Sunteți pe pagina 1din 150

Semiologia aparatului

digestiv 2
Semiologia
cavitatii bucofaringiene
Factorii etiopatogenici in patologia bucala:

-agenţi chimici (acizi, baze )

-termici

-mecanici ( traumatisme )

-infecţiosi (rujeolă, scarlatină, difterie )

-boli generale ( agranulocitoză, L.A. , DZ, lues )


Simptome în patologia buco - faringiană

Glosodinia

-stomatite

-gingivite

-afecţiuni dentare

Modificări ale gustului

Ageuzie

-AVC

-Tumori cerebrale
Hipergeuzie

-graviditate

-nevroze

Parorexie - afectiuni neuropsihice

Acid - RGE

Amar - colecistopatii cronice

Neplacut - afectiuni dentare

Metalic - hemosialemezå
Orodisfagia

- stomatita aftoasă

- faringite

- stomatite şi esofagite herpetice

- angina Vincent

-abcese

- carcinoame bucale

- sd. Behcet
Tulburările salivaţiei

Hipersalivaţia ( ptialism, sialoree )

-stomatite

-eruptii dentare

-gingivite

-esofagite

-parazitoze intestinale

-encefalite

-graviditate
Hiposalivaţia (xerostomie, asialie )

- deshidratări

- intoxicaţia cu beladonă

- boli febrile

- sd. Sjogren
Investigaţiile paraclinice

Examenul bacteriologic şi exudatul faringian

Examenul radiologic

Examenul histopatologic

Examenul neurologic
Examenul buzelor

Culoarea

- palidă ( anemii )

- cianotică ( boli cardiovasculare )

- roşie – vişinie ( b. Vaquez )

- pigmentări melanice ( sd. Peutz - Jeghers )


Volum

- particularităţi individuale

- acromegalie

- mixedem

- edem Quincke

- hemangioame

- tumori
Leziuni şi formaţiuni patologice
- erupţii ( herpes, impedigo )
- cicatrici lineare ( lues, congenital )
- ulceraţii ( ragade, şancru luetic )
- fuliginozităţi ( cruste negricioase )
- pneumonii
- peritonite
- febră tifoidă
- cancer labial ( induraţie locală, ulcerată, indoloră )
- teleangiectazii ( Rendu - Osler )
- anomalii congenitale ( cheiloschiziz )
- devierea comisurii labiale ( paralizie facială )
Halena

-Acetonă ( DZ )

-Amoniacală ( uremie )

-Aldehidică ( intoxicaţie cu etanol, disulfiram )

-Foetor hepatic

-Fecaloidă ( ocluzii, fistule gastrocolice )


Examenul limbii
Glosodinie ( anemie Biermer, tabagism, pelagră )
Volum
-crescut ( macroglosie )
- acromegalie
- amiloidoză
- mixedem
- tumori
-redus ( microglosie )
- paralizie de hipoglos
- paralizie pseudobulbară
Mobilitate

- deviere de partea bolnavă ( p. unilaterală de n.


H. )

- b. nu poate să scoată limba ( p. bilaterală de n.


H)
Aspectul general şi culoarea

Limba saburală

- boli febrile

- deshidratare

- fără semnificaţie patologică

Limba uscată

- b. febrile

- DZ dezechilibrat

- stenoză pilorică
limba de papagal ( depozit negricios ) - semnificaţia limbii saburale

limba zmeurie ( roşie, hipertrofie papilară )

- scarlatină

- ciroză

limba neagră ( papile hipertrofice, epiteliu kerat. )

- fumat excesiv

- tratament cu antibiotice
limba geografică( insule de c. rosie si zone albe )–f.semnificaţie p.

limba scrotală

- anomalie congenitală

- lues congenital

limba smălţuită ( depapilată, as. porţelanului ) – lues

limba amiloidă ( voluminoasă, infiltrată, roşie )


limba candidozică ( strat cremos de c. albă )
- afecţiuni debilitante
- postantibiotice
leucoplazia
- zone rotunde, ovalare, albe - sidefii
- pe faţa dorsală
- stare precanceroasă
ulceraţii
- traumatisme ( crize comitiale )
- chimice
- infecţioase ( TBC, lues, stomatite )
paralizia limbii
- tumori cerebrale
- paralizia de hipoglos
escare
- intoxicaţii cu substanţe corozive
Examenul suprafeţei interne a obrajilor
Aspectul si culoarea
- palidă ( anemii )
- roşie - cianotică ( poliglobulii )
- stomatita ( inflamaţie difuză a cavităţii bucale )
- edem
- exudat
- coloratie rosie
- ulceratii
Cauze: intoxicaţii cu Pb, Hg, Bi, infectii microbiene, s. Koplic
( cu 2 - 3 zile în faza preeruptivă a R )
Hemoragii ( purpură, leucemii )

Hiperpigmentare ( b. Addison )

