Sunteți pe pagina 1din 12

SALARIZAREA

PERSONALULUI ÎN
REPUBLICA MOLDOVA

A elaborat: Gîrlean Felicia, gr. CON1602


Noţiunea de salariu
Salariul reprezintă plata pentru munca depusă.
Salariul poate fi privit sub două aspecte: nominal şi
real.
 Salariul nominal reprezintă suma de bani pe care
angajatul o primeşte în schimbul muncii prestate.
Depinde de preţul forţei de muncă, evoluţia situaţiei
economice, politica de salarizare.
 Salariul real reprezintă cantitatea de bunuri şi
servicii pe care angajaţii le pot procura cu salariul
nominal (salariul nominal/indicele preţurilor de
consum).
Principiile salarizării muncii
a) supremația legii, în sensul că drepturile salariale se stabilesc cu
respectarea prevederilor prezentei legi;
b) nediscriminare, echitate și coerență, în sensul asigurării
tratamentului egal și a remunerării egale pentru muncă de valoare
egală;
c) ierarhizare, în funcție de responsabilitatea, complexitatea și
importanța activității desfășurate, stabilite în urma evaluării
funcțiilor din sectorul bugetar;
d) transparență, în sensul că mecanismul de stabilire a salariilor și
a altor drepturi de natură salarială face parte din categoria
informațiilor de interes public;
e) salarizarea în raport cu performanța, care presupune creșterea
salariului pe orizontală, fără ca persoana să fie promovată, pe baza
unui sistem de evaluare a performanței clar și obiectiv;
f) sustenabilitate financiară, în sensul stabilirii nivelului de
salarizare pentru personalul din unitățile bugetare cu respectarea
cadrului de resurse prevăzute în bugetele componente ale bugetului
public național.
Rolul statului în domeniul salarizării
personalului

– Stabilirea unei legislaţii adecvate etapei de dezvoltare a societăţii,


care să reglementeze la nivel macroeconomic problemele
salarizării personalului;
– Asigurarea cu salarii a angajaţilor din sfera bugetară;
– Asigurarea protecţiei sociale pentru unele categorii speciale de
personal (şomeri, pensionari, studenţi etc.);
– Compensarea salariului, ţinând seama de ritmul inflaţiei;
– Stabilirea salariului minim pe economia naţională. Acesta serveşte
drept bază pentru calculul salariilor celorlalte categorii şi trebuie să
îndeplinească funcţia de protecţie socială a păturilor social
vulnerabile.
Politica salarială
Politica salarială reprezintă atât la nivel macro cît şi micro,
instrumentul concret de reglare a cererii şi ofertei forţei de
muncă, de îmbinare a ocupării şi folosirii eficiente a forţei
de muncă.

Cerinţele către politica salarială sunt:


 Să asigure o corelaţie corespunzătoare între creşterea volumului masei
salariale şi celui al bunurilor şi serviciilor oferite pe piaţă; între
creşterea productivităţii muncii şi sporirea salariului mediu;
 Să urmărească stabilirea mărimii salariului în funcţie de calitate,
competitivitate, performanţă, etc;
 Trebuie să fie rezultatul intereselor agenţilor economici atât sub
aspectul recompensării pentru participare la muncă, cît şi cel al
stimulării rentabilităţii şi sporirii producţiei pentru reinvestire şi
dezvoltare;
 Să reprezinte pârghii ale alocării reocupării forţei de muncă.
Determinarea salariului de bază
Formula generală:
coeficientul de salarizare corespunzător clasei de salarizare
finale determinate pentru funcţia ocupată * valoarea de
referință (cu rotunjire pînă la 10 lei în favoarea angajatului)

Clasa de salarizare se stabileşte în raport cu funcția deținută,


nivelul de studii, categoria de calificare, gradul didactic,
vechimea în muncă sau treapta de salarizare, condiţii speciale de
activiatate, după caz.

Valoarea de referință se stabilește în legea bugetului de stat


pentru anul respectiv.
Forme de salarizare în Republica Moldova
Salarizarea în acord se aplică în următoarele cazuri:
 există normarea ştiinţific fundamentată a muncii şi stabilirea
tarifelor pe categorii de lucrări;
 organizarea corectă a evidenţei rezultatelor cantitative ale muncii;
 efectuarea unui control riguros asupra calităţii lucrărilor efectuate;
 organizarea raţională a muncii.

