Prezentare de caz

Student: Filimon Cristina

 Date personale, motivele prezentarii,
diagnostic
 Pacienta N.D. in varsta de 41 de ani, domiciliata in Iasi, s-a
prezentat la clinica de protetica din cadrul Universitatii
Apollonia, cu ineficienta masticatorie si disfunctie estetica.
 In urma examenului clinic, s-a stabilit urmatorul diagnostic
odontal:
Leziuni odontale de etiologie plurifactoriala, la nivelul
unitatilor dentare 1.1.,1.2., 1.3.,1.5., 2.2. 3.4., 3.5., cu
caracter lent, si complicatii la nivel local, prognostic favorabil;
 Plan terapeutic
 Educatie sanitara:
- Igienizarea cavitatii orale
- Constientizarea pacientului cu privire la o tehnica de periaj
corecta, la utilizarea unei paste de dinti adecvata, precum si
recomandarea de a utiliza o apa de gura;
- Argumentarea solutiei terapeutice pentru unitatea dentara
1.2.;
- Etapizarea solutiei terapeutice;
 Plan terapeutic
 Pregatire generala:
1. La nivel psihic:
- Prezentarea etapelor de tratament, notarea eventualelor
dificultati care pot fi intampinate pe parcursul manoperelor;
- Constientizarea cu privire la complianta pe durata
tratamentului si urmarea tuturor pasilor si indicatiilor
specialistului;
2. Echilibrarea starii generale
 Unitatea dentara 1.2.

 Tablou clinic:
Pacienta declara ca in trecut, a prezentat durere vie,
importanta;
Simptomatologie prezenta saraca:
- nu prezinta sensibilitate la percutia in ax;
- nu prezinta sensibilitate la rece sau la cald;
Semne obiective proces carios profund clasa a 3a, evoluat
pe fata distala si extinsa palatinal si vestibular, cu dentina
ramolita de duritate normala.
Examenul complementar radiologic:
-indica un proces carios profund, cu depunere de dentina
de reactie subiacent, cu camera pulpara redusa de
apozitia dentinara.
In urma coroborarii datelor, s-a considerat diagnosticul
prezumtiv de pulpita cronica, in conditii de
camera pulpara inchisa, diagnosticul de certitudine
urmand a fi pus ulterior.
 Planul de tratament
 Anestezia locala tronculara periferica
 Crearea accesului
 Reperarea canalelor radiculare
 Evidarea continutului canalar
 Odontometria
 Lavajul endodontic
 Modelarea canalului radicular
 Obturarea radiculara
 Obturarea coronara definitiva
 Anestezia tronculara periferica
 S-a utilizat ca
substanta anestezica
ubistesin
 Tehnica de anestezie:
plexala
 Crearea accesului
 Avand in vedere situatia clinica prezenta, crearea accesului s-a
realizat ulterior exerezei dentinei ramolite din cavitatea carioasa; c
 Cu ajutorul unei freze sferice de dimensiuni adecvate, s-a
indepartat dentina ramolita.
 Pentru a realiza accesul spre camera pulpara, s-a prelungit cavitatea
spre zona supracingulara cu ajutorul unei freze cilindrice.
 La patrunderea in camera pulpara s-a produs sangerare.
Reperarea canalului radicular
 Evidarea continutului canalar
 Evidarea canalului
radicular s-a realizat
utilizand un ac extractor
tir-nerf 20, cu 2-3 rotatii
de 360 de grade.
 Odontometria
 S-a utilizat metoda
antropometrica de masurare
a lungimii de lucru pe
radiografie;
 Intermediar s-a realizat o
radiografie cu un ac introdus
la lungimea estimata.
 O a doua metoda utilizata a
fost utilizand apex locatorul;
 Ambele au aratat o lungime
de lucru de
22.5 mm
Odontometria
 Lavajul endodontic si Modelarea
canalara
 Lavajul endodontic s-a realizat cu hipoclorit concentratie
de 2.5% si ser fiziologic.
 Alternativ s-a debutat modelarea canalara cu ajutorul
acului Kerr reamer si file 20, 25 apoi 30 la lungimea de
lucru, hedstroem, ulterior, utilizand dimensiunile
urmatoare, retragand cate 1mm la fiecare schimbare de
dimensiune. S-au realizat lavaje cu hipoclorit si ser
fiziologic.
 Obturatia radiculara
 In urma verificarii minutioase a
canalului radicular, lavaj riguros
pentru a indeparta orice urma de
detritus dentinar, s-au obtinut
pereti netezi.
 Canalul s-a uscat riguros cu ajutorul
conurilor de hartie.
 Consecutiv, s-a recurs la obturarea
canalului cu ajutorul conurilor de
gutaperca si a cimentului radicular
AH+: Conul master de culoare
albastru, trecut prin ciment, iar in
jurul sau dispuse circular, conuri de
dimensiuni inferioare.
 S-a realizat condensare laterala la
rece cu ajutorul spreaderului.
 Obturatia coronara definitiva
 S-au urmarit pasii obturatiei coronare obisnuite:
- Izolare
- Aplicarea acidului
- Aplicarea adezivului si fotopolimerizarea
- Aplicarea unui strat de glassionomer flow fotopolimerizabil pentru o buna aderenta,
penetrabilitate
- Aplicarea compozitului dark dentin GC in straturi subtiri cu fotopolimerizare succesiva
- Aplicarea compozitului universal enamel GC si fotopolimerizare
- Adaptare
Obturatia coronara definitiva