RADIODIAGNOSTICUL

CHISTURILOR MAXILARE SI AL
PARTILOR MOI CERVICO-FACIALE

DANISIA HABA
DISCIPLINA DE RADIOLOGIE GENERALA SI DENTARA
• CONFORM ULTIMEI CLASIFICĂRII O.M.S. DIN
2007 (WHO- ICD 10, CAP.XI- DISEASES OF
ORAL CAVITY, SALIVARY GLANDS AND JAWS)
CHISTURILE MAXILARELOR SE POT CLASIFICA ÎN:
I. CHISTUL ŢESUTURILOR PERIAPICALE: II. CHISTURI ODONTOGENE:
 CHISTUL DENTIGER
 CHISTUL RADICULAR:
 CHISTUL DE ERUPŢIE
 APICAL (PERIODONTAL)
 CHISTUL FOLICULAR,
 PERIAPICAL
 CHISTUL GINGIVAL
 REZIDUAL
 CHISTUL LATERAL PERIODONTAL
 CHISTUL PRIMORDIAL
 KERATOCHISTUL ODONTOGEN (PRIMORDIAL)
III. CHISTURI NEODONTOGENE:
1. CHISTUL FISURAL:

 CHISTUL MEDIAN PALATIN/ MANDIBULAR

 CHISTUL GLOBULO-MAXILAR
 CHISTUL NAZO-PALATIN

 CHISTUL CANALULUI INCISIV

 CHISTUL PAPILEI PALATINE
2. ALTE CHISTURI:

 CHISTUL OSOS TRAUMATIC

 CHISTUL OSOS HEMORAGIC (POSTOPERATOR)
 CHISTUL OSOS ANEVRISMAL

 CHISTUL OSOS SOLITAR

IV. CHISTURI DE ORIGINE NECUNOSCUTĂ: V. CHISTURILE ŢESUTURILOR MOI CERVICO-
 CHISTUL LATENT OSOS AL MANDIBULEI, FACIALE:
 CHISTUL LUI STAFNE.  CHISTUL DERMOID/ EPIDERMOID
 CHISTUL LIMFOEPITELIAL (BRAHIAL)
 CHISTUL NASOALVEOLAR
 CHISTUL NASOLABIAL
 CHISTUL BRAHIAL (LATERAL)
 CHISTUL TIREOGLOS (MEDIAN).
 CHISTUL ŢESUTURILOR PERIAPICALE
CHISTUL RADICULAR

• EPIDEMIOLOGIE: FRECVENŢĂ MARE LA MAXILAR, ÎN PROPORŢIE DE APROXIMATIV

70%, MAI ALES LA ADULŢII DE SEX MASCULIN, CU VÂRSTE CUPRINSE ÎNTRE 20 ŞI 50
DE ANI;
• LOCALIZARE: LA APEXUL ORICĂRUI DINTE DEVITALIZAT, FRECVENT LA INCISIVII
LATERALI SUPERIORI ŞI LA RĂDĂCINILE MOLARILOR INFERIORI;
• DIMENSIUNI: DIAMETRU 1–5 CM (CELE MAI MICI SUNT GREU DE DIFERENŢIAT DE
GRANULOAME);
• FORMĂ: ROTUNDĂ CÂND ESTE MONOLOCULAR, SFERICĂ, ALUNGITĂ CÂND ESTE
MULTILOCULAR;
• MARGINI: NETEDE, BINE DEFINITE, CORTICALIZATE DACĂ SUNT CRONICE (MAI PUŢIN
ÎN CAZ DE INFECŢIE) ŞI CONTINUE CU LAMINA DURA A DINTELUI ASOCIAT.
 CHISTUL ŢESUTURILOR PERIAPICALE
CHISTUL RADICULAR

• REPREZINTĂ 90% DINTRE

CHISTURILE SCHELETULUI
FACIAL

Reprezentare schematică a
chistului radicular apical, lateral
şi rezidual
CHISTUL ŢESUTURILOR PERIAPICALE
CHISTUL RADICULAR
 CHISTUL ŢESUTURILOR PERIAPICALE
CHISTUL RADICULAR REZIDUAL

