Sunteți pe pagina 1din 15

Sistemul “Cei 3-E”

Realizat de Iabanji Mariana


Grupa CON1602
Teoretic, auditurile performanței ar trebui să
permită examinarea tuturor elementelor și a
relațiilor care apar în astfel de modele,
concentrându-se asupra celor 3 „E” –
economicitate, eficiență și eficacitate.
Fiecare dintre aceste trei concepte are
practic o importanță egală, acordarea unei
priorități unuia sau altuia făcându-se în funcție
de fiecare caz în parte; totuși, auditorii sunt
încurajați să ia în considerare eficacitatea ca
element de analiză ori de câte ori este posibil.
Performanța = economicitate + eficiență + eficacitate
I. Economicitate
 Economicitatea reprezinta măsura în care se asigura minimizarea costului
resurselor utilizate într-o activitate, fara a compromite realizarea în bune
conditii a obiectivelor declarate ale acesteia (calitatea acesteia).
 Unii autori consideră economicitatea ca o categorie economic care exprimă
relaţiile dintre unităţile economice, dintre acestea şi mediul ambiant sau
bugetul de stat în legătură cu economisirea resurselor.
 În concepţia aceloraşi autori trebuie făcută o distincţie clară între categoriade
economicitate şi cea de cost, aceasta din urmă având o sferă de cuprindere mai mare,
referindu-se la toate resursele reflectate încheltuielile de producţie, în timp ce
economicitatea vizează doar resursele care se economisesc.

Economicitatea se referă și la "buna administrare" a banului public.


 Diferența dintre "buna administrare" și "risipa" este o chestiune de raționament al
auditorului, care presupune stabilirea unei evaluări externe.
Auditul economicității are ca scop, așadar, să
stabilească dacă resursele alese pentru atingerea
obiectivelor fixate sunt cele mai corespunzătoare și dacă
sunt obținute la cel mai scăzut cost.
Exemplul 1: Daca entitatea auditată a efectuat achiziții se va
examina modalitatea de achiziționare, respectiv
dacă s-a avut în vedere relația „costuri cât mai
mici pentru o calitate cât mai bună”, respectând
cadrul legislativ în vigoare.
Exemplul 2: Dacă la entitatea auditată în urma studiului
efectuat de compartimentul economic, a rezultat
o scădere a prețului de contractare pentru
aceleași servicii, în condițiile menținerii calității.

Cazul favorabil este considerat când Econ < 1.


Printre riscurile generale din acest domeniu se
numără cele care privesc:

1. risipa, adică utilizarea unor resurse care nu sunt


necesare pentru obținerea realizărilor sau a
rezultatelor dorite

2. plățile în exces, adică obținerea unor resurse care sunt


utilizate, dar care ar fi putut fi obținute la un cost mai
scăzut

3. încorporarea unor elemente costisitoare și inutile


Exemple de întrebări de audit
referitoare la economicitate:

a)Au fost obținute cele mai bune prețuri pentru serviciile de


consultanță legate de programul de care a beneficiat
întreprinderea?
b)Gestionarea de către conducere a programului include
analizarea și monitorizarea costurilor, inclusiv a celor suportate
de consumatori?
c) Au fost stabilite proceduri care să garanteze că cheltuielile
aferente acestui program sunt cele mai mici posibil și sunt mai
bune în comparație cu cheltuielile suportate de alte
companii? Sunt aceste proceduri adecvate și aplicate în mod
corespunzător?
II. Eficiența
 Eficiența este definită ca fiind un „efect maxim cu minim
de cheltuieli și în timpul cel mai scurt”. Eficiența este
echivalent cu a face lucrurile cum trebuie.
 Eficiența poate fi exprimată ca fiind raportul dintre ieșiri
(„outputs”) sub forma bunurilor, serviciilor și a altor
rezultate și resurse/intrari („inputs”), utilizate pentru
producerea lor. Pentru calcularea acesteia se utilizeaza
urmatoarea formula:

În cazul în care rezultatul raportului este ≥ 1,


situația este favorabilă.
În cazul unui audit al eficienței, subiectul central îl reprezintă examinarea
resurselor utilizate. Problemele legate de eficiență se pun atunci când o
entitate sau o intervenție ar putea crește cantitatea sau calitatea
realizărilor sau a rezultatelor fără a crește volumul resurselor utilizate. Printre
riscurile generale din acest domeniu se numără cele care privesc:
 pierderile (resursele utilizate nu conduc la realizările dorite);
 un raport resurse/realizări neoptim (de exemplu, rata eficienței forței de muncă
este scăzută);
 execuția lentă a intervenției și
 neidentificarea și necontrolarea externalităților, cum ar fi costurile impuse
persoanelor fizice sau entităților din afara intervenției sau a organizației.