Ulceraţii

- traumatice

- infecţioase

- stomatita aftoasă ( vezicule, ulceraţii )

Noma stomatita gangrenoasă - ulceraţie profundă cu margini neregulate


Examenul gingiilor

Gingivita: inflamaţia mucoasei gingivale

-Mercurială ( lizereu cenuşiu )

-Saturninică ( lizereu albastru – cenuşiu ) Burton

-Bismutică ( lizereu cenuşiu )

-Scorbutică

-Necrotică ( leucemii acute )

-Hipertrofică ( sarcină, DZ, fenitoin )


Examenul dinţilor

Anomalii de implantare ( lues )

Triada Hutchinson:

- dinţi rari ( semilună ) , striaţii transversale

- surditate labirintică

- keratită

Parodontoza ( căderea spontană a dinţilor ) - DZ


Examenul boltei şi a vălului palatin
Malformaţii congenitale
- cheilopalatoschizis ( dehiscenta bolţii palatine )
- perforaţii ( gome luetice )
Ulceraţii
Abcese
Afte
Tumori
Enanteme
Erupţii ( scarlatină, rujeolă, varicelă, herpes )
Paralizia vălului palatin ( tumori cerebrale, encefalite )
- voce nazonată
- reflux de alimente şi lichide in cavitatea nazală
Examenul faringelui
Inflamatia regiunii faringoamigdaliene poartå numele de ANGINA.

- febră, frison

- cefalee

- odinodisfagie

1. Angina eritematoasă ( catarală, simplă )

- roseaţă orofaringiană

- amigdale hipertrofice

- etiologie streptococică

- epifenomen ( rujeolă, viroze )


Angina pultacee

- criptică ( puroi in criptele amigdaliene )

- foliculară ( puncte cenuşii - gălbui pe suprafaţa A. )

Angina flegmonoasă ( abcesul amigdalian )

- unilaterală

- febră

- trismus

- disfagie

- adenopatie satelită dureroasă


Angina pseudomembranoasă ( false mb. alb - cenusii )

- difterie

- scarlatină

- lues primar şi secundar

Angina ulceromembranoasă ( Vincent )

- pseudomembrane albiciase

- unilaterală

- lasă la detaşare ulceraţii şi hemoragii

- etiologie fuzospirilară
Angina ulceroasă

- ulceraţii superficiale

- ovalare

- febră tifoidă

Angina herpetică - vezicule la nivelul orofaringelui

Angina necrotică

- zone de necroză

- neregulate

- pe amigdale si in vecinătate

- L. A .

- Agranulocitoză
SEMIOLOGIA ESOFAGULUI
Esofagul este un conduct muscular cu o lungime de 25-30
cm, situat intre jonctiunea crico-faringiană si cardia.

M. cricofaringianm

Aorta

Bronsii

Diafragm
ESOFAGUL

 conduct musculo-membranos ce uneste faringele


cu stomacul; L-25-30 cm, calibru-2-2,5 cm
 Trei segmente: cervical (5-6 cm), toracic si
abdominal (1-3 cm)
 Stramtori:
1. cricoidiana la gura esofagului
2. aortica- crosa aortica
3. bronsica- bronhia stanga
4. cardica
Deglutitia-3 faze:

1.Faza orala:
 limba forteaza bolusul alimentar spre
faringe care contine o densitate foarte
mare de receptori senzitivi
 este initiat reflexul de deglutitie in bulb
Deglutitia-3 faze:

2.Faza faringeala:
 Scop: de a propulsa bolusul prin
faringe
 Se produc urmatoarele evenimente

1. -palatul moale este ridicat ptr a


impiedica refluxul alimentelor in
nazo-faringe
Deglutitia-3 faze:

2.-epiglota acopera orificiul laringian in


acelasi timp laringele ascensioneaza-
respiratia e inhibata
3.-SES se relaxeaza
4.-debuteaza o unda peristaltica la
nivelul faringelui care trece prin SES
deschis
Deglutitia-3 faze:

3.Faza esofagiana:
 rol de a propulsa mancarea prin
esofag in stomac
 odata intrat bolusul in esofag se
produce inchiderea SES
 este initiata o unda primara peristaltica
Deglutitia-3 faze:
 daca e nevoie se formeaza o a doua
unda peristaltica la nevelul zonei de
esofag dilatat care-l va curata de
resturi alimentare
Patologia esofagiană este strans legata de actul deglutitiei la
care concura următoarele structuri anatomo - functionale:

1. Structurile nervoase:

a. Cerebrale:
- Girusul precentral;
- Girusul frontal inferior;
- Nc. Amigdalian.

b. Organizarea bulbară (masticatie, tuse, stranut,


voma, regurgitatie, respiratie):
- Centrul deglutitiei.

c. Aferente:
- N. trigemen;
- N. glosofaringian;
- N. vag.

d. Eferente:
-Nucleii n. cranieni( V, VII, XII );
-Nc. Ambiguu.
2. Structurile buco-faringo-esofagiene

a. Musculatura buco – linguală ;


b. Musculatura faringelui;
c. Musculatura eso-faringiană :
-SES;
-SEI;
-Striată (1/3 sup.);
-Netedă.