• EPIDEMIOLOGIE: APARE LA ADULŢI, PESTE 20 DE ANI,

• LOCALIZARE: ÎN REGIUNILE APICALE ALE PORŢIUNILOR DE LEGĂTURA DENTO –
MAXILARE,
• DIMENSIUNI: VARIABILE, DE OBICEI AU UN DIAMETRU DE 2-3 CM,
• FORMĂ: ROTUNDĂ, OVALĂ CÂND ESTE MONOLOCULAR, RAR ALUNGITĂ CÂND
ESTE MULTILOCULAR,
• MARGINI: NETEDE, BINE DEFINITE, CORTICALIZATE
CHISTUL ŢESUTURILOR
PERIAPICALE
CHISTUL RADICULAR
REZIDUAL
 CHISTUL ŢESUTURILOR PERIAPICALE
CHISTUL PERIODONTAL LATERAL

• EPIDEMIOLOGIE: APARE RAR LA ADULŢII CU VÂRSTE PESTE 30 DE ANI.

• LOCALIZARE: SUPRAFAŢA LATERALĂ RADICULARĂ A UNOR DINŢI VITALI ÎN
REGIUNEA CANIN/PREMOLAR INFERIOR ŞI REGIUNEA INCISIVILOR LATERALI
SUPERIORI,
• DIMENSIUNI: MICI, <1 CM,
• FORMĂ: ROTUNDĂ, MONOLOCULARĂ / UNEORI MULTILOCULARĂ,
• MARGINI: NETEDE, BINE DEFINITE ŞI CORTICALIZATE.
 CHISTUL
ŢESUTURILOR
PERIAPICALE
CHISTUL
PERIODONTAL
LATERAL
 CHISTURI ODONTOGENE
CHISTUL DENTIGER SAU FOLICULAR

• EPIDEMIOLOGIE: DE OBICEI ADOLESCENŢI SAU ADULŢI TINERI, 20 – 40 DE ANI,

OCAZIONAL VÂRSTNICI, REPREZINTĂ 20% DIN TOTALUL CHISTURILOR,
• LOCALIZARE: COROANA UNUI DINTE ÎNCĂ NE-ERUPT ŞI DEPLASAT, ÎN SPECIAL LA
NIVELUL DINŢILOR CU ERUPŢIE STÂNJENITA, DE EXEMPLU CANINI ŞI MOLARI DE
MINTE,
• DIMENSIUNI: VARIABILE; >= 1CM, CHISTUL ESTE SUSPECTAT DACĂ SPAŢIUL
FOLICULAR DEPĂŞEŞTE 3 MM, DAR POATE ATINGE MAI MULŢI CM ÎN DIAMETRU,
• FORMĂ: ROTUNDĂ SAU OVALĂ, TIPIC ÎNGLOBÂND SIMETRIC COROANA;
MONOLOCULARĂ; SUNT DESCRISE 3 VARIANTE ÎN FUNCŢIE DE RELAŢIA
CHIST/COROANĂ: CENTRAL / LATERAL / CIRCUMFERENŢIAL,
• MARGINI: NETEDE, BINE DEFINITE, FRECVENT BINE CORTICALIZATE.
 CHISTURI ODONTOGENE
CHISTUL DENTIGER SAU FOLICULAR

chist folicular 18 şi 48
(în curs de erupţie)

chist dentiger lateral la 38 - inclus

 CHISTURI
ODONTOGENE
CHISTUL
DENTIGER SAU
FOLICULAR
 very large
dentigerous cyst
associated with the
left maxillary 3rd
molar

CHISTURI
ODONTOGENE
CHISTUL
DENTIGER SAU
FOLICULAR

secondarily infected
dentigerous cyst
associated with the
mandibular left 3rd molar
KERATOCHISTUL ODONTOGENIC - CHISTUL
PRIMORDIAL
• ORIGINEA ÎN RETICULUL ORGANULUI ADAMANTIN ŞI REZULTĂ DIN
DEGENERAREA ŢESUTURILOR GERMENULUI DENTAR.
• CONŢINUTUL ESTE CAZEOS-VÂSCOS
• CAVITATEA ARE CĂTRE INTERIOR UN EPITELIU KERATINIZAT, LA PERIFERIA SA
AVÂND UN STRAT SUBŢIRE DE ŢESUT CONJUNCTIV.
 CHISTURI ODONTOGENE
KERATOCHISTUL ODONTOGEN SAU CHISTUL
PRIMORDIAL