Auditul eficienței poate fi efectuat și prin compararea


unor activități similare realizate în perioade de timp
diferite.
De asemenea, auditul eficienței se poate realiza prin
raportarea la anumite standarde specifice, iar în cazul în
care problemele sunt complexe și nu există standarde,
examinările se efectuează pe baza celor mai bune
informații și argumente disponibile.
Exemplul 1: La un spital se examinează dacă a fost redus
timpul de așteptare fără un cost suplimentar și
fără o diminuare a calității serviciilor oferite.

Exemplul 2: La o entitate auditaă se verifică dacă au fost


minimizate costurile de exploatare și ale
pieselor de schimb în condițiile în care a
crescut numărul autovehiculelor de serviciu și
au fost respectate standardele de siguranță în
exploatarea lor.
Exemple de întrebări de audit
legate de eficiență

a) Ar fi putut proiectele să fie executate într-un mod diferit


care să fi condus la rezultate mai bune în ceea ce
privește respectarea termenelor și calitatea?

b) Întreprinderea dispune și utilizează în mod consecvent,


în cadrul procesului decizional, informații de gestiune
esențiale în ceea ce privește suprafața, starea, gradul
de utilizare și costurile aferente spațiilor de birouri?
Auditul este efectuat în dependență
de obiectivele pe care și le stabilește

Auditorii procedează Este necesar să se


realizărilor
obiectiv examinarea

obiectiv examinarea
rezultatelor
adesea la examinarea recurgă la anumite
proceselor prin care o instrumente economice
organizație transformă pentru a se aprecia
resursele în realizări. capacitatea reală sau
Evaluarea poate potențială a unei
include calcularea entități auditate, a unei
costului unitar al operațiuni sau a unui
realizărilor obținute sau program de a obține
a ratei de eficiență a anumite rezultate la un
forței de muncă și anumit cost.
compararea lor
III. Eficacitate
 Eficacitatea constă în gradul de îndeplinire a obiectivelor
declarate ale unei activitati si relatia dintre impactul dorit si
impactul efectiv realizat. Eficacitatea este echivalent cu a
face lucrurile care trebuie.
 Eficacitatea poate fi exprimată ca raport între rezultatele
obținute pentru o activitate dată și rezultatele programate,
utilizănd urmatoarea formulă:

În cazul în care rezultatul raportului este ≥ 1, situația este favorabilă.


Problemele legate de eficacitate se pun atunci când o entitate sau o
intervenție nu produce realizările, rezultatele sau impacturile scontate. Printre
riscurile generale din acest domeniu se numără cele care privesc:
 deficiențe la nivelul concepției politicii, de exemplu, evaluarea inadecvată a
nevoilor, obiective neclare sau incoerente, modalități de intervenție
inadecvate sau imposibilitatea de a le pune în practică, și
 deficiențe la nivelul procesului de gestiune, de exemplu, obiective
neîndeplinite, personal de conducere care nu stabilește prioritățile în
îndeplinirea obiectivelor
Exemplul 1: La un spital se examineaza daca prin indeplinirea
obiectivelor programului de asistenta medicala s-a reusit
reducerea timpului de asteptare pentru pacientii care au
beneficiat de servicii medicale.

Exemplul 2: La entitatea auditata se examineaza in cazul achizitionarii


unor bunuri, daca pretul acestora la momentul luarii
deciziei privind efectuarea achizitiei a fost mai mare decat
pretul platit efectiv la cumpararea bunurilor.
Auditul eficacității urmărește măsura în care
acțiunile întreprinse de entitatea auditată au
contribuit la atingerea obiectivelor și poate fi
abordat astfel:

Abordarea
eficacității

În sens
În sens larg
restrâns
Pentru a aprecia măsura în care obiectivele au fost atinse,
întrebările auditorului trebuie să fie formulate într-o manieră care să
permită obținerea de răspunsuri utile realizării unei evaluări cât mai
pertinente. În realizarea auditului eficacității unei activități, auditorul,
prin examinările sale, încearcă să găsească răspunsuri la următoarele
întrebări:

1. sunt atinse obiectivele de politică managerială cu mijloacele utilizate,


respectiv sunt obținute rezultatele programate ?
2. mijloacele utilizate și rezultatele obținute sunt compatibile cu
obiectivele politicii manageriale ?
3. reprezintă impactul programat un rezultat direct al politicii
manageriale și nu unul datorat altor circumstanțe?