3. Factorii miogenici (CMM)

4. Factorii neurogenici:
- Plexurile mienterice (Auerbach si Meissner).

5. Factorii umorali:
- Gastrina (creste presiunea SEI);
- Motilina (creste presiunea SEI);
- CCK (scade presiunea SEI);
Pirozisul Sialoreea

Regurgitatia Disfagia Eructatia

Ruminatia Durerea
Durerea retrosternală
retrosternală
Definirea termenilor
semiologici
Disfagia - reprezintă dificultatea la inghiţirea alimentelor,
percepută de pacient ca o senzaţie de oprire dureroasă a acestora la
un nivel anume esofagian ;
-apare in aproape toate suferinţele esofagiene-RGE,
achalazie, cancer, diverticul, ulcer, corpi straini, sclerodermie, sdr.
Plummer-Vinson, stenoze maligne sau benigne

TIPURI- INCOMPLETA -doar ptr. alimente solide- cauza organică


- COMPLETA - solide si lichide
- PARADOXALA -doar pentru lichide – cauză funcţională

Odinodisfagia – durere la inghiţitul alimentelor (patologie


faringo-esofagiană);
Disfagia lusoria – anomalia a. subclaviculare drepte.
Definirea termenilor
semiologici
Disfagia oro-faringiana -dificultatea trecerii
bolusului din gura in esofag cu regurgitatia catre
nas sau aspiratia in trahee
 Apare in afectiuni neuro-musculare: miastenie, sdr.
pseudo-bulbar, poliomielita
Nod in gat - globus histericus -senzatie neplacuta
nelegata de deglutitie
 apare in nevroze, isterici
Definirea termenilor
semiologici
REGURGITAŢIA: -falsa varsatură
 revenirea alimentelor in cavitatea orală fără efort de
varsatură
PITUITA MATINALĂ – perna uda dimineata
 apare in alcoolism, afectiuni esofagiene, nevroze cu
aero-fagie
PIROZISUL- senzatia de arsura retrosternala care
poate iradia toracal, cervical sau in mandibula
 Cauze: HH, esofagita de reflux, b ulc duodenala,
sarcina, alcoolism
Definirea termenilor
semiologici
RUMINATIA sau MERICISMUL:
 readucerea alimentelor in cavitatea bucala
cu remestecarea acestora
 schizofrenie, oligofrenie; la copii-
cvasifiziologic.

SIALOREEA- exagerarea salivatiei


Metode de explorare:
1. Examenul radiologic
2. Examenul endoscopic
3. Explorarea motilităţii esofagiene
a. Proba Bernstein
b. Manometria esofagiană
c.Tranzitul esofagian radioizotopic
4. Metode complementare:
a. TC
b. Bronhoscopie
c. Explorarea troidiana (US, T3, T4 etc).
c. Angiografie
Examenul radiologic

a. Radioscopia cardiotoracică
cardiotoracic identifică
identific :
- corpi straini;
- perforatia esofagiană
esofagian ;
- patologia mediastinală
mediastinal ;
- patologia cardiovasculară
cardiovascular ;
- afectiuni pulmonare.
b. Tranzitul esogastric (primul pas de diagnostic paraclinic):
- stenoze esofagiene;
- ulcere;
- tumori
- diverticuli;
- hernii hiatale;
- motilitatea esofagiană
esofagian etc.
Esofag normal Dublu contrast

Compreia crosei aortice

Compresia bronhiei stg.


Explorarea endoscopică
-identifică modificările endo-luminale;
-permite prelevarea de probe bioptice;
-efectuarea unor tehnici interventionale terapeutice.

Linia “Z”
Manometria esofagiană

Inregistrează modificările presionale la diferite nivele cu


ajutorul unui aparat multicanalar format din catetere prin
care este perfuzat ser fiziologic la un debit de 0.8ml/min.

Indicatii: tulburările de motilitate esofagiană (acalazie,


spasm difuz, RGE etc).

Valori normale: - presiunea SEI = 18 cm H2O (N).

- scade în BRGE;
- creşte în acalazie.
Testul cu mecolyl
Metoda:
- Se injectează im. 6 –10 mg. Mecolyl in cursul examenului
radiologic sau a masuratorilor manometrice;

Interpretare:
- apar contractii esofagiene generalizate, puternice si
sustinute care pot oblitera lumenul (test pozitiv);

Indicatii:
- spasm difuz si acalazie.
PH - metria
- constă in inregistrarea pe 24/H a Ph intra-esofagian cu
identificarea totodată a episoadelor de reflux acid sau
biliar
Indicatii: Boala de reflux gastroesofagiana (BRGE).