• EPIDEMIOLOGIE: VARIABILĂ, 20% DIN CHISTURILE ODONTOGENE MANDIBULARE,

FRECVENT APARE ÎNTRE DECADELE 2 – 4 DE VIAŢĂ.
• LOCALIZARE:
• 75% ÎN CORPUL / UNGHIUL MANDIBULAR CU EXTENSIE POSTERIOARĂ,
• MAXILAR ANTERIOR, FRECVENT ÎN REGIUNEA CANINILOR ,
• DIMENSIUNI: VARIABILE 1-9 CM, DAR DE OBICEI MAI MARI LA NIVELUL MANDIBULEI,
• FORMĂ : OVALĂ, EXTINZÂNDU-SE ÎN LUNGUL CORPULUI MANDIBULEI, CU
EXPANSIUNE MINIMĂ MEDIO-LATERALĂ, UNILOCULARĂ SAU MULTILOCULARĂ,
• MARGINI: NETEDE, BINE DEFINITE, FRECVENT BINE CORTICALIZATE.
 CHISTURI ODONTOGENE
KERATOCHISTUL ODONTOGEN SAU CHISTUL
PRIMORDIAL

Chist primordial la nivel 38

Keratochist multicavitar
maxilar (mezial de 13 )
 Cropped panoramic
radiograph shows a large
OKC
Axial bone CT of the
same patient
CHISTURI
ODONTOGENE
KERATOCHISTUL
ODONTOGEN
SAU CHISTUL
PRIMORDIAL

Sagittal oblique and

cross-sectional CBCT
reconstructions of an
OKC
Coronal bone CT shows
an OKC that has been
marsupialized.
 SINDROM GORLIN – GOLTZ

• ENTITATE ANATOMO- CLINICĂ CARE ASOCIAZĂ : KERATOCHIST,NEVI BAZO-

CELULARI, MALFORMAŢII SCHELETICE ( BLOCURI VERTEBRALE, POLIDACTILIE,
SINDACTILIE,COASTE BIFIDE ETC).
SINDROM GORLIN – GOLTZ
 CHISTURI NE-ODONTOGENE
CHISTURI FISURALE
CHISTUL DUCTULUI NAZOPALATIN / CHISTUL
CANALULUI INCISIV

• FRECVENŢĂ: CEL MAI FRECVENT DINTRE CHISTURILE NE-ODONTOGENE, AFECTÂND

1% DIN POPULAŢIA TOTALĂ, DESCOPERIT ACCIDENTAL, MAI FRECVENT LA VÂRSTA
MIJLOCIE (40-60 ANI)
• LOCALIZARE: PE LINIA MEDIANĂ, MAXILARĂ ANTERIOARĂ, IMEDIAT POSTERIOR DE
INCISIVII CENTRALI SUPERIORI,
• DIMENSIUNI : VARIABILE, DAR DE OBICEI ÎNTRE 6 MM ŞI CÂŢIVA CM ÎN DIAMETRU,
• FORMĂ:
• ROTUNDĂ SAU OVALĂ; SUPRAPUNEREA SEPTULUI NAZAL SAU SPINEI NAZALE
ANTERIOARE CREEAZĂ ASPECTUL DE INIMĂ SAU DE LACRIMĂ INVERSATĂ (FIG. 5.9),
• CHIST MONOLOCULAR,
• MARGINI: NETEDE, BINE DEFINITE, BINE CORTICALIZATE (ÎN ABSENTA INFECŢIEI)
 CHISTURI NE-ODONTOGENE
CHISTURI FISURALE
CHISTUL DUCTULUI NAZOPALATIN / CHISTUL CANALULUI
INCISIV
 CHISTURI NE-ODONTOGENE
CHISTURI FISURALE
CHISTUL DUCTULUI NAZOPALATIN / CHISTUL CANALULUI
INCISIV
 CHISTURI NE-ODONTOGENE
CHISTURI FISURALE
CHISTUL DUCTULUI NAZOPALATIN / CHISTUL CANALULUI
INCISIV
Sagittal CBCT shows significant
buccal-palatal expansion of the
nasopalatine canal (> 1 cm).
Periapical radiograph in the
same patient shows the well-
defined, corticated borders ſt of
the cyst.

