Sunteți pe pagina 1din 8

Ministerul Educaţiei al

Republicii Moldova

Lucrare de curs

Tema: ”Jertfa in numele


creaţiei - un mit fundamental
în cultura românească (Balada
Populară Monastirea Argeşului)”

Elaborat: Matcovschi Ina


Profesoară de limba şi literatura română, Gimnaziul Şipca, raionul Şoldăneşti
Jertfa in numele creaţiei - un mit fundamental în cultura românească
(Balada Populară Monastirea Argeşului)

Cuprins:

• Balada populară “Monastirea Argeşului”


• Motivele baladei
• Jertfa ca mijlocitor al comuniunii desăvârşite
• Jertfa în numele creaţiei
Jertfa in numele creaţiei - un mit fundamental în cultura românească
(Balada Populară Monastirea Argeşului)

“ Pe Argeş în gios,
Pe un mal frumos,
Negru-Vodă trece
Cu tovarăşi zece:
Nouă meşteri mari
Calfe şi zidari
Şi Manoli zece
Care-i şi întrece...”
Jertfa in numele creaţiei - un mit fundamental în cultura românească
(Balada Populară Monastirea Argeşului)

Balada populară “Monastirea Argeşului”


"Monastirea Argeşului" este una dintre baladele româneşti cu un
profund conţinut ideatic, dând forma epică şi literar-artistică apropiată de
exemplaritatea unuia dintre cele mai vechi mituri ale omenirii, mitul creatiei
prin jertfă de sine. În "Monastirea Argeşului" ritualul căutării se petrece într-
un spaţiu românesc veritabil, pe Arges in gios, pe vremea unui legendar
Negru-Vodă, asimilat lui Neagoe Basarab, stabilind astfel un reper topic şi
istoric incontestabil, fără însă ca implicarea forţelor divine să lipsească.
Perioada creştină aleasă pentru această mai târzie întemeiere nu înseamnă
nicidecum absenta unor tradiţii păgâne mai îndepărtate, pentru că intregul
cere continuitate, nu poate exista numai într-o anumita secvenţialitate
temporala. Arhaitatea păgână şi creştinismul sunt doar forme de manifestare
ale aceluiaşi potenţial divin, ce nu se divide în perioade istorice distincte.
Numărul meşterilor este, de asemenea, ales simbolic, nouă meşteri, împreună
cu Manole, care este conducătorul.
Jertfa in numele creaţiei - un mit fundamental în cultura românească
(Balada Populară Monastirea Argeşului)

Motivele baladei:

Motivele baladei ilustreaza din plin complexitatea ideilor si valoarea


artistica a creatiei romanesti.
Motivele baladei se includ perfect in traditionalele momente ale
subiectului: motivul cautarii, care implica locul initial al actiunii si
personajele, motivul zidului parasit (expozitiune), motivul surparii zidurilor
(intriga), motivul visului, al juramantului, femeia destinata zidirii, zidirea
treptata (desfasurarea actiunii), motivul extazului voievodului si al
orgoliului feudal (punctul culminant), motivul prabusirii sau al lui Icar si
motivul fantanii (deznodamantul).
Jertfa in numele creaţiei - un mit fundamental în cultura românească
(Balada Populară Monastirea Argeşului)

Jertfa ca mijlocitor al comuniunii desavarsite

Jertfa pentru creaţie... sună atât de frumos. Să sacrifici tu un anumit


lucru pentru o cauză, pentru o creaţie, este o adevarată artă. Este o dovadă
clară de devotament, de dragoste faţă de ceea ce faci. Dacă într-adevăr vrei
sa jertfeşti ceva pentru o anumită activitate, atunci vei începe cu timpul tău
liber. Vei lăsa odihna şi vei citi poate o carte sau poate vei vizita un bolnav.
Aceste mici sacrificii te vor invăţa să preţuieşti tot ce ai.
Fiind prin esenţă renunţare, lepădare de sine, jertfă este căutare
dincolo de sine, se descoperă deci ca o cale de unire, de comuniune... În
stare de jertfă ni se descoperă şi îl afirmăm pe Dumnezeu ca transcendenţa
infinită. În jertfă e prezent şi-l afirmăm pe aproapele, chipul lui divin, darul
cu care se revelează şi el în acest act sacru de comuniune. În jertfă mă
sesizez, mă descopăr pe mine, îmi surprind forţa spirituală, posibilităţile,
darul şi capacitatea de dăruire. Jertfa înfaptuieşte astfel relaţia
atotcuprinzatoare şi desăvârşită. Fireşte nu ne putem cuprinde total, nu ne
putem epuiza spiritual unii pe alţii în relaţiile dintre noi. Ramâne mereu un
fond inepuizabil de dar, fondul haric si inobiectivabil al persoanei "omul
tainic al inimii".
Jertfa in numele creaţiei - un mit fundamental în cultura românească
(Balada Populară Monastirea Argeşului)

Mitul jertfei in numele creatiei


Mitul jertfei zidirii este un mit caracteristic pentru zona sud-est europeană cu o
mare pondere ca motiv in folclorul literar şi în literatura cultă românească. Acesta a fost
studiat de numeroşi cercetători, care au relevat particularitatea sa la fiecare popor
(români, sârbi, croati, greci, bulgari maghiari) şi cu deosebire originalitatea modului
românesc.
În timp ce, s-a arătat, în baladele străine care trateaza motivul, sacrificiul e impus
de o construcţie utilitară (un pod, o cetate), în balada românească este cerută o creaţie şi
cu finalitate artistică.
Prin Meşterul Manole, poetul vrea să arate că sacrificiul omului asigură nu
eternitatea zeului, ci eternitatea unei zidiri in spaţiul culturii. Aici mitul este chemat să
aureoleze şi să proiecteze în eternitate o faptă pur omenească de adânca semnificaţie
spirituală.
Pentru Manole existenţa este o continuă aspiraţie spre inălţimi, frânată de piedici
din adânc, ca o năzuinţă contracarată de forţe extraumane. "Pentru Manole existenţa e
deci o rastignire între lumină şi întuneric, raţionalitate şi instinct, conştiinţă şi puteri
necunoscute…. Este un conflict între supunere la legea etică şi o supunere la legi telurice
de partea cărora se află demonul creaţiei. Decizia sa este contrara legilor firii şi în acelaşi
timp dictată de aceste legi. Manole este un erou tragic care trebuie să ucidă, aşa cum
Oedip este menit să devină ucigaşul tatălui său.
Jertfa in numele creaţiei - un mit fundamental în cultura românească
(Balada Populară Monastirea Argeşului)

Bibliografie
1. ALECSANDRI, Vasile, Poezii populare ale românilor, Bucureşti, Editura
Minerva, 1982 (pag. 193-203)
2. CIOMPEC, Gh., Motivul creaţiei în literatura română, Bucureşti, Editura
Minerva, 1979
3. DAVIDESCU, N., Mânăstirea Curtea de Argeş, în trei acte, manuscris
4. CĂLINESCU, G., Istoria literaturii române, de la origini până în prezent,
Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Minerva, 1985, pag. 697-
700
5. Isac, Ștefania. Implementarea TIC. //Univers pedagogic, nr. 2,
• 2010

5. www.didactic.ro/materiale.../30642_monastirea-argesului
6. www.versuri-si-creatii.ro/.../balada-monastirea-argesului-5zzdztt.html

S-ar putea să vă placă și