Scintigrafia esofagiana
- Se bazează pe determinarea cleareance – ului esofagian cu
ajutorul unui trasor radioactiv (Tc99).
Disfagia - clasificare
Orofaringiană şi de transport - Esogastrică.

Odinodisfagia:

• stomatite aftoase;

• faringite;

• candidoze;

• angina Vincent;

• cancere orofaringiene;

• abcese
Disfagia prin compresie extrinsecă (afectiuni extraesofagiene)

• anomalii ale a.subclaviculare drepte;

• aderente mediastinale tuberculoase;

• gusă plonjantă;

• hiperostoza costovertebrală;

• cancer bronhopulmonar;

• pericardite;

• IC;

• stenoza mitrală;

• anevrism de aorta.
Disfagia prin modificari anatomice (de cauza esofagiană)

• Sd. Plummer – Vinson (disfagia sidero-penică);

• stenoze esofagiene;

• cancer laringian (post-cricoidian);

• diverticul Zencker;

• cancer esofagian;

• candidoza esofagiană.

• inelul inferior Shatzky;

• cancer cardio-tuberozitar
Disfagia prin tulburări de motilitate

• acalazie; • scleroza multiplă;

• spasm difuz; • miastenia gravis;

• sclerodermie; • miopatii;

• dermatomiozita; • poliomielita;

• amiloidoza; • polinevrita (glosofaringiană).

• AVC;

• B. Parkinson;
Tulburările motorii esofagiene

Acalazia cardiei:
-lipsa de relaxare a SEI ( cardiospasm, megaesofag idiopatic ).
Simptomatologie: disfagie paradoxală, durere retrosternală
intermitentă, regurgitaţie;
Ex. obiectiv: normal;
Ex. paraclinice:
Rx: esofag dilatat;
Manometrie: contracţii aperistaltice.

Spasmul difuz:
Etiologie necunoscută;
Simptomatologie: disfagie si durere retrosternală intermitentă;
Ex. obiectiv - normal;
Ex. paraclinice:
Rx: contracţii terţiare;
Manometrie: contracţii aperistaltice.
Tranzit esofagian esogastric

Acalazie
Spasm difuz esofagian
Refluxul gastroesofagian ( boala de reflux ) 
Definiţie : returnarea continutului gastric în esofag.
Etiopatogenie:
a. intrarea oblică a esofagului în stomac cu formarea
unghiului lui Hiss ( în absenţă se produce RGE ).
b. incompetenţa SEI
- hernia hiatală
- obezitate
- sarcină
- tumori abdominale masive
- stenoză pilorică
- tuse
- efort de defecaţie
- corset
Simptomatologie: Pirozis, Regurgitaţie
Ex.obiectiv -normal.
Explorari:1.Rx. 2.Proba Bernstein (test efectuat prin irigarea esofagului cu
soluţii saline izotonice alternând cu HCl 0,1 N administrat pe o sondă
nazogastrică cu o rată de 6 ml/min; test ce determină dacă refluxul acid este
cauza durerii)
3. Ph - metrie / 24 de ore.
 
Ulcere peptice esofag distal

Esofagita peptică
Gradul A Gradul B

Esofagita de reflux (peptică)


CLASIFICAREA LOS-ANGELES
Stadiul A – cel puţin o zonă de pierdere de
substanţă (eroziune) < 5 mm
Stadiul B – cel puţin o pierdere de
substanţă > 5 mm, neconfluente
Stadiul C – o pierdere de substanţă extinsă
pe 3-4 pliuri, necircumferenţială
Stadiul D – pierdere de substanţă Gradul C Gradul D
circumferenţială
Hernia hiatală
 
Definiţie: protruzia anormală intermitentă sau permanentă,
a unei porţiuni din stomac prin hiatusul esofagian.
Clasificare:
a. prin alunecare.
b. para-esofagiană.
c. mixtă
Etiopatogenie:
a. hiatus esofagian larg.
b. esofag scurt ( congenital sau câştigat )
c. Secundară:( obezitate,sarcină, tumori abd,
ascită )
Simptomatologie: RGE
Ex. Obiectiv:
- Normal
Explorări paraclinice:
- Rx. Trendelenburg, Valsava, Tuse
Hernia hiatală

De alunecare paraesofagiană
Rx – dublu contrast

Hernie hiatala de alunecare


HH paraesofagiana

HH de alunecare cu ulcer E
HH cu ulcer E

HH de alunecare

Aspect endoscopic
Stenozele esofagiene
 
Definiţie: îngustarea fixă şi permanentă a lumenului esofagian.
Clasificare:
1. Esofagita de reflux
2. Cancerul esofagian
3. Esofagita acută postcaustică
4. Moniliaza esofagiană
5. Tumorile benigne esofagiene
6. Congenitală:
a. inelul inferior Shatzki
b. atrezia esofagianå
7. Compresia extrinsecă
8. Idiopatică
Explorări paraclinice:
a. Rx.
b. Endoscopie
c. Ev. Angiografie (Disfagia lusoria).
 