CHISTURI NE-
ODONTOGENE
CHISTURI FISURALE
CHISTUL DUCTULUI
NAZOPALATIN / CHISTUL
CANALULUI INCISIV
Axial CBCT shows a very large
NPDC that has caused thinning
and dehiscence of the lingual
cortical plate
Coronal CBCT in the same
patient shows symmetric
enlargement of the
nasopalatine canal by the
very large NPDC.
 CHISTURI NE-ODONTOGENE
CHISTURI FISURALE
CHISTUL GLOBULO-MAXILAR

• FRECVENŢĂ: RARĂ,
• LOCALIZARE: LA MAXILAR ÎNTRE INCISIVUL LATERAL ŞI CANIN, CU DIVERGENŢA
RĂDĂCINILOR,
• DIMENSIUNI: VARIABILE, > 1CM (FIG. 5.11),
• MARGINI: REGULATE, NETEDE SAU SLAB CONTURATE ÎN CAZUL UNEI INFECŢII

• RX- RADIOTRANSPARENŢĂ SUB FORMĂ DE PICĂTURĂ, CU LIZEREU

INCONSTANT, CU DIVERGENŢĂ A RĂDĂCINILOR INCISIVULUI LATERAL ŞI CANIN.
CHISTURI NE-ODONTOGENE
CHISTURI FISURALE
CHISTUL GLOBULO-MAXILAR
 CHISTURI NE-ODONTOGENE
CHISTURI FISURALE
CHISTUL MEDIAN MANDIBULAR

• EPIDEMIOLOGIE : ESTE RELATIV RAR,

• LOCALIZARE: ÎN REGIUNEA SIMFIZARĂ ,
• DIMENSIUNI: 1-3 CM,

• MARGINI: RELATIV REGULATE.

• RX-TRANSPARENŢĂ MĂRGINITĂ DE LIZEREU CALCAR, SITUATĂ PE LINIA
MEDIANĂ, SUB APEXURILE INCISIVILOR
CHISTURI NE-ODONTOGENE
CHISTURI FISURALE
CHISTUL MEDIAN MANDIBULAR
 CHISTURI NE-ODONTOGENE
CHISTURI FISURALE
CHISTUL MEDIAN MAXILAR

• CHISTUL ESTE SITUAT ÎNTRE RĂDĂCINILE INCISIVILOR CENTRALI SUPERIORI ŞI

PROVINE PROBABIL DIN EPITELIUL BURJONILOR DENTARI.
• RX- RADIOTRANSPARENŢĂ BINE DELIMITATĂ, CARE ARE CA EFECT: UŞOARĂ
DEPLASARE A APEXURILOR DENTARE
CHISTURI NE-ODONTOGENE
CHISTURI FISURALE
CHISTUL MEDIAN MAXILAR
 CHISTURI NE-ODONTOGENE
CHISTUL OSOS TRAUMATIC

• FRECVENŢĂ: NEOBIŞNUIT, ÎNTÂLNIT LA COPII SAU ADULŢII TINERI < 20 ANI.

• LOCALIZARE:
• MANDIBULĂ, ÎN SPECIAL REGIUNEA PREMOLAR/MOLAR, DAR ŞI FRONTAL,
• RAR ÎN PORŢIUNEA ANTERIOARĂ A MAXILARULUI,
• DIMENSIUNI: VARIABILE, PANA LA CÂŢIVA CM ÎN DIAMETRU,
• FORMA: - UNILOCULARĂ,
• MARGINI: - REGULATE, OSTEOSCLEROTICE.
• RX - RADIOTRANSPARENŢĂ UNIFORMĂ, CU ASPECT UNILOCULAR, CU MARGINI
OSTEOSCLEROTICE,;
• EFECTE: MINIMĂ DEPLASARE A DINŢILOR ADIACENŢI
 CHISTURI NE-ODONTOGENE
CHISTUL OSOS TRAUMATIC
• NU POSEDĂ MEMBRANĂ, NU ARE
LIZEREU CALCAR ŞI NICI CONŢINUT
LICHIDIAN.
• ESTE O LACUNĂ ( ASPECT
OSTEOLITIC ) - CAVITATEA CREATĂ
ESTE GOALĂ ŞI ARE DIAMETRUL DE
APROXIMATIV 1 CM ) ; UNEORI
CAVITATEA ESTE MAI MARE,
POLICICLICĂ.
• CA ETIOLOGIE PROBABILĂ-
REZORBŢIE A UNUI HEMATOM
INTRAOSOS-POSTTRAUMATIC
Coronal CBCT shows the
lesion is unilocular and
exhibits a scalloped
appearance along the inferior
cortex section CBCT
Cross
images in the same patient
are shown.

