ASPECTE RADIOLOGICE ÎN

PLEUREZIA SUPRADIAFRAGMATICĂ
REVĂRSATELE
PLEURALE
 reprezintă o colecţie patologică de fluid
în cavitatea pleurală

 normal în cavitatea pleurală există 5 ml

lichid pleural;

 deşi au etiologie diversă, aspectul

radiologic este asemănător
 REVĂRSATELE
PLEURALE
aspecte radiologice
 Lichidul se acumulează în partea inferioară a
hemitoracelui, având o densitate mai mare decât
a plămânului

 Grosimea lamei de lichid scade pe măsură ce ne

îndepărtăm de bază

 Aspectul radiologic depinde de cantitatea de

lichid din cavitatea pleurală
Aspecte radiologice în
pleurezii

 Apare iniţial opacifierea sinusurilor costo-

diafragmatice, vizibilă pe Rx profil
 Existenţa unor sinusuri costodiafragmatice
normale pe profil, exclude diagnosticul de
pleurezie
 Este necesară o acumulare de 100-200 ml
(>150 ml) pentru ca acest semn să apară
Aspecte radiologice
în pleurezii

 Opacifierea sinusurilor costo-diafragmatice

laterale incidenta P-A (acumulare de 300-500 ml
lichid)
 Incidenţa P-A nu este foarte sensibilă pentru
detectarea cantităţilor mici de lichid, ca să fie
clar vizibilă pe Rx faţă el trebuie să fie de cel
puţin 300 ml
 Uneori pe dreapta e necesară o acumulare de cel
puţin 500 ml pentru ca să determine o obliterare
a sinusului costo-diafragmatic
 Modificări
radiologice

 Ascensionarea hemidiafragmului respectiv

 Vârful cupolei diafragmatice este situat
mai lateral decât ar trebui (în treimea
laterală a diafragmului şi nu în centrul său)
 Sinusul costo-diafragmatic este mai scurt
 Pe stânga apare o opacitate tringhiulară
retro-cardiacă dată de acumularea
paramediastinală de lichid
 Iar pe Rx profil apare o opacifiere netă a
sinusului costo-frenic posterior,chiar dacă
cele laterale pe Rx faţă sunt normale
“Curba Damoisseau”
 Pe măsură ce lichidul se acumulează, opacitatea
omogenă bazală este limitată superior de o linie
concavă ascendentă superior şi intern, ce se subţiază
cefalic - linia lui Damoisseau

 Această imagine nu e determinată de o imagine reală

a lichidului ci de faptul că pe măsură ce ne depărtăm
de hil şi ne apropiem de perete, razele X nu mai
pătrund perpendicular pe lama de lichid şi parcurg o
distanţă mai lungă de lichid generând o absorbţie mai
mare (Davis şi colab. 1963)
 Rx faţă: opacitate omogenă, de intensitate
ce variază după cantitatea de lichid

- imagine tipică de
pleurezie bazală
dreaptă
- opacitate de
intensitate medie, cu
limita superioară
concavă superior, în
menisc
Opacitate în menisc cu limita superioară concavă în sus şi
înăuntru 2/3 inferioare ale hemitoracelui stâng
 PLEUREZIE MASIVĂ- opacitate omogenă hemitorace
drept; deplasarea mediastinului controlateral (contrar aspectului
din atelectazie)
DECUBIT LATERAL

 Diagnosticul radiologic al unei pleurezii în

cantitate mică se poate efectua în decubit
lateral, de parte afectată, bolnavul fiind
examinat cu tubul lateral

 Lichidul migrează de-a lungul peretelui

axilar al toracelui şi apare ca o bandă
opacă latero-toracică
 se poate realiza manevra deplasării lichidului,
bolnavul trece din poziţie verticală în decubit
dorsal, lichidul se răspândeşte pe toată întinderea
hemitoracelui şi determina opacitatea
supraiacenta
 aceeaşi manevră ne permite să vedem dacă
lichidul este liber în marea cavitate sau
dimpotrivă inchistat
 opacifierea apicală în poziţie Trendelenburg
indică revărsatul pleural mobil
 Rx în decubitus

 Este extrem de dificil a face diagnosticul de

pleurezie mai ales la pacienţii gravi, în urgenţe şi
cei din ATI pe o Rx făcută în decubitus
 Se pot confunda cu imaginile de condensare
parenchimatoasă (pneumonie)
 Elementele de semiologie radiologică care le
diferenţiază sunt : în pleurezii elementele
vasculare pulmonare rămân vizibile, densitatea
opacităţii pleurale este omogenă iar limitele ei nu
sunt nete, cupola diafragmatică este prost
delimitată, iar bronhograma aerică este absentă
PLEUREZIA
DIAFRAGMATICĂ
-O grosime a diafragmului
de peste 2 cm (acest semn
poate fi vizualizat numai pe
partea stângă când se
măsoară distanţa dintre
camera cu aer a stomacului
şi plămân)
-Lichidul poate înconjura
toată baza plămânului dar
este vizibil ca un menisc
când e tangent la fasciculul
de raze X
 PLEUREZIA
DIAFRAGMATICĂ

