1

Tesutul nervos
receptarea si transmiterea impulsurilor
Tipuri neuroni - dupa numarul de
prelungiri
Clasificare neuroni dupa forma
pericarionului
 Clasificare neuroni dupa lungimea
axonului
• Golgi I, la nivelul
maduvei spinarii in
substanta alba

• Golgi II, la nivelul

maduvei spinarii in
substanta cenusie -
axon scurt se divide
rapid pentru a
realiza comunicari
interneuronale
 Ultrastructura neuronului

Mitocondrii
Nucleu

Corpul celular

Dendrite

Golgi
Corpii Nissl

Axon
 Substanta Nissl – la nivelul corpului celular + dendrite, dar nu si in hilul,
segmentul initial al axonului sau la nivelul axonului insusi. Capacitatea neuronilor
de a sintetiza proteine la nivelul terminatiilor presinaptice este foarte limitata.
Corpii Nissl : Grupari de reticul endoplasmic
rugos
 Sinapsele se formeaza intre
portiuni diferite ale neuronilor
sau intre un neuron si un al tip
de celula (tesut muscular,
celula secretorie).

Neuron motor – corn A MS

Celulele gliale

- 10/1
- 4 tipuri de celule
gliale:
1. Microglii
2. Celule
ependimale
3. Astrocite
4. Oligodendrocite
 Microglia (celula lui Hortega) este dificil de identificat pe
preparatele obisnuite (HE). Sunt implicate in apararea imuna a
SNC.
 Celule ependimale
prezinta cili ce ajuta la
circularea LCR.
Tapeteaza canalul
ependimar si
ventriculii.
 Astrocitele – forma stelata, numeroase, ajuta la formarea
barierei hematoencefalice.
Doua tipuri:
1. protoplasmatica – procese mici, groase, foarte ramurite (SC)
2. fibroasa – procese lungi, subtiri, mai putin ramurite (SA)
 Maduva spinarii

• Pe sectiune transversala se observa:

• - substanta alba, la exterior
• - substanta cenusie la interior, sub
forma de fluture sau de H. In centru
aceasta prezinta canalul ependimar,
prin care circula lichidul
cefalorahidian
• Substanta cenusie este formata din :
neuroni, nevroglii, fibre nervoase
amielinice reprezentand prelungirile
dendritice sau axonale ale neuronilor,
vase sanguine si o cantitate redusa de
tesut conjunctiv perivascular
• Coarnele anterioare - tipuri de neuroni :

• - cei mai numerosi = neuronii alfa (neuroni

radiculari = axonii → substanta alba
(mielinizare) = radacina anterioara a nervilor
spinali. Sunt neuroni stelati, multipolari, de
dimensiuni mari. Dendritele lor sunt ramificate,
numeroase, si fac sinapsa cu axonii neuronilor
cailor piramidale si extrapiramidale sau cu axonii
unor neuroni senzitivi din coarnele posterioare.
Acesti neuroni inerveaza motor fibrele musculare
striate scheletice.
• - neuronii gama = multipolari, dimensiuni mai
mici, forme variate, inerveaza fibrele musculare
din interiorul fusurilor neuro-musculare.
• Coarnele posterioare
- neuroni senzitivi, ovalari, fuziformi, de
dimensiuni variabile, dispusi in mai multe
straturi, incomplet delimitate. Dendritele lor
realizeaza sinapse in cornul posterior cu axonii
neuronilor pseudounipolari din ganglionii
spinali, iar axonul lor trece in substanta alba,
intrand in constitutia unor tracturi ascendente.
- neuroni de asociatie.