Stenozele esofagiene (Exemplificări)

Sd. Plummer – Vinson (Disfagia sideropenică)


Inelul Schatzki (Aspect endoscopic)
Stenoza E peptică
Esofagita postcaustica

Moniliaza E (Esofagita si stenoza)


Cancerul esofagian

Etiologie: necunoscută;

Frecventă crescută:

-fumători;

-acalazie;

-stenoze postcaustice;

-esofag Barrett (stare precanceroasă)-metaplazia de tip


Gastric (columnar ) sau intestinal (glandular) deasupra liniei Z

Clinic:

-Disfagia progresivă;

-Tuse, disfonie, casexie (cancer E avansat).


Paraclinic;

Radiologie:

-ulceratie;

-stenoză;

-lacuna.

Endoscopie si biopsie.

Complicatii:

-Compresiune traheală si bronsică (dispnee, cianoză, tuse);

-Stenoza E;

-HDS.
Cancer E

Exofitic

Aspect stenozant
Cancer
esofagian

Aspecte endoscopice
Alte exemplificări radiologice si endoscopice

Sd. Boerhaave
ruptura dupa
varsatura a Es.
Varice E (Rx)
Varice E aspect Rx si endoscopic
Diverticul Zencker

Diverticul epifrenic
Diverticul E – aspect endoscopic

Esofag

Diverticul – lez inflamatorii

Esofag Barrett
Semiologia
Stomacului şi Duodenului
Stomac si duoden
Stomac si duoden

 3 diviziuni majore ale stomacului


fornix, corp, and antrul.
 2 regiuni (dupa motilitate):
-Proximala ce include fornixul
si corp sup.
-Caudala- corp superior si
antrum.
Stomac si duoden

Reg proximala:
 are pereti musculari subtiri

 receptioneza bolul alimentar - Relaxare


receptiva
 se relaxeaza –scade presiunea, creste volumul
putand primi pana la 1,5 L mancare
 este un reflex vago-vagal  vagotomia elimina
acest reflex
Stomac si duoden

Reg caudala:
 pereti musculari grosi, cu contractii puternice

 fragmenteaza alimentele si in acelasi timp le


amesteca cu sucul gastric facilitand actiunea
acestuia
 apar contractii puternice aprox la jum corpului si se
transmit pana la pilor
 o mica parte din chimul gastric trece prin pilor in
duoden- cea mai mare parte prin Retropulsie se
reintoarce pentru a continua procesul
Stomac si duoden

Golirea gastrica
 stomacul contine dupa o masa ~ 1,5L de continut
solid, lichid si secretii gastrice
 golirea se face in ~ 3 ore si trebuie foarte bine
dozata astfel incat la nivelul dd sa se poata realiza
neutralizarea H+ , digestia si absorbtia nutrientilor
 lichidele > solidele; continutul izotonic > Htonic

 solidele sunt reduse la < 1 mm3 ptr a trece

 grasimile prin CCK si Ph-ul scazut prin mec nervos


cresc timpul de golire gastrica
Notiuni anatomo – functionale

Structura mucoasei gastrice:

- G. cardiale (3–4cm la jonctiunea eso–gastrică : secretă


mucus);

- G. fundice sau parietale (oxintice - r. fundică si corpul


gastric: secretă HCl, factor intrinsec, );

- G. principale (zimogen : secretă pepsinogen);

- G. cilindrice ( secretă mucus);

- G.pilorice (r. antropilorică: secretă mucus, NaHCO3,


gastrina (celulele G).
Peptidele gastro-intestinale

Hormoni:
1.Gastrina -secret de cel G din stomac
-efect-stim secr de H+ si cresterea mucoasei
2.CCK – cel I din duoden si jejun
-efect- secretia de HCO3-, contractia VB,
relaxarea Oddi, inhiba golirea gastrica
3.Secretina – cel S din dd
- creste secr de HCO3-, scade secretia
gastrica de H+
4.GIP -gastric inhibiting peptid-
-secr in dd si jejun, creste secr de ins si scade H+
Peptidele gastro-intestinale

PARACRINE
1. SOMATOSTATINA – secretata de cel D din
peretele gastro-intestinal – efect inihibitor pe secr
gastrica
2. HISTAMINA – efect stimulant pe secr de H+
NEUROCRINE
Acetil-colina, NE, VIP (vasoactiv intestinal peptid),
GRP (gastrin releasing peptid- bombesina),
enkefalinele, neuropeptidul Y, substanta P
Peptidele gastro-intestinale

DE RETINUT:

Histamina, Acetil-colina, Gastrina - stimuleaza


secretia de HCl.
Particularităti de anamneză
a. Varsta ( UD apare intre 25 – 45 ani, C peste
50);

b. Sex (UD si CG mai frecvent la bărbati);

c. Antecedente personale (BPCO, CPC, CH, IRC se


asociază cu UD si UG etc).

d. Conditii de viată, noxe (AINS, stres, alcool).


