Undele mecanice

Undele seismice
  

Elemente de seismologie
Seismologia este parte a geofizicii care studiază mișcările seismice ale
scoarței Pământului și fenomenele legate de acestea.
Seismologia determină cauzele cutremurelor, legătura cu procesele
tectonice și posibilitatea de a le prevedea. Cercetează, de asemenea,
structura internă a Pământului și stabilește principalele limite de separare
dintre plăcile tectonice ale Pământului. Efectuează raionarea seismică și
microseismică a teritoriului.

Harta seismică a Europei Numar mediu anual de  Caracte-

MS  
cutremure rizare
≥8  1 Mare
7-7.9 18 Major
6-6.9 120 Puternic
5-5.9 800 Moderat
4-4.9 6200 (estimat) Slab
3-3.9 47000 (estimat) Minor
1-3 circa 7000/zi (estimat) Foarte slab

Prof. Ioana-Mihaela Popescu Colegiul National Unirea Focsani

 Seismul (cutremurul) este o mișcare oscilatorie puternică și haotică a
scoarței Pămîntului, provocată fie de dislocări subterane, de erupții
vulcanice etc., fie de forțele mareice, ciocnirea unor meteoriți cu
Pământul, fie de explozii puternice.
Scoarța Pământului este alcătuită din plăci tectonice aflate în
deplasare continuă. La contactul dintre plăcile tectonice se produc
deformări și fricțiuni ce au ca efect acumularea de energie sau erupții
vulcanice.

http://www.infp.ro/despre-cutremure/
 Modurile în care se deplasează plăcile tectonice una față de alta
planul
faliei

ex co
ti nd mp falie
falie falie re
er e s ie inversată
normală
Falia sau paraclaza reprezintă o ruptură apărută în scoarța
Pământului, ca urmare a mișcărilor tectonice, care desparte două grupuri
de straturi. Se eliberează energie asociată mișcării rapide a faliei.

falie falie
laterală oblică

https://mla-lima.wikispaces.com/Types+of+Faults
 Caracteristicile unui cutremur sunt:
 focarul cutremurului = locul unde se eliberează energia tectonică sub
formă de căldură și energie a undelor seismice datorită ruperii plăcilor
tectonice;
 hipocentrul cutremurului (focar seismic) = locul de declanșare a
unui cutremur din în adâncul scoarței pământului, acolo unde au avut
loc deplasări de straturi;
 epicentrul cutremurului = locul de pe suprafața pământului sau de pe
suprafața apei, situat pe verticală exact deasupra hipocentrului;
 adâncimea focală a cutremurului = distanța dintre hipocentru și
epicentru.

http://nutremurlacutremur.ro/despre%20cutremure.htm
 Tipurile de seisme

Clasificarea după poziția geografică a epicentrului

seisme continentale seisme submarine

Clasificarea după adâncimea focală a cutremurului

seisme superficiale seisme intermediare seisme de adâncime

(crustale) (subcrustale) (de profunzime)
cu focarul situat cu focarul situat cu focarul situat la o
până la adâncimea între adâncimile de adâncime mai mare
de 60 km 60 km și 300 km de 300 km
 Clasificarea după natura sursei

seisme naturale seisme artificiale

seisme seisme seisme de seisme

tectonice vulcanice surpare determinate de
(90%) (7%) (˂3%) explozii
seisme datorate seisme produse seisme produse
formării faliilor de erupțiile în terenurile
vulcanice gipsifere sau
salifere

Ocnele Mari
 Măsurarea seismelor
Seismograful este un aparat care înregistrează grafic, în mod
automat, momentul, durata și intensitatea mișcărilor seismice.

https://www.youtube.com/watch?v=DX5V https://www.youtube.com/watch?v=83GO
XGmdnAg Kn7kWXM

Cameră live cu seismograful de la Muntele Roșu

http://www.mobotix.ro/camere_supraveghere_live_ro_928.html
 Undele seismice
În momentul producerii unei falii, se eliberează brusc energie ce se
propagă sub formă de unde seismice.