CHISTURI NE-
ODONTOGENE
CHISTUL OSOS
TRAUMATIC
Panoramic reformat CBCT in
an 11-year-old boy shows
what appears to be a large
multilocular radiolucency
Sagittal CBCT slice in the
same patient shows the
lesion is unilocular with no
evidence of septa, typical of a
simple bone cyst.
 CHISTURI NE-ODONTOGENE
CHISTUL OSOS SOLITAR

• FRECVENŢĂ: NEOBIŞNUIT, ÎNTÂLNIT LA COPII SAU ADULŢII TINERI < 20 ANI.

• LOCALIZARE:
• MANDIBULĂ, ÎN SPECIAL REGIUNEA PREMOLAR/MOLAR, DAR ŞI FRONTAL,
• RAR ÎN PORŢIUNEA ANTERIOARĂ A MAXILARULUI,
• DIMENSIUNI: VARIABILE, PANA LA CÂŢIVA CM ÎN DIAMETRU,
• FORMA: - UNILOCULARĂ,
• MARGINI: - REGULATE, OSTEOSCLEROTICE.
• RX- RADIOTRANSPARENŢĂ UNIFORMĂ, CU ASPECT UNILOCULAR, CU MARGINI
OSTEOSCLEROTICE
CHISTURI NE-
ODONTOGENE
CHISTUL OSOS
SOLITAR
CHISTURI NE-ODONTOGENE
CHISTUL OSOS SOLITAR
 CHISTURI NE-ODONTOGENE
CHISTUL OSOS ANEVRISMAL
 epidemiologie: este rar descoperit la adolescenţi,
 localizare: corpul sau unghiul mandibulei sau ocazional la
maxilar,
 mărime: variabilă, până la câţiva cm,
 forma: - uniloculară sau multiloculară,
 margini: - regulate, fine, moderat definite.
Radiografic:
 radiotransparenţă rotundă, cu contururi nete, cu lizereu calcar
subţire, cu septuri calcare (ca în ameloblastom) ce fac
imposibil diagnosticul radiografic (fig.5.17),
CT: examenul realizat nativ şi/ sau post-contrast evidenţiază:
 radiotransparenţa, conturul acesteia, finul lizereu calcar,
raporturile cu dinţii vecini şi permite măsurarea în scara
Hounsfield a densităţilor intrachistice (+ 55 până la +75 UHU
sânge), confirmând diagnosticul.
CHISTURI NE-
ODONTOGENE
CHISTUL OSOS
ANEVRISMAL
Axial bone CT in a 16-
year-old patient shows an
expansile, multilocular
lesion of the zygomatic
bone exhibiting thin,
corticated margins

Axial T1WI MR in the

same patient
 Axial NECT
Coronal bone CT in the
same patient shows
"ballooning" expansion
ſt typical of an ABC.

CHISTURI NE-
ODONTOGENE
CHISTUL OSOS
ANEVRISMAL
Lateral 3D reformation
Axial bone CT in the
same patient shows
the thin, expanded
buccal cortical margin ſt
and apices of the
canine and premolar
teeth st within the
lesion.
 CHISTURI DE ORIGINE NECUNOSCUTĂ
CHISTUL LUI STAFNE
 epidemiologie: este rar
descoperit la adulţi,
 localizare: unghiul
mandibulei sau ramul
vertical,
 mărime: 1-2 cm,
 forma: - uniloculară,
 margini: - regulate bine
definite.
Radiografic:
radiotransparenţă rotundă,
unică, cu contururi nete, fără
efect de masă asupra
structurilor adiacente
 CHISTURILE PĂRŢILOR MOI CERVICO-FACIALE