 Imaginea radiologică relevă o aparentă

ascensionare diafragmatică, cu deplasarea
domului pleural în lateral
 Opacitatea este semilunară cu concavitatea pe
diafragm şi convexitatea cranială
 Diagnosticul diferenţial se va face cu
formaţiunile subdiafragmatice, paralizie de nerv
frenic şi poziţia înaltă a diafragmului la picnici
Pleureziile inchistate
Lichidul se poate acumula intre foitele pleurale, rezultand un sindrom limitat
topografic:
• scizura orizontala
- imagine radiologica tipica in incidenta de profil (opacitate fusiforma sau rotunda
proiectata in jumatatea anterioara a hemitoracelui)
• marea scizura
- imaginea radiologica de fata: voal delimitat la partea superioara
- imaginea radiologica de profil: imagine “in clepsidra” de la T4 la unghiul
sternodiafragmatic
• mediastinal
- radiologic: largirea umbrei mediastinale, opacitati rotunde suprahilare sau
tringhiulare infrahilare
• diafragmatic (bazal)
- radiologic: imagine care bombeaza portiunea medie a diafragmului
• laterotoracic
- inchistare situata pe peretele toracic
• apical
- inchistare situata la varf (opacitate in groapa supra/subclaviculara)

! punctiile pleureziilor inchistate se efectueaza sub control ecografic sau

radiologic
 pleurezie etajată, închistată
opacitate fuziformă lipită de peretele
toracic, contur net convex spre
parenchimul pulmonar
 1

1 - pleurezie axilară pleurezie paramediastinală jumatatea

2 - pleurezie închistată costal, jumatatea inf. a inferioară a hemitoracelui drept
hemitoracelui drept
Semnul
Bernou
-stabilirea apartenenţei
unei opacităţi la plămâni
sau la elementele
învecinate, după aspectul
unghiului de contact -
opacităţile
parenchimatoase fac
unghi ascuţit cu zona de
contact, iar opacităţile ce
aparţin zonei de contact
fac unghi obtuz
 DIAGNOSTIC

 Confirmarea o vom avea prin ecografia

transonică si transdiafragmatică (localizarea si
dirijarea puncţiilor pleurale), precum si
efectuarea toracentezei( cu analiza lichidului
pleural)
 CT aduce in plus informaţii despre parenchimul
pulmonar opac radiologic( diagnosticul
pleureziilor minime, caracterizarea revărsatelor)
Techniques for
the
determination
of pleural
effusions
Technique Minimal amount [ml]

Percussion 300-400
Normal chest x-ray 200-300
Lateral decubitus x-ray < 200
Ultrasound < 100
CT/MRT < 100
Diagnostic approach to pleural effusions
thoracentesis

etiology ?

closed
pleural biopsy

etiology ?

medical thoracoscopy

etiology ?

follow-up surgical
biopsy
CONCLUZII
 metodele radiologice nu permit diferenţierea
exsudatelor de transudate
 este foarte dificil de estimat radiologic
cantitatea de lichid
 colecţiile pleurale sunt foarte frecvente dar
diferenţierea exactă se face prin alte metode
 este prima investigaţie realizată obligatoriu la
cei cu suspiciune de pleurezie, iniţial incidenţa
P-A ulterior profilul
REFERINŢE

 Bartter T, Santarelli R, Akers SM, Pratter MR: The evaluation of

pleural effusion. Chest 1994 Oct; 106(4): 1209-14[Medline].
 http://www.emedicine.com/radio/topic233.htm
 Fredrick M Abrahamian, DO, FACEP Thorax Pleural Effusion:
Approach to the Patient with a Pleural Effusion From ACS Surgery
Online Posted 06/07/2006
 P.E.S. Palmer, W.P. Cackshott, V. Hegedus, E. Samuel, Atlas de
radiologie – Revarsate pleurale, 1999 p. 41 – 44
 V. Botnaru, Semiologia radiologica a toracelui, Chisinau 2005,
Afectiuni pleurale, p. 281 – 287
 T. Mihaescu, B. D. Grigoriu, C. Mitrofan, Patologia pleurala 2002 –
Investigarea imagistica a pleurei p. 29 – 31
 T. Mihaescu, C. Moldovanu, si colab, Patologia toracica – aspecte
patologice principale 2003, Spitalul Clinic de Pneumologie Iasi
 S. Lange, G. T. Verlag, Stuttgart, Radiology of Chest Disease 1990
VĂ MULŢUMESC!