel de experiment mintal asupra trecutului.
Situaţii, evenimente, întâmplări personale şi puternic
încărcate afectiv sunt readuse la timpul prezent şi, prin
mecanismele reveriei, sunt supuse unui proces de
reconstrucţie imagistică. Se elaborează noi scenarii, mai
ales în raport cu întâmplările, situaţiile negative care au
afectat imaginea de sine a persoanei.
 IMAGINATIA REPRODUCTIVA
• Caracteristici:
- Forma constienta si
voluntara a imaginatiei
-Consta in construirea mintala
a imaginii unor realitati
existente in prezent sau in
trecut, dar care nu pot fi
percepute direct
• Imaginaţia reproductivă este o formă activă şi voluntară a
imaginaţiei care porneşte de la datele acumulate în memorie, de la
cunoştinţele subiectului şi elaborează imagini ale unor situaţii,
întâmplări, evenimente care nu au corespondent în experienţa
personală a acestuia. Imaginaţia reproductivă îndeplineşte o funcţie
cognitiva majoră pentru că intervine în procesul învăţării şi asigură
un suport imagistic, o construcţie imaginară a unor realităţi pornind
de la ceea ce studiază, citeşte, învaţă.
 IMAGINATIA CREATOARE
• Caracteristici:
- Cea mai activa, mai
complexă și voluntară
formă a imaginației
- orientată spre ceea ce
este posibil, ce ține de
viitor și este nou
- Cu atât mai valoroasă cu
cât are un grad de
originalitate mai mare
• Imaginaţia creatoare este forma cea mai complexă şi cea mai importantă a
imaginaţiei. Conceptul de imaginaţie creatoare este oarecum artificial
întrucât orice manifestare a imaginaţiei este, într-o anumită masură
creativă; coeficientul de originalitate este variabil. Cercetările asupra
creativităţiii au impus termenul de imaginaţie creatoare.
• Imaginaţia creatoare se defineşte prin raportare la finalitatea sa: un
produs nou caracterizat prin originalitate. Sub acest aspect se face distincţia
între inovaţie şi invenţie. Inovaţia rezultă dintr-o combinare transformativă a
unor elemente şi date cunoscute, rezultatul fiind un produs cu atribute de
noutate. Invenţia este caracterizată în totalitatea ei de originalitate.
 Imaginatia si creativitatea
• Multa vreme imaginatia a fost definita ca un proces de
combinare a imaginatiilor, ceea ce se potriveste numai
imaginatiei artistice.
• Creativitatea este o capacitate mai complexa. Ea face
posibila crearea de produse reale sau pur mintale,
constitund un progres in planul social. Componenta
principala a creativitatii o constituie imaginatia, dar
creatia de valoare reala mai presupune si o motivatie,
dorinta de a realiza ceva nou, ceva deosebit. Si cum
noutatea, azi, nu se obtine cu usurinta, o alta
componenta este vointa, perseverenta in a face
numeroase incercari si verificari.
• Imaginatia, deci si creativitatea, presupun 3 insusiri:
 Imaginatia si creativitatea
• a) Fluiditate - posibilitatea de a ne imagina in scurt timp un mare numar
de imagini, idei, situatii etc. ; sunt oameni care ne surprind prin ceea ce
numim in mod obisnuit ca fiind "bogatia" de idei, viziuni, unele complect
nastrusnice, dar care noua nu ne-ar putea trece prin minte;
b) Plasticitatea - usurinta de a schimba punctul de vedere, modul de
abordare a unei probleme, cand un procedeu se dovedeste inoperant ;
sunt persoane "rigide" care greu renunta la o metoda, desi se vadeste
ineficienta ;
c) Originalitatea - expresia noutatii, a inovatiei, ea se poate constata,
cand vrem sa testam posibilitatiile cuiva, prin raritatea statistica a unui
raspuns, a unei idei.
Neindoelnic, ne gandim la raritatea a ceva util, altfel ar trebui sa
apreciem favorabil bolnavii mintal care au tot felul de idei bizare, absurde.
Fiecare dintre aceste trei insusiri are insemnatatea ei;
caracteristica principala ramane originalitatea, ea garantand valoarea
rezultatului muncii creatoare.
 VISUL DE PERSPECTIVA

• Caracteristici :
- Vizează drumul nostru în
viață: ce ne dorim să
realizăm din punct de
vedere profesional,
familial, ca statut social.
IMAGINILE HIPNAGOGICE
• Caracteristici: „hipnos” = somn,
“agogos”= a aduce
• - imagini care apar in timpul adormirii

• IMAGINILE HIPNOPOMPICE
• Caracteristici:”hipnos”=somn
“pompos”= care intovaraseste
-imagini care intervin la timpul trezirii
din somn
• Atat imaginile hipnagogice cat si cele
hipnopompice sunt simple linii, figuri
geometrice, stele stralucitoare, mai rar pot
aparea figuri umane sau un peisaj
-Sunt reprezentari statice sau care se
succed fara o legatura intre ele
 Interpretarea viselor…
• Prapastie - Daca visezi, e bine, vei scapa de
nevoile imediate
• FOC: energie, încredere, speranta, actiune,
initiativa, curaj; (mistuitor sau puternic) purificare,
nevoie de schimbare
• APA: (limpede) sentimente reale, sincere, relatii
sentimentale placute, adaptabilitate, sensibilitate
";(murdara, tulbure) relatii nedemne, sub asteptari,
tristete, regrete, dezamagire, sentinente
“neplacute;
• ZBOR:Dorinta de a fi liber, lipsa de realism, o
dorinta de inaltare spirituala
• FLORI: (frumoase) romantism, fragilitate,
sensibilitate, creativitate, simplitate, speranta,
inocenta, multumire; (ofilite) tristete, dezamagire,
deziluzie, abandon, teama de despartire
 Aplicații
• Fisa de lucru: Identificati (prin cooperare), in fiecare dintre cele 8 fotografii
din setul prezentat, procedeele implicate.

• Metoda ciorchinele – tema Dialog:

• Pornind de la fotografia NR.1 – Numita Dialog – de catre autorul ei, se
realizeaza un ciorchine cu reprezentarile create de membri grupurilor
• Filmul : Dialog Jan Svankmajer
• Fisa suplimentara (Oda in metru antic – Nichita Stanescu)

Tema de design (pentru acasa) - imbunatatirea unor lucruri deja

existente sau inventarea unor lucruri care sa aiba o anumita functie
• la alegere:
• - o masina de cules mere
• - un dispozitiv pentru curatat cartofi
• - o masina de sapat tunele
 TEMA PENTRU ACASĂ

• Realizaţi un vis de perspectivă.

• definiţie: imaginaţia este mecanismul
psihic cognitiv de procesare transformativă
a evenimentelor, situaţiilor, stărilor
prezente sau stocate la nivelul memoriei în
vederea elaborării de noi imagini şi
proiecte alternative ale realului.
CONCLUZIE….
 BIBLIOGRAFIE
1. M. Zlate (2000), Introducere in psihologie,
Polirom.
2. Andrei Cosmovici(2005), Psihologie generala,
Polirom.
3. Sigmund Freud, Dictionar de vise, interpretarea
viselor, http://www.interpretare-vise.ro/v.html