Salarizarea în regie se aplică în următoarele cazuri:


 calitatea produselor prezintă mai mare importanţă decât cantitatea
acestora;
 productivitatea muncii nu poate fi măsurată cu exactitate;
 munca nu poate fi normată pentru a se stabili exact timpul necesar
executării lucrărilor;
 lucrările efectuate prezintă un grad înalt de risc;
 evidenţa producţiei pe fiecare angajat este dificil de controlat sau ar
fi prea costisitoare.
Forme de salarizare în Republica
Moldova
Forma în acord poate avea următoarele variante:
Acord direct – retribuirea muncii în funcţie de cantitatea de produse sau servicii obţinute într-un
interval de timp. Tarifele în acord se calculează în felul următor:
T un= (Storă*nore)/Npr sau Tun=Storă*Nt, unde
T un - tariful unitar în acord
Storă – salariul tarifar pe oră;
nore – numărul de ore pe schimb;
Nt – norma de timp;
Npr – norma de producţie pe schimb.
Salariul lunar de bază se calculează prin relaţia:
S lun= St=∑Tuni*Qi, unde
St - salariul tarifar
i – tipul de produs;
Qi – cantitatea de producţie de tipul i.

Acord cu prime – partea de bază a salariului se calculează conform acordului direct, partea
suplimentară se stabileşte cu ajutorul cotei primei. Salariul lunar se stabileşte prin următoarea
formulă:
Slun= St + Prime
St – salariul tarifar calculat conform acordului direct.
Forme de salarizare în Republica Moldova
Acord progresiv – partea de bază a salariului se calculează conform acordului direct, partea
suplimentară – în funcţie de gradul de îndeplinire a normelor de muncă.
Salariul lunar se calculează prin următoarea relaţie:
Slun=St+Sporul, Sporul = (St/pin)*psn*Ci,
pin – procentul de îndeplinire al normei de muncă;
psn – procentul de supraîndeplinire a normei de muncă;
Ci – coeficientul de majorare a salariului.

Acord indirect – retribuirea muncii personalului din sfera de deservire, ce creează condiţii
pentru desfăşurarea normală a procesului de producţie din activitatea de bază.
Se calculează prin tariful indirect pentru fiecare obiect servit (flux, utilaj, echipă), aplicând
următoarele formule:
Tind = (Storă*nore)/(Nprod i *m); Slun= Tind i *Qi, unde
Tind – tariful indirect;
Storă – salariul tarifar pe oră;
nore - numărul de ore pe schimb;
Nprod – norma de producţie pe schimb a muncitorilor direct productivi;
m – numărul de obiecte servite;
i- tipuri de produse;
Qi – cantitatea de producţie de tipul i.
Forme de salarizare în Republica Moldova
 Acord global – retribuirea muncii pentru un volum stabilit cu
termen de executare fixat, care prevede prime conform cotelor
procentuale în cazul îndeplinirii lucrărilor în termen redus.
Salariul stabilit prin contract se plăteşte integral după realizarea
sau recepţionarea lucrărilor sau produselor contractate. Se aplică
prioritar în construcţii, agricultură.
 Acord regresiv – salarizarea constă în faptul că la depăşirea
normei de muncă salariul creşte în proporţii mai mici faţă de
cantitatea de produse confecţionate suplimentar.
 Acord diferenţial – salarizarea constă în faptul că muncitorii
care îndeplinesc sau chiar depăşesc sarcina normată sunt
remuneraţi cu un salariu de încadrare majorat, în timp ce cei care
nu îndeplinesc sarcina normată sunt remuneraţi pe baza unui
salariu de încadrare redus/micşorat.
Forme de salarizare în Republica Moldova
Forma în regie poate avea următoarele variante:
Regia simplă presupune retribuirea muncii în funcţie de timpul
efectiv lucrat şi salariul tarifar pe o unitate de timp
corespunzătoare categoriei tarifare respective:
Slun=Fef*Storă, unde
Slun – salariul lunar;
Fef – fondul efectiv de timp;
Storă – salariul tarifar pe oră.

Regia cu prime – partea de bază a salariului se calculează


conform regiei simple, iar partea suplimentară - conform cotei
primei, care poate fi diferenţiată în funcţie de criteriile alese.
Slun= St (regia simplă) + Prime, unde
St – salariul tarifar.
Reţinerile din salariu în Republica
Moldova
 Salariul net spre deosebire de cel brut nu include
impozitele şi reţinerile din salariu.
 Reţinerile din salariu în RM sunt următoarele:
– Contribuţiile pentru asigurări sociale – 18%
– Contribuţiile pentru asigurări medicale – 4,5%
– Impozitul pe venit – 12%
– Scutiri: personală – 2000 lei, pentru persoană
întreţinută – 250 lei.
– Cota sindicală (1%).