Sunteți pe pagina 1din 17

REVOLUŢIE

 SCHIMBARE BRUSCĂ ŞI DE OBICEI


VIOLENTĂ A STRUCTURILOR SOCIALE,
ECONOMICE ŞI POLITICE ALE UNUI
REGIM DAT
EUROPA ÎNTRE ANII 1848 - 1849
SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ
 Anul 1848 este un an al revoluţiilor;

 Are loc Revoluţia franceză din februarie


1848 – regele este omorât, se instaurează
republica franceză;

 Popoarele din Europa asuprite de Imperiul


Otoman şi de Imperiul Habsburgic încep
să se revolte împotriva acestora şi să
încerce să-şi recapete independenţa.
SITUAŢIA INTERNĂ
 Se formează burghezia - stăpânii de fabrici şi
intreprinderi, bancherii, comercianţii – care încearcă
să ajungă la putere în locul moşierimii (cei care
deţineau pământ);
 La Revoluţia franceză participă mulţi tineri intelectuali
români, care încep să vorbească de independenţa
Ţărilor Române, de instaurarea republicii, de egalitate
în drepturi pentru toţi cetăţenii ţării;
 Se întemeiază la Bucureşti societatea secretă “Frăţia”
care are ca deviză “Dreptate.Frăţie”, din care fac
parte Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru (din
Moldova), Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Al. Ioan
Cuza (din Ţara Românească).
Studenţi
români
revoluţionari
la Paris
REVOLUŢIA ÎN MOLDOVA
 Începe în martie 1848, printr-o Proclamaţie
adresată domnitorului Mihai Sturdza, în care se
cerea: îmbunătăţirea vieţii ţăranilor, reformă
şcolară, înfiinţarea gărzilor cetăţeneşti,
responsabilitate ministerială;
 Domnitorul ordonă să fie arestaţi semnatarii
cererii: Vasile Alecsandri, Al. I. Cuza, Alecu Russo,
Costache Negri şi alţii;
 Cei arestaţi sunt trimişi în Turcia;
 Revoluţionarii reuşesc să scape şi se refugiază în
Transilvania sau Ţara Românească, participând la
revoluţiile de acolo.
Revoluţionari din Moldova
Al.  Vasile
Ioan Alecsandri

Cuza  Mihail
Kogălniceanu

Alecu Russo Costache Negri


REVOLUŢIA ÎN TRANSILVANIA
 Areloc Adunarea de la Blaj, de pe Câmpia Libertăţii, la
care participă 40.000 de oameni;
 Participă
revoluţionari din Transilvania – Avram
Iancu,Simion Bărnuţiu, Gheorghe Bariţiu, Eftimie Murgu,
Stephan Ludwig Roth, şi revoluţionarii fugiţi din Moldova –
V. Alecsandri, Al. I. Cuza;
 Seredactează o Proclamaţie în care se cer : drepturi egale
pentru românii din Transilvania, armată care să apere
ţara, învăţământ în limba română, respingerea unirii
Transilvaniei cu Ungaria;
 S-a strigat “Noi vrem să ne unim cu Ţara!”;
 Armata revoluţionară condusă de Avram Iancu, numit
“Craiul munţilor”, poartă mai multe lupte cu armata
revoluţionarilor maghiari;
 Revoluţia este înăbuşită de armata Imperiului Habsburgic .
Adunarea populară de la Blaj
Revoluţionari din Transilvania
 Avram Iancu Eftimie Murgu Simion Bărnuţiu

Gheorghe Bariţiu Timotei Cipariu


REVOLUŢIA ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ
 9 iunie 1848 – are loc Adunarea de la Izlaz,
unde se alege un guvern provizoriu, din care
fac parte: Nicolae Bălcescu, gen. Gheorghe
Magheru, Ştefan Golescu, căpitanul Nicolae
Pleşoianu, preotul Radu Şapcă, Christian Tell ;
 Domnitorul Gh. Bibescu părăseşte ţara şi
guvernul provizoriu preia conducerea ţării ;
 Apare ziarul “Pruncul român” în care se scrie:
“Ceasul libertăţii a sosit pentru tot românul...
Munteanul şi moldoveanul sunt toţi români,
sunt fraţi, sunt o singură naţiune...Uniţi vom fi
tari...Trăiască România!”.
Guvernul provizoriu
Nicolae Bălcescu Ştefan Golescu Mihail Kogălniceanu

gen.Gh.Magheru gen. Christian Tell Nicolae Golescu


Guvernul provizoriu a dat câteva legi :

 Înfiinţarea Gărzii Naţionale;


 Organizarea armatei sub conducerea
generalului Gheorghe Magheru;
 Se stabileşte steagul naţional: steag tricolor
cu deviza ”Dreptate-Frăţie”;
 Desfiinţarea iobăgiei;
 Împroprietărirea ţăranilor;
 Sunt stabilite drepturi şi libertăţi cetăţeneşti ;
 Înfiinţarea de şcoli pentru toată populaţia .
Înăbuşirea revoluţiei
 În iulie 1848 trupele turceşti intră în Ţara
Românească;
 În septembrie are loc bătălia de la Dealul Spirii
dintre mica armată română, condusă de
căpitanul Pavel Zăgănescu, şi armata turcă;
 Armată română pierde lupta;
 Armata ţaristă intră în Moldova şi apoi în Ţara
Românească- este pus în fruntea ţării un nou
domnitor - Constantin Cantacuzino;
 Fruntaşii revoluţiei sunt obligaţi să părăsească
ţara şi se stabilesc în alte ţări din Europa.
Bătălia de la Dealul Spirii

Căpitanul
Pavel Zăgănescu
URMĂRILE REVOLUŢIEI
 Revoluţia a contribuit la întărirea şi adâncirea ideii de
unitate naţională a românilor;

 Revoluţionarii refugiaţi în străinătate vorbesc în Franţa


şi Anglia despre unirea românilor într-o singură ţară;

 Revoluţionarii de la 1848 vor juca un rol important în


realizarea Unirii şi a Independenţei (cum ar fi:
Mihail Kogălniceanu, Ion C. Brătianu, C.A.Rosetti,
Alexandru Ioan Cuza, cei trei fraţi Golescu);

 Revoluţia a deschis calea modernizării societăţii


româneşti.