Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN

PLOIESTI
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
SPECIALITATE A ECONOMIEI
TURISMULUI, COMERTULUI, SI
SERVICIILOR.
PROFESOR COORDONATOR :
DANIELA ANGELA BUZOIANU
REALIZAT DE : DUMITRAN SIMONA,
SOLDAN LAVINIA, TULBEA
BEATRICE ELENA
FACTORII DE MEDIU

Factorul de mediu sau factorul ecologic


este un element material capabil de a
produce o actiune directa sau indirecta
asupra altor elemente materiale provocand
reactii corespunzatoare.
POLUAREA
Poluarea reprezinta contaminarea mediului inconjurator cu materiale care
interfereaza sanatatea umana, calitatea vietii sau functia naturala a
ecosistemelor ( organismele vii si mediul in care traiesc).

Există două categorii de poluanți:

 Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi cele conținute în apa


menajeră, care se descompun rapid prin unele procese naturale. Acești poluanți
devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună.

 Poluanții nedegradabili sunt substanțe care nu se descompun, sau se descompun


foarte lent, în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau
chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu. Compușii
nedegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretanul dioxinele, bifenilii
policlorurați (BPC) și materialele radioactive pot să ajungă la nivelela nivele
periculoase de acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul
animalelor.
SURSE DE POLUARE A AERULUI
Poluarea aerului in municipiul Bucuresti are un
caracter specific, datorita in primul rand
conditiilor de emisie , respectiv existentei unor
surse multiple , inaltimi diferite ale surselor de
poluare precum si o repartitie neuniforma a
acestor surse, dispersate insa pe intreg teritoriul
orasului.
Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe
industriale, deobicei concentrate in mari
platforme industriale , dar si intercalate cu zone
de locuit intens populate, circulatia auto. Sursele
de poluare a aerului se pot grupa în câteva mari
categorii principale, astfel :
OBIECTIVE INDUSTRIALE
Nevoia imediată de cazare a forței de muncă a
generat apariția rapidă a marilor ansambluri de
locuințe colective, dimensionate în medie pentru
250.000 – 400.000 locuitori.
Astfel, în jurul unităților industriale sau a altor
surse de poluare există perimetre corespunzătoare
zonelor de protecție reglementar în care locuințele
sunt potențial expuse poluării.
Gama substanțelor evacuate în mediu din
procesele tehnologice este foarte variată : pulberi
organice și anorganice care au și conținut de metale
(Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze și vapori (SO2,
NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenți organici,
funingine etc;
 
TRAFICUL AUTO
Poluarea aerului cauzată de traficul auto este un
amestec de câteva sute de compuși diferiți. Au fost
evidențiați în urma unor studii recente peste 150 de compuși
și grupe de compuși.
Măsurarea tuturor acestor poluanți este imposibilă și
de aceea, evidențierea se concentrează numai pe acei
poluanți care au cel mai larg impact asupra sănătății umane
sau care sunt considerați buni indicatori.
Acești poluanți, care sunt urmăriți în mod curent
atunci când se dorește evaluarea impactului generat de
traficul auto asupra calității aerului, sunt grupați în mai
multe categorii :
• gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf,
oxidul de carbon, ozonul
• pulberi : pulberi totale în suspensie, particule cu
diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm,
fumul negru.
OBIECTIVE SI MASURI PRIVIND
POLUAREA AERULUI
APM București a inițiat în luna iulie 2007
elaborarea programului integrat de gestionare a
calității aerului. Comisia Tehnică a fost aprobată
prin Ordin de Prefect.
Măsurile propuse și discutate până acum în
cadrul Comisiei Tehnice vizează în special
reducerea poluării cauzată de autovehicule,
creșterea suprafețelor de spații verzi, controlul
șantierelor de construcții. După elaborarea draft-
ului programului (estimăm că acesta va fi disponibil
în luna aprilie 2008), acesta va fi supus dezbaterii
publice, conform procedurii aprobate prin Ord.
MMGA nr 35/2007.
SURSE DE POLUARE A APEI
Bucurestiul este singura capitala europeana
care nu are o statie de epurare a apelor uzate si
nici nu va avea prea curand.In paralel, circa 85%
dintre statiile de epurare existente la nivelul
teritoriului nu functioneaza corespunzator.
Poluarea apei nu inseamna afectarea “ apei
pure”, care, in cadrul natural nu exista de fapt ci
introducerea sau prezenta in apa a oricarei
substante susceptibile sa-i altereze calitatea.
Exista o poluare naturala a apelor de
suprafata, datorita reziduurilor animale si
vegetale.
OBIECTIVE SI MASURI PREVENIND
ASPECTUL POLUARII APEI
Analizele probelor de apă – atât din suprafață, cât
și cele subterane - pentru grupele de indicatori fizico-
chimici generali, chimici toxici, biologici și
bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului
propriu de calitatea apei și sunt preluate de
compartimentul de specialitate în vederea elaborării
următoarelor documente de referință:
- buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A.
și apoi integrat la nivel național);
- contribuție la sinteza anuală de protecția calității
apelor (datele aferente teritoriului administrat de SGA
Ilfov-București) sunt transmise direcțiilor de ape în
vederea includerii în sinteza bazinală, care apoi se
integrează în Sinteza naționala de protecție a calități
apelor;
SURSE DE POLUARE A SOLULUI
Calitatea solului rezultă din interacțiunile
complexe între elementele componente ale
acestuia și poate fi legată de intervențiile
defavorabile și practicile agricole neadaptate la
condițiile de mediu, introducerea în sol de compuși
mai mult sau mai puțin toxici, acumularea de
produse toxice provenind din activitățile
industriale și urbane.
Calitatea solurilor este determinată în principal
de proprietățile acestora. Evaluarea calității
solurilor constă în identificarea și caracterizarea
factorilor care limitează capacitatea productivă a
acestora.
POLUAREA SOLURILOR IN URMA
ACTIVITATII DIN SECTORUL INDUSTRIAL
Sursele principale de poluare a solului sunt:
 depunerile uscate și umede din atmosferă
 depozitarea inadecvată de deșeuri și reziduuri menajere
și industriale pe terenuri neamenajate corespunzător
 deversarea de nămoluri, șlamuri și ape uzate pe terenuri
agricole sau de altă natură
 chimizarea în exces a terenurilor și culturilor agricole
 degradarea solului prin factori fizici a căror acțiune este
favorizată de practici greșite (despăduriri, lipsa unor lucrări
de consolidare și apărare, etc.)
 poluarea cu plumb este specifică pentru zonele cu trafic
auto intens

ACTIUNI INTREPRINSE PENTRU ELIMINAREA
EFECTELOR POLUARII
Potrivit reprezentanților PMB, cea mai mare pondere
în ceea ce privește poluarea din București o reprezintă
traficul foarte aglomerat, urmată de încălzirea
rezidențială, iar principalii poluanți din cauza traficului
sunt oxizii de azot, benzenul și monoxidul de carbon.
Planul de calitate a aerului a fost întocmit având în
vedere măsurile, investiţiile preconizate prin Planul de
Mobilitate Durabilă şi prin toate planurile care vizează
dezvoltarea Bucureştiului. Astfel, a trebuit să corelăm
toate măsurile cu cele de transport sau cu acţiunile de
mediu, cu strategia de dezvoltare a serviciului de
salubrizare, cu planul de acţiune de reducere a
zgomotului, înnoirea parcului auto şi creşterea
performanţei energetice a blocurilor de locuinţe.
COSTURILE SI
INVESTITIILE DE MEDIU
TABELUL 1 : PONDEREA
INVESTITIILOR SI CHELTUIELILOR
CURENTE INTERNE PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI LA NIVEL
NATIONAL IN PRODUSUL INTERN
BRUT , IN PERIOADA 2009-2013.
2009 2010 2011 2012* 2013**
-Investitii 0,7 0,8 0,8 0,6 0,6
-Cheltuieli curente interne
1,3 1,4 1,9 1,8 1,8
TABELUL 2 : DISTRIBUTIA
CHELTUIELILOR PENTRU PROTECTIA
MEDIULUI , PE REGIUNI DE DEZVOLTARE
SI DOMENII DE MEDIU IN ANUL 2013.
Regiunea de Aer Apa Deseuri Soi si apa Resurse Alte
dezvoltare subterana Naturale si dom
biodiversitat enii
e
NORD-EST 11.90 290.5 622. 15.068 5.418 7.20
7 42 800 4

SUD-EST 171.4 550.6 2.64 15.068 4.875 13.3


82 63 1.78 98
8
SUD-Muntenia 100.2 405.6 1.08 82.219 38.888 62.9
50 55 9.72 67
8
SUD-EST- 662.5 210.7 714. 51.161 61.521 136.
INDICI SI INDICATORI
La nivelul Municipiului Bucuresti au fost
identificate trei categorii majore de indicatori care
acopera toate domeniile de activiate, si anume o
categorie care cuprinde informatii legate de
mediul natural , o a doua categorie se refera la
activitatile antropice si o a treia categorie legata
de aspectele de natura sociala .
Cele 3 categorii de indicatori ai dezvoltarii
durabile au fost denumite “ Capital natural”,
“Capital antropic”.
Capitalul natural cuprinde totalitatea aspectelor
legate de asezarea geografica , relieful, fenomene
meteorologice, calitatea mediului ( resurse naturale
de apa, principalele zone de poluare din surse fixe,
managementul deseurilor).
Capitalul antropic se refera in principal la
activitatile economice si mediul de afaceri
( investitii, somaj,calificare persoanala)la
organizarea administrativa a Municipiului Bucuresti ,
situatia macroeconomica a Bucurestiului, situatia pe
domenii de activitate.
Capitalul social contine date privind gospodariile si
locuintele , sanatatea populatiei, invatamant,
cultura, arta, forta de munca, sport, someri,
pensionari, casatoriti sau divorturi, emigranti,
justitie.
CONCLUZIE
Noile politici de mediu propun o abordare integrata
care sa contribuie la un nivel mai inalt al calitatii
vietii si al bunastarii sociale a cetacenilor, prin
asigurarea unui mediu in care nivelul poluarii nu
genereaza efecte nocive asupra sanatatii umane si
a mediului.
Abordarile integrate pentru protejarea mediului duc
la o planificare mai buna si la rezultate
semnificative.
Solutiile trebuie sa fie orientate spre viitor, sa
incorporeze aspecte legate de prevenirea
riscurilor, precum si anticiparea schimabarilor
climatice sau reducerea progresiva a dependentei
de combustibili fosili.