Examenul obiectiv

a. Facies (gastritic –fata trasa, supta, obraji fara bula


Bichat, cuta nazo-labiala, fizionomie concentrata in gastrite,
ulcere, rezectii gastrice; hipocratic – peritonite sec.
perforatiei din UD sau UG – ochi infundati, incercanati, nas
ascutit, obraji palizi, cenusii);

b. Pozitia (decubit ventral in ulcerul penetrant in


pancreas);

c. Tegumente ( “galben pai” – N. gastric );

d. Adenopatie supraclaviculară stg. (Virchow – Troisier


– N. gastric);
Controlul secretiei gastrice

a. Faza cefalică:

Stimuli
Stimuliolfactivi,
olfactivi,vizuali
vizuali N.vag,
N.vag,GG C.
C.parietale
parietale HCl
HCl

b. Faza gastrică:
Prezenta alimentelor in stomac determină hipersecretie de
HCl prin stimulare vagală sau indirect prin gastrina datorită
distensiei gastrice;

c. Faza intestinală
Prezenta alimentelor in duoden si jejun inhibă secretia
gastrică HCl .
Studiul secretiei gastrice

1. Testul maximal cu histamină (Kay):

Se calculează debitul de HCl in mEq/oră:

Debit HCl(mEq/ora) = Volumul X aciditatea titrabilă/1OOO.

Secretia bazală Secretia maximală

V (ml) DAB (mEq/h) V (ml) DAM (mEq/h)


N 60 2 250 18
UG 60 1.2 240 14
UD 80 4 330 34
ZE 200 34 360 47
CG 45 0.3 240 2.5
Masa celulelor parietale

B F

Normal 1.09 X 109 0.89 X 109;

UD 2.30 X 109 1.50 X 109;

UG 0.80 X 109 -
Alte teste

2. Testul submaximal cu histamină (Lambling)


– 0.01mg H/Kg/corp;

3. Testul cu histalog (derivat sintetic de H)


–1.5mg/Kg/corp);

4. Testul cu pentagastrină (derivat sintetic de G )


– 6μ/Kg/corp;

6. Determinarea pepsinei (N= 1mg/ml de suc gastric)


- creste in UD;

7. Determinarea acidului lactic (prezent in anaclorhidria din CG)

8. Examenul citologic al sucului gastric.


Aspectul in “J” – Rx cu dublu contrast
Explorarea endoscopică

Stomacul
STOMAC – aspect EDS normal
Duodenul
Duodenul
Duoden – aspect normal sub-bulbar
Dispepsia

DIS = tulburat – pepsis = digestie

Definitie: grup de simptome care sugerează o patolologie a


tractului digestiv superior in absenta oricarei leziuni
organice (RX si endoscopie normală).

Simptome:
-discomfort abdominal superior;
-eructatii;
-balonări;
-satietate precoce.

Factori declansanti sau favorizanti:


-igiena alimentara defectuoasă
-alcool;
-medicamente;
-suprasolicitare psihică
Clasic:

• Dispepsie gastrică hiperstenică (dureroasă)

Dispepsie hipostenică (flatulentă).

Denumirea actuală:

Dispepsia “non ulceroasă”.

Diagnostic diferential:

-afectiuni hepatobiliare;

-afectiuni colonice;

-afectiuni ale peretelui abdominal;

-afectiuni extradigestive (cardiace etc).


Gastritele
Definitie: inflamatia acută sau cronică a mucoasei gastrice.

a. Gastritele acute (inflamatie acută).

Etiologie:
GA medicamentoasă (AINS, rezerpina etc);
GA prin ingestie de etanol;
GA prin substante corozive (acizi, baze);
GA de stres;
GA infectioasă;
GA alergică.
Simptome:
-durere epigastrică;
-greturi;
-vărsături;
-febra (GA flegmonoasă).
RX - gastrita erozivă

Congestia mucoasei
(aspect endoscopic)
Gastrita

Fornix Antrul piloric


Gastrita – prin AINS
Gastrita prin candida
Gastrita CMV in HIV
Gastrita de reflux
b. Gastritele cronice

Etiologie pluri-factorială:
- f. traumatizanti ai mucoasei gastrice (M, alcool, IRC,
saturnism etc);
- f. alergici si imunologici (ac. Anti-celule parietale);
- refluxul biliar;
- staza gastrică (stenoza pilorică);
- alte cauze (A. Biermer, DZ, af. tiroidiene, CG);
- factori infectiosi (Helicobacter pylori*).

Simptomatologie necaracteristică;

Clasificare:
- superficială (infiltrat inflamator, edem si eroziuni superf.);
- atrofică (atrofia tubilor glandulari si metaplazie intestinală);
- atrofia gastrică (atrofia mucoasei).
- hipertrofica - Menetrier

Diagnostic: endoscopic si bioptic.