• Coarnele laterale
- neuroni vegetativi : viscerosenzitivi (1/2
posterioara) si visceromotori (1/2 anterioara).
Sunt neuroni ovalari sau fusiformi.
• Canalul ependimar
- nevroglia ependimara → epiteliu unistratificat cilindric, separa LCR de
tesutul nervos; tapetează canalul ependimar, ventriculii cerebrali şi
plexurile coroide, au formă prismatică sau piramidală şi prezintă la un pol
cili, iar la polul opus au o prelungire ramificată, care se duce până la
substanţa albă.
• Fibrele nervoase din substanta cenusie sunt reprezentate doar de fibrele
amielinice
 Substanta alba a maduvei spinarii
= fibre nervoase mielinice + putine
fibre amielinice (dendrite sau axoni
ale diferitelor tipuri de neuroni).
In general in SA toate
fibrele au traiect longitudinal si
sunt de grosimi variabile. Se
asociaza in fascicule, numite
cordoane.
Sectiune transversala:
numar mare de fibre nervoase ale
caror teaca de mielina are forma
inelara.
Interstitiile dintre fibrele
nervoase = nevroglii fibroase si
oligodendroglii.
 Diagnostic de organ
1. Organ parenchimatos.
2. Grupuri de celule si de fibre nervoase = tesut nervos
3. Conturul in H al substantei cenusii = maduva spinarii
(sectiune transversala).
4. Grupuri de celule multipolare mari (zona motorie) si
mici.
5. Fibre nervoase sectionate transversal de jur imprejurul
substantei cenusii.
 Cerebel
• Localizare: etajul PI al cutiei
craniene, P de trunchiul cerebral, I
de lobul occipital.

• Functie: coordoneaza activitatea

musculara, mentine postura si
echilibrul

• Alcatuire:
- 2 emisfere cerebeloase - neocerebel
- o portiune alungita mediana ce
uneste emisferele, vermis -
paleocerebel
 Stratul celulelor Purkinje
(stratul ganglionar):
= neuronii Purkinje:
• caracteristice scoartei cerebeloase
• neuroni piriformi, multipolari, de
dimensiuni mari, avand diametrul
pericarionului de 50-60 nm.
• neuroplasma - bogata in organite
citoplasmatice, nucleul e mare,
hipocrom si nucleolat.
• polul extern - buchet de dendrite ce se
ramifica puternic in coarne de cerb,
emitand colaterale de ordinul I, II, III in
stratul molecular.
• Stratul granular:

= celule granulare
- neuroni multipolari rotunzi sau ovalari, cu
diametrul de 4-6 microni
- neuroplasma redusa, nucleu mare si
hipercrom
- dendritele: scurte, se termina printr-o
arborizatie in gheara; realizeaza o sinapsa
speciala = glomerul cerebelos = o
aglomerare de sinapse la care participa
dendritele cel granulare, fibrele
muschioase, axonii cel Golgi, toate
invelite de o capsula gliala.
- axonul = lung, traiect ascendent → supraf.
cortexului cerebelos, strabate stratul
molecular → se termina la suprafata
acestuia → T = ramuri terminale →
paralel cu suprafata scoartei cerebeloase +
sinapsa cu arborizatiile dendritice ale
celulelor Purkinje.
 Diagnostic de organ
1. Organ parenchimatos.
2. Grupuri de celule si fibre nervoase = tesut
nervos.
3. Celulele Purkinje din stratul mijlociu sunt
caracteristice = cortex cerebelos.
 Emisferele cerebrale

= principalele elemente componente ale encefalului

- ~ simetrice, unite printr-o comisura = corpul calos
- concentrare a neuronilor la suprafata = scoarta cerebrala = lama de
substanta nervoasa cenusie ce acopera toate circumvolutiunile
emisferelor
- grosimea scoartei = 3 mm
• La interior = substanta alba
Scoarta cerebrala - alcatuire:
• Neuroni
• Nevroglii
• Fibre nervoase
 Citoarhitectonia scoartei cerebrale

Stratificarea neuronilor in interiorul scoartei cerebrale formeaza

ceea ce se numeste citoarhitectonia acesteia.