Undele
seismice

Undele de volum Undele de suprafață

se propagă în interiorul globului sunt mai puțin rapide ca undele
pământesc, iar viteza lor crește de volum dar amplitudinea lor
odată cu adâncimea este de obicei mai mare

Undele P Undele S Undele Love Undele Rayleigh

(undele primare) (undele
secundare)
 Undele primare (undele P)
• sunt unde longitudinale sau de dilatație;
• sunt primele înregistrate de seismograf;
• sunt cele mai rapide: în sol, au viteza cuprinsă între 6 km/s și 14 km/s (6
km/s aproape de suprafață), dependentă de densitatea solului; în apă,
vitezele pot scădea până la 1 km/s;
• sunt responsabile de zgomotul pe care se poate auzi la începutul unui
cutremur.

http://www.geo.mtu.edu/UPSeis/images/P-wave_animation.gif
 Undele secundare (undele S)

• sunt unde transversale sau de forfecare;

• sunt înregistrate de seismograf după undele primare;
• nu se propagă în medii lichide și sunt oprite de nucleul Pământului;
• în sol, au vitezele cuprinse între 3 km/s și 8 km/s;
• produc cele mai importante efecte inerțiale asupra construcțiilor.

http://www.geo.mtu.edu/UPSeis/images/S-wave_animation.gif
 Undele P și S se separă în timpul propagării. Diferența de timp dintre
momentele în care ajung undele P și S într-un loc este destul de mare.
Pe această bază se poate dezvolta un sistem de alertare. În cazul unui
seism produs în Vrancea la adâncimea de 60 km, undele P ajung în 8
secunde la suprafață în Vrancea și în 21 s în București, iar undele S – în 13
s în Vrancea și 35 s în București.
http://www.alertacutremur.ro/cum-functioneaza/

Dacă se cunosc vitezele undelor P și S în funcție de structura

subsolului, atunci se poate localiza focarul cu ajutorul a trei seismografe.
 Undele Love
• sunt unde transversale ce provoacă o oscilație orizontală, oscilație care
este cauza numeroaselor pagube ale fundațiilor edificiilor;
• viteza este de aprox. 4km/s;
• pot fi înregistrate numai de seismografe care înregistrează mișcarea
orizontală a terenului.

http://www.geo.mtu.edu/UPSeis/images/Love_animation.gif
 Undele Rayleigh
• mișcarea lor este complexă, având o componentă verticală și una
orizontală, într-un plan vertical și perpendicular pe direcția deplasării
undelor.;
• sub acțiunea lor, fiecare punct din sol se mișcă sub forma unei elipse;
• au acelașii efect ca valurile oceanice, măturând din calea lor rocile.

http://www.geo.mtu.edu/UPSeis/images/Rayleigh_animation.gif
 Undele de volum se propagă
seismograf asemănător cu razele de lumină: ele
pot fi reflectate sau refractate, adică
deviate la fiecare schimbare a
mediului. Ele pot urma trasee foarte
ță
a
af
complexe în interiorul Pământului.
pr

)
de
su

pi Timpul lor de parcurgere depinde de

de

ra

)
te
de

acest traseu, ele nu ajung toate în

ai

n
un

(m

le
același timp sau în același loc.
ai
P

(m
de

S
un

de
un

focarul
cutremurului

https://www.uwgb.edu/dutchs/EarthSC202Notes/
quakes.htm
 https://www.uwgb.edu/dutchs/E
arthSC202Notes/quakes.htm