Helicobacter pylori

Bacil gram negativ care colonizează epiteliul mucoasei


gastrice. Produce retro-difuziunea ionilor H+ si produce
leziuni inflamatorii la nivelul regiunii antro-pilorice, initiind un
proces de inflamatie cronică.
Produce: -ureaza- scindeaza ureea in NH3 si CO2
-fosfolipaza A si proteaza – digera-mucusul si
mb. apicala
Consecinte:

- impiedică cicatrizarea UD si UG;

- gastrita cronică;

- metaplazie intestinală;

- cancer gastric.
Helicobacter pylori
Helicobacter pylori
Infectia
Infectiacu
cuHP
HP

Săptămâni, luni

Gastrita
Gastritacr.
cr.Tip
TipBB

Ani

Ulcer
Ulcer Gastrita
Gastritacr.
cr.Superf.
Superf. B.
B.limfoproliferative
limfoproliferative G.
G.Atrofică
Atrofică

Metaplazie
Metaplazieint.
int.

Adenocarcinom
Adenocarcinomgastric
gastric
Diagnosticul infectiei cu HP.

 Teste respiratorii (C13, C14)-pacientul


ingera uree marcata cu C13 sau C14 si apoi se
dozeaza CO2 care-l contine in aerul expirat

 Histologice (endoscopie cu biopsie);

 Culturi ;

 Serologie –Ac anti-Hp.

Antigen din materiile fecale


Gastrita –Hp+
Gastrite cronice

Atrofie gastrică

Multipli polipi de regenerare

Gastrita cr. superficială


Gastrita cu pliuri gigante (b. Menetrier)

Etiologie: necunoscută;
Morfopatologic: lipseste inflamatia;
Clinic: disconfort gastric, scadere in G, diaree, edeme, ascită
(gastropatia cu pierdere de proteine prin jonctiunile inter-cel);
RX: pliuri gigante >1,5 cm h, 1 cm gr; (se confunda cu CG);
Diagnostic pozitiv: endoscopie cu biopsie.
Ulcerul gastro - duodenal
“Unde nu – i acid nu –i ulcer” - Schwartz

Etiopatogenie:

a. Agresiunea clorhidro-peptică;

b. Rezistenta mucoasei:

• modificarea calitativă a mucusului alcalin;


• factorul vascular;
• calitatea biologica a epiteliului de acoperire;

c. Factorii constitutionali (grupele sanguine);

d. Factori hormonali (hiperparatiroidism);

e. Stress – ul (ulcerele de stress);

f. Tipul de personalitate;
g. Alimentatia, fumatul si alcoolul;
h. Asocierea cu alte boli (CPC, CH).

Simptomatologie:
-durerea – simptom principal
- sfredelire, arsura, roadere, in epigastrul
mijlociu,
neiradiata, (poate iradia – T12-L1) ;
- particularitati:
1. Ritmicitatea - data de ingestia de alimente
- UG: ingestie-calmare pentru 0,5-1,5h–
durere care se calmeaza spontan
- UD: ingestie-calmare 1,5-3h-durere ce
persista pana la o noua ingestie de alimente
-apare noaptea dupa 1-4 h de somn
2.Episodicitatea – episoade de mai multe zile succesive
3.Periodicitatea – reaparitia durerii cu recurenta bolii
- UG- prim-toamna; UD- vara-iarna
-altele: greata, varsaturi, balonare, eructatii
Durerea

a. Precoce ( 10 – 30 min ) – ulcer cardial;

b. Semitardivă (1 – 2 ore ) – UG al micii curburi;

c. Tardivă ( 3 –4 ore ) – UG antro-piloric;

d. Hipertardivă ( 4 – 5 ore) – UD.


Investigatii paraclinice:
-Studiul secretiei gastrice;

-Ex. Radiologic.
-Ex. Endoscopic.

Complicatii:
HDS;
Perforatia;
Stenoza;
Degenerarea malignă (pentru UD
discutabilă;
Periviscerita.
Exemplificări radiologice si endoscopice

UG

UD
UG la nivelul unghiului gastric UG
- mica curbură-
Fistula vasculară

Cicatrice ulceroasă
Sindromul de stenoză pilorică
Definitie: complex de semne si simptome datorate incapacitătii
de golire a stomacului secundare unui obstacol.
Cauze:
UD;
UG – cu localizare antropilorică;
CG;
Hipertrofia congenitală a pilorului;
Cancer pancreatic invadant;
Corp străin inclavat in pilor (bezoari).

Fiziopatologie:
a. Faza compensată “de luptă”;
b. Faza decompensată – cu tulb. hidroelectrolitice si
alcaloză hipocloremică.

Simptomatologie:
-vărsături alimentare;
-clapotaj;
-unda peristaltică Kussmaul.
Investigatii paraclinice:
Rx:
-dilatarea stomacului;
-aspectul “fulgilor de nea”.
Endoscopie:
-staza gastrică;
-identificarea cauzei.

Exemplificări
Sindromul Zollinger - Ellison

- entitate clinică carecterizată prin aparitia de ulcere multiple


(E,G.D,J);

- tumora secretantă de Gastrină cu localizare pancreatică (celula D);

- tumora malignă in ¼ din cazuri;

Asociere cu adenoame (tiroidiene, paratiroidiene, hipofizare si de


suprarenale) – Poliadenomatoză endocrină.

Clinic:
- simptomatologie ulceroasă;
- diaree cu steatoree;
- malabsorbtie;
- hipertrofie a muc. gastrice
- tulburări hidro-electrolitice;

Date de laborator: hipergastrinemie ( peste 165pg/ml.).


Diagnostic:

-ulcere multiple;

-ulcer recidivant după gastrectomie partială;

-cresterea importantă a DAB (DAB/DAM>0.6);

-ulcere insotite de diaree si steatoree.


Stomac operat

Bilroth II

Bilroth I
Vagotomia

 tronculara – se sectioneaza vagul ant si


post deasupra emergentei ramurilor
hepatica si celiaca

 selectiva – dedesubtul (se asig inervatia


ficatului si colecistului )

 supra-selectiva – ramurile ce duc doar la


aria gastrica fundica secretorie
Stomacul operat – complicatii precoce

 hemoragia post-operatorie
 supuratiile si fistulele
 pancreatitele acute (dezinserarea canalelor
pancreatice)
 stenoza gurii de anastomoza (prin edem)
 invaginatia retrograda jej-gastrica (Bilroth 2)
Stomacul operat – complicatii tardive

 ulcer recurent
 sdr. Dumping (post-prandial) precoce
 sdr. Dumping tardiv (la 90-180 min)
 diaree
 sdr. de ansa aferenta
 gastrita de reflux
 cancer primitiv de bont –dupa 10—12 ani
 tulb. metabolice carentiale
1. Ulcerul anastomotic postoperator
 Cauze:
 Interventie chirurgicală inadecvată:
- rezectie gastrică insuficientă;
- vagotomie incompletă;
- ansa aferentă jejunala prea lungă.

 Hipersecretie de HCl ( Sd. Zollinger – Ellison ).

 Medicatie ulcerogenă postoperator (aspirina, AINS, cortizon).

 Complicatii: fistula gastro-jejuno-colică (rar stenoză).


2. Gastrita

 Localizarea procesului inflamator:

-la nivelul anastomozei (stomita);

-zona fundică a stomacului;

-jejun.
 Cauze:

- refluxul biliar in anastomoza Billroth II;

- actiunea iritativă a lizolecitinei din sarurile bil.


3. Sd. Dumping precoce

 Patogenie:

- golirea rapidă a stomacului;

- hiperosmolaritate intra-jejunală;

- exudatia intra-luminală;

- tulburări hemodinamice – hipotensiune arterială.

 Clinic: lipotimie, transpiratii, tahicardie,


diaree.
4. Sd. carential

Gastrectomia partială:

-aclorhidrie – scăderea absorbtiei fierului;

-tranzit accelerat – Sd. de malabsorbtie.

Consecinte:

-scăderea in greutate;

-osteomalacie, osteoporoza;

-carente vitaminice diverse.


5. Hipoglicemia tardiva (sd. Dumping tardiv)

 fenomenul apare la 2 – 4 ore dupa ingestia de alimente

 hiperglicemie precoce – cresterea sensibilitătii la insulină

 hipoglicemie tardivă.

6.Alte complicatii:

-Sd. de ansa aferentă;

-Diareea si steatorea;

-Obstructia ansei aferente (post-operator).


Cancerul gastric

 Prima cauză de deces prin cancer digestiv;

 Varsta: 50 – 60 ani;

 Ereditatea: grupa AII;

 Stări precanceroase:

- gastrita atrofică (anemia Biermer);

- polipozele gastrice;

- gastrita Menetrier;

- ulcerul gastric;

- cancerul de bont.
 Simptomatologie:

- anorexia selectivă;

- culoarea “galben pai”

- adenopatia Virchow – Troisier;

- HDS.

 Investigatii paraclinice:

-radiologice (nisa incastrată, aspect stenozant, lacunar etc.).

-endoscopice;

-citologia;

-secretia gastrică.
Exemplificări radiologice si endoscopice

Cancer gastric precoce

Polip gastric
Cancer avansat- Cls: Borrman

Linita plastică
Linita plastica
Cancer ulcerat
Limfom gastric
Varice gastrice
Bezoar gastric
Neoplasm infiltrativ duodenal

Tumora benignă de duoden


Ulcer gastric benign
Ulcer gastric malign
Ulcer gastric complicat

Perforant Penetrant in ficat