Izocortexul - 6 straturi:
• 1.stratul molecular: imediat sub piamater cu functie asociativa. Este
sarac in celule si bogat in fibre.
• 2.granular extern: functie receptoare, alcatuit din celule granulare
cu axon scurt
• 3.piramidal extern: functie motorie, bine delimitat de urmatorul
strat, alcatuit din celule piuramidale mici si mijlocii
• 4.granular intern: functie receptoare
• 5.piramidal intern: functie motorie, celule Betz
• 6.polimorf: functie de asociatie si de receptie, alcatuit din celule
piramidale mici si mijlocii, celule granulare
 Diagnostic de organ
1. Organ parenchimatos.
2. Grupuri de celule si de fibre nervoase = tesut nervos.
3. Celule nervoase piramidale = scoarta cerebrala.
 Ganglionii spinali

• Sectiune longitudinala:

- capsula: la exterior, alcatuita din

tesut conjunctiv dens, bogata in fibre
de colagen, reticulinice si celule
conjunctive (fibrocite). Continua de
fapt epinervul si din ea se desprind
septuri conjunctivo-vasculare care
patrund in interiorul ganglionului,
rasfirandu-se printre elementele
parenchimului ganglionar.
• Zona corticala
= o aglomeratie subcapsulara de neuroni, in
jurul carora se gasesc nevroglii. Neuronii
prezenti la acest nivel sunt de 2 tipuri :
- neuroni psudounipolari somatosenzitivi
- neuroni pseudounipolari viscerosenzitivi
• Zona medulara:
axiala, constituita din
fibre nervoase aferente,
majoritatea mielinice. Se
pot gasi rar si fibre
amielinice ce provin de la
neuronii visceroefectori.
 Diagnostic de organ
1. Organ parenchimatos.
2. Grupuri de celule si de fibre nervoase = tesut
nervos.
3. Celule nervoase rotunde, mari, inconjurate
fiecare de o capsula conjunctiva = ganglion
rahidian.
Ganglionii vegetativi

= dilatari fusiforme pe traiectul nervilor autonomi periferici localizati in

apropierea viscerelor, ori in structura lor.
 Nervii periferici = fibre nervoase grupate in fascicule, aspect
albicios (mielina inconjoara fiecare fibra)

Epinervul = structura conjunctiva

ce inveleste nervul la exterior si
umple spatiile dintre fasciculele
de fibre nervoase. (alcatuit din
fibre colagene, fibrocite,
histiocite, substanta
fundamentala, adipocite)
Se continua cu perinervul, ce
acopera fiecare fascicul nervos.
Perinervul e format din celule
conjunctive fibrocitare turtite,
asemanatoare unor celule
epiteliale.
 Endonervul

Fibrele nervoase ce alcatuiesc

fasciculul nervos sunt
solidarizate intre ele prin
tecile lor conjunctive ce
constituie endonervul.
• Nervii stabilesc legaturi de comunicatie intre centrii nervosi si
organele de simt sau organele efectoare.
• Poseda fibre aferente si fibre eferente care fac legatura cu SNC.
• Nervii care poseda doar fibre aferente sunt denumiti nervi senzoriali.
• Cei care contin doar fibre ce transmit impulsuri efectorii sunt
denumiti nervi motori.
• Cei care au si fibre motorii si senzoriale sunt nervi micsti.
 Nerv periferic, sectiune longitudinala
• Sectiunile prin nervii
periferici pregatite prin
includere la parafina sunt
expuse extractiei
lipidelor si deci in astfel
de sectiuni locul ocupat
de tecile de mielina
apare gol in jurul
axonului
 Nerv, acid osmic
• Teaca de mielina se
poate evidentia doar
folosind acidul osmic
drept fixator care
conserva si coloreaza in
negru componenta
lipidica a tecii.
Cum se mai numesc corpusculii Nissl si din ce tip de organit
intracelular este alcatuit?

Cele doua tipuri principale de celule ce se gasesc la nivelul SN

Ce indica sagetile?
 D

E
B
Unde gasim corpii celulari ai neuronilor
motori primari?
Identifica organul
 I
II
ML
III

IV

PCL
V

GL
VI

White matter

In ce straturi gasim celule granulare in imaginile de mai sus?