http://fr.wikipedia.org/wiki/Onde_sismique
 Zonele seismice în România

Seismicitatea de adâncime normală (h < 60 km) (catalogul ROMPLUS, Oncescu et

al., 1999, actualizat). Zonele seismogene – după Radulian et al. (2000) şi Ardeleanu
et al. (2005)
Seismicitatea subcrustală (adâncime > 60 km) (catalogul ROMPLUS, Oncescu et
al., 1999, actualizat)
http://www.infp.ro/despre-cutremure/
 Zona subcrustală Vrancea (VR) este o zonă seismică situată la
contactul dintre placa tectonică Est-Europeană și subplăcile Intra-Alpină
și Moesică. Activitatea seismică se manifestă la adâncimi de 60 – 200 km.
În cele mai multe cazuri se produce faliere inversată. Rata de producere a
cutremurelor puternice cu magnitudine mai mare de 7,0 este de 1 – 6
evenimente / secol.
Zona Est-Vrancea (EV) este o zonă cu seismicitate superficială, situată
la contactul dintre falia Peceneaga-Camena și falia Intra-Moesică.
Seismicitatea constă în cutremure de mărime moderată, care nu depășesc
magnitudinea 6. Falierea normală, falierea inversată și falierea laterală
apar în egală măsură.
Zona Banat (BA) se întinde de-a lungul graniței vestice a României
(până la Arad). Seismicitatea zonei se caracterizează prin numeroase
cutremure cu magnitudinea mai mare de 5, dar fără să depășească
magnitudinea 5,6. Cutremurile se prezintă sub formă de șocuri puternice,
urmate de secvențe de replici, ce apar grupate în timp (în ferestre de
câteva luni). Sunt predominante falierea inversă și falierea laterală.
Zona Danubiană (DA) este adiacentă Dunării, la granița cu Serbia.
Rata activității seismice este relativ ridicată, iar magnitudinea nu
depășește 5,7 și intensitatea este mai mică de 8.
 Zona Făgăraș - Câmpulung (FC) produce cele mai puternice
cutremure de suprafață din România, cutremure sub formă de șocuri ce
pot ajunge la magnitudinea 6,5 și intensitatea 8. Mecanismele focale sunt
de faliere laterală și faliere normală.
Zona Crișana – Maramureș (CM) este caracterizată de cutremure de
suprafață cu magnitudinea mai mică de 5,7 – 6 și cu intensitatea maximă
8; din sec. XX a fost localizat doar un singur cutremur cu magnitudinea
apropiată de 5.
Zona Transilvaniei (TD) cu zona Cluj este definită numai pe baza
informațiilor istorice; actual activitatea seismică este aproape inexistentă.
Pe baza documentelor istorice au fost determinate două cutremure cu
magnitudinea mai mare de 5,5 și intensitatea de 7.
Zona Bârlad (BD) este caracterizată de cutremure moderate, cu
magnitudinea până în 5,6.
Zona Intramoesică (IM) prezintă activitatea seismică slabă și
sporadică (numai două cutremure cu magnitudinea mai mare de 5).
Adâncimea focarelor este aproximativ 35 km.
Zona Predobrogeană (PD) prezintă similitudini cu zona Bârlad,
amândouă zonele fiind aliniate la aceeași unitate tectonică – Platforma
Scitică.
 Harta riscului seismic pentru România

http://www.romaniatv.net/media_400360_cele-mai-periculoase-si-cele-mai-sigure-orase-din-
romania--in-caz-de-cutremur_312076.html
 Scara Richter