Chisturile cu localizare facială şi cervicală sunt :

 Chistul tireoglos – se întâlneşte în orice porţiune a ductului
vestigial tireoglos.
Clinic - tumoretă submentonieră, median sau supratiroidian;
Diagnosticul se stabileşte prin examen CT cu c.i.v.
 Chisturile brahiale – Se formează din resturi ale arcurilor
brahiale.
Se localizează latero-cervical sau submandibular; fistulizează
frecvent. Diagnosticul se stabileşte prin examen CT cu c.i.v.
 Chisturile de retenţie salivară Sunt dependente de glandele
salivare mici, situate variat: la nivelul buzelor, sublingual, în
mucoasa nazofaringelui, etc. Diagnosticul se realizează prin
analiza examenelor CT şi IRM, cu c.i.v.
CHISTURILE PĂRŢILOR MOI CERVICO-FACIALE
CHISTUL CANALULUI TIREOGLOS
Masă asimptomatică, recurentă, în porţiunea antero-mediană a
gâtului, sau lateral de ea, care are dimensiuni variabile şi se poate
suprainfecta determinând dureri şi disfagie.
CT: se evidenţiază o masă hipodensă, rotundă, fără priză de
contrast când nu fistulizează şi cu priză de contrast la periferie care
se extinde la nivelul fistulei anterior sau lateral de osul hioid, între
muşchii tireo-hioidieni
IRM: se evidenţiază o masa chistică, rotundă, cu priză fina
periferică de contrast, în hiposemnal neomogen în secvenţă T1 şi
hipersemnal intens, dar neomogen în secvenţă T2, prezentând
contrast periferic când fistulizează între muşchii tireo-hioidieni .
CHISTURILE PĂRŢILOR MOI CERVICO-FACIALE
CHISTUL CANALULUI TIREOGLOS
 CHISTURILE PĂRŢILOR MOI CERVICO-FACIALE
CHIST DE ARC 1 BRAHIAL
Leziune comună (90-95%), fără manifestări la vârsta copilăriei, dezvoltată oriunde între
conductul auditiv extern şi unghiul mandibulei.
CT: masă hipodensă, rotundă, fără priză de contrast, care se extinde anterior sau lateral de
conductul auditiv extern şi unghiul mandibulei, inclusiv în glanda parotidă.
IRM: masă chistică rotundă, cu priză fina, periferică de contrast, în hiposemnal în secvenţa
T1 şi hipersemnal intens în secvenţă T2
 CHISTURILE PĂRŢILOR MOI CERVICO-FACIALE
CHIST DE ARC 2 BRAHIAL
Leziune dezvoltată dintr-un pliu ectodermic al celei de a doua fante brahiale şi care
este situat de-a lungul muşchiului sterno-cleido-mastoidian.
CT-ul evidenţiază o masă hipodensă, rotund-ovalară, cu priză de contrast la periferia
capsulei, care se extinde antero sau postero-lateral de muşchiul sterno-cleido-
mastoidian, având raporturi cu carotida externă şi internă. Chistul se poate insinua pe
sub pântecele posterior al muşchiului digastric, către peretele lateral al faringelui,
retroamigdalian, în dreptul fosetei lui Rosenmuller şi către vârful apofizei stiloide
 CHISTURILE PĂRŢILOR MOI CERVICO-FACIALE
CHIST DE RETENŢIE SALIVARĂ ÎN MUCOASA
NAZOFARIGELUI
Este situat în glandele salivare de la nivelul mucoasei nazofaringelui.
CT-ul evidenţiază o masă hipodensă, rotund-ovalară la nivelul mucoasei nazofaringelui, care
când are dimensiuni mari poate fi confundat cu un adenom pleomorf de glandă salivară
accesorie.
IRM-ul prezintă caracteristicile chistului, care poate fi rotund sau ovalar, cu priză fină,
periferică de contrast, în hiposemnal în secvenţa T1 şi în hipersemnal în secvenţa T2, variabil în
raport cu concentraţia proteică a chistului
CHISTURILE PĂRŢILOR MOI CERVICO-FACIALE
CHIST DE RETENŢIE SALIVARĂ ÎN MUCOASA
NAZOFARIGELUI