Scara Richter a fost imaginată în

1935 de Charles Richter și Beno
Gutenberg, de la California Institute of

catastrofal
Technology, pentru a măsura puterea
unui cutremur.
Este o scară logaritmică, pentru că
magnitudinea depinde de logaritmului
raportului amplitudinilor undelor de
volum (de tip P și S).
major
Magnitudinea seismică măsoara
energia eliberată în focar în momentul
puternic
declanșării cutremurului.
moderat
mic O modificare de un grad pe scara
minor Richter este corelată cu o modificare
nu se simte de 10 ori a amplitudinii undelor
seismice și de aproximativ 30 de ori a
Magnitudinea seismică energiei eliberate de cutremur.
 Cutremure puternice în România
Magnitudi Magnitu-
Data Intensitate Epicentru Data Intensitate Epicentru
ne dine
12.05.1022 6.5 VIII Vrancea 29.08.1471 7.3 X Vrancea
15.08.1038 7.3 X Vrancea 14.11.1516 7.5 X Vrancea
1.02.1107 7.1 X Vrancea 9.06.1523 6.5 VIII Vrancea
8.08.1126 7.1 X Vrancea D. Transil-
19.10.1523 5.9 VIII
vaniei
1.04.1170 7.3 X Vrancea
19.07.1545 7.1 X Vrancea
13.02.1196 7.5 X Vrancea
Făgăraș - C
D. Transil- 26.10.1550 6.5 VIII
8.01.1223 5.9 VIII âmpulung
vaniei
21.08.1552 6.5 VIII Vrancea
10.05.1230 7.3 X Vrancea
17.08.1569 6.4 VIII Vrancea
7.02.1258 7.1 X Vrancea
10.04.1571 6.5 VIII Vrancea
4.08.1444 6 VII Vrancea
10.05.1571 7.1 X Vrancea
10.10.1446 7.5 X Vrancea
1.04.1578 6.5 VIII Vrancea
7.5 IX Vrancea
30.04.1590 7.3 IX Vrancea
A fost cel mai violent cutremur din
29.08.1471 secolul al XV-lea. A produs alunecări Făgăraș - C
10.08.1590 6.5 VIII
de teren, replicile sale simțindu-se âmpulung
în Moldova și Țara Româneas-
că pentru încă 5 zile. 21.04.1595 7.1 X Vrancea
 Magnitu- Magnitu-
Data Intensitate Epicentru Data Intensitate Epicentru
dine dine

22.11.1598 6.5 VIII Vrancea 18.01.1787 6.5 VIII. Vrancea

6.04.1790 7.1 X Vrancea
4.03.1599 6.1 VIII Vrancea
Făgăraș - C
3.05.1604 6.8 VIII Vrancea 8 .12.1793 6.2 VIII
âmpulung
24.12.1605 7.1 X Vrancea 7.9 - 8.2 XII Vrancea
13.01.1606 6.8 VIII Vrancea 26.10.1802 Cel mai puternic cutremur vrâncean.
S-a simțit în toată Europa. A durat 2
8.11.1620 7.5 IX Vrancea minute și 30 secunde.
1.02.1637 7.1 X Vrancea 5.03.1812 6.5 VIII Vrancea
19.04.1650 6.5 VIII Vrancea 29.09.1821 6.6 VIII Vrancea
9.08.1679 7.5 IX Suceava 26.11.1829 7.3 X Vrancea

19.08.1681 7.1 X Vrancea 3.08.1831 6.1 VII Vrancea

12.06.1701 7.1 X Vrancea 3.08.1834 6.8 VII Vrancea

21.04.1835 6.5 VIII Vrancea
11.10.1711 6.5 VIII Vrancea
23.01.1838 7.5 IX Vrancea
6.04.1730 6.1 VIII Vrancea
6.03.1844 6 VII Vrancea
11.06.1738 7.7 X Vrancea
1.01.1848 6.5 VIII Vrancea
5.04.1740 7.3 X Vrancea
28.10.1854 6.5 VIII Vrancea
Făgăraș - C
7.12.1746 5.9 VIII 16.101862 6.5 VIII Vrancea
âmpulung
18.01.1778 6.5 VIII. Vrancea
 Magnitu- Magnitu-
Data Intensitate Epicentru Data Intensitate Epicentru
dine dine
13.11.1868 6.8 IX Vrancea 30.07.1901 6 VII Vrancea
27.11.1868 6.5 VIII Vrancea 13.09.1903 6.3 VIII Vrancea
25.12.1880 6.8 IX Vrancea 6.02.1904 6.6 VIII Vrancea
19.08.1888 6.5 VIII Vrancea
6.101908 7.1 IX Vrancea
14.10.1892 6.5 VIII Vrancea
25.05.1912 6.7 VIII Vrancea
1.05.1893 6.2 VII Vrancea
25.05.1912 6.1 VII Vrancea
17.08.1893 7.1 VIII Vrancea
Făgăraș - C
10.09.1893 6.5 VIII Vrancea 26.01.1916 6.4 VIII
âmpulung
4.04.1894 6.5 VIII Vrancea 18.04.1919 6.1 VII Vrancea
7.1 VIII Vrancea
9.08.1919 6 VII Vrancea
31.08.1894 Malurile Prutului s-au prăbușit pe o
porțiune de aproximativ 500 metri 25.12.1925 6.1 VIII Vrancea
în Galați. 30.03.1928 6 VII Vrancea
11.03.1896 6.6 VIII Vrancea
20.05.1929 6 VII Vrancea
24.11.1896 6.1 VII Vrancea
1 .11.1929 6.1 VII Vrancea
Marea
7.2 X 27.05.1932 6 VII Vrancea
Neagră
31.03.1901
A generat un tsunami de 4 metri 2.02.1934 6 VII Vrancea
în România.
29 .03.1934 6.9 IX Vrancea
13.07.1935 6.5 VIII Vrancea
 Magnitu- Magnitu-
Data Intensitate Epicentru Data Intensitate Epicentru
dine dine
5.09. 1935 6 VII Vrancea Cutremurul a cauzat și importante
efecte morfologice la nivelul scoarței
17.05.1936 6 VII Vrancea
terestre, în special în regiunile
13.07.1938 6 VII Vrancea subcarpatice din Muntenia și Moldova:
aceste efecte s-au manifestat prin
5.09.1939 6.2 VII Vrancea alunecări de teren, fisuri, tasări,
22.101940 6.5 VIII Vrancea formarea de crăpături în straturile
superficiale ale scoarței, țâșniri de apă
7.4 X Panciu din crăpăturile formate paralel cu
A fost resimțit în toată țara. Orașul cursurile râurilor. În județul Covasna
Panciu a fost dărâmat în proporție de s-a format o fractură lungă de cca. 150
99% (numai 5 au rămas în picioare, m, în lungul căreia au apărut pungi de
împreună cu 57 case de paiantă sau noroi.
din bârne aflate la periferie). Au fost Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a
afectate și orașele din Moldova și avut mai multe replici. Cea mai
Muntenia. Au fost afectate și puternică replică a avut 5,5 grade.
orașele Brăila, Galați, Tecuci, Focșani, 12.03.1945 6.1 VII Vrancea
10.11.1940 Turnu Măgurele, Câmpulung,
Târgoviște, Mizil, Râmnicu Sărat, Iași, 7.09.1945 6.5 VIII Vrancea
Bârlad și Buzău. La București s-a 9.12.1945 6.5 VII Vrancea
prăbușit Hotelul Carlton, iar mai multe
clădiri au fost avariate. Se apreciază 3.11.1946 6 VII Vrancea
că au fost 1.600 morți și 12.100 răniți.
29.05.1948 6.3 VIII Vrancea
La Chișinău, cutremurul a făcut 78
20.08.1973 6 VII Vrancea
victime și a afectat 2.795 de
clădiri. Cutremurul s-a resimțit 1.10.1976 6 VII Vrancea
puternic și în Bulgaria.
 Magnitu- Magnitu-
Data Intensitate Epicentru Data Intensitate Epicentru
dine dine
Nereju, 5.7 VIII Banloc
7.2 XI
Vrancea
12.07.1991 S-a produs la adâncimea de 11 km. Au
A fost cel mai distructiv seism fost 2 morți, 30 răniți, și mai mult de
din România. A durat 56 secunde. 5.000 clădiri avariate.
Cutremurul s-a simțit în aproape toată Herculane -
18.07.1991 5.5 VII
Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a Ofsenița
simțit până în Moscova și Sankt
Petersburg. În nord-estul Munteniei, 5.6 VIII Voiteg
sudul Moldovei, cutremurul a produs 2.12.1991 S-a produs la adâncimea de 9 km. Au
4.03.1977 efecte puternice asupra solului, fost mai mult de 5.000 case avariate și
incluzând crăpături și fenomene de cca. 4.500 sinistrați .
lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei,
au avut loc alunecări de teren. 27.10.2004 6 VII Vrancea

La nivelul întregii țări au fost circa NV Mării

7.05.2008 5.2 - 5.4 VI
1.570 morți, 11.300 de răniți și Negre
aproximativ 35.000 de locuințe s-au 25.04.2009 5.3 VI Vrancea
prăbușit. Majoritatea pagubelor
materiale s-au concentrat la București 5.5 V Vrancea
unde peste 33 de clădiri și blocuri Cutremurul a fost resimțit în
mari s-au prăbușit. 6.10.2013 nordul Bulgariei (în orașele Ruse,
Șumen și Silistra) și în Republica
13.11. 1981 5.1 VII Tulcea Moldova.
30.08.1986 7.1 VIII Gura Teghii 5.7 VI Vrancea
30.05.1990 6.9 - 7 VII Vrancea 22.11.2014 Au fost ziduri și șosele crăpate
31.05.1990 6.4 VII Vrancea în Galați și Tulcea.
 Magnitu-
Data Intensitate Epicentru
dine
24.09.2016 5.3 VI Vrancea
28.12.2016 5.3 VI Vrancea

București, cutremurul din 4 mart. 1977

 Scara Mercali
Intensitatea
Gradul seismică descrieDescrierea efectele distructive pe care un cutremur
cutremurului
le are
I asupra construcțiilor,
Este înregistrat de seismografe, modificările
dar nu se simte. de la suprafața liberă a terenului
și impactul
II Esteasupra
perceput decomportamentului oamenilor.
foarte puține persoane, în general la etajele superioare ale clădirilor.

Este perceput de oamenii din interiorul clădirilor, mai ales la etajele superioare ; candelabrele și unele
http://adevarul.ro/locale/focsani/76-ani-cutremurul-omorat-1000-oameni-In-orasul-panciu-mai-ramas-picioare-doar-cateva-case-
III obiecte ușoare se pot mișca. 1_582463765ab6550cb8620c61/index.html
Este perceput de toate persoanele din interiorul clădirilor ; pereții trosnesc, ușile, ferestrele și alte obiecte
IV se mișcă, dar fără a se produce pagube. La exterior este mai puțin perceptibil.
Este perceput de toata lumea, atât la exterior, cât și în interiorul clădiilor, dar puțini se sperie și fug; se pot
V sparge pahare, farfurii și alte obiecte, iar construcțiile pot suferii degradări ușoare.
Este resimțit de toată lumea producând panică; ferestrele se sparg, mobila se deplasează, iar clădirile
VI slab executate pot fi avariate.
Produce panică și îngreuneaza deplasarea oamenilor ; pagubele sunt neînsemnate în cazul clădirilor
VII executate conform normelor, iar construcțiile slab executate suferă avarii considerabile. Cutremurulse
simte și din automobile.
Se înregistrează avarii considerabile la clădirile obișnuite și prăbușirea clădirilor slab efectuate. Se pot
VIII dărma coșuri, stivurile de marfă, monumente, etc.
Panica este generală. Se înregistrează avarii însemnate și în cazul structurilor proiectate corespunzator,
IX clădirile rezistente se înclină, apar crăpături în pământ, iar conductele subterane se rup.
Majoritatea clădirilor cu structuri de rezistență sunt avariate și chiar dărmate, inclusiv fundațiile acestora ;
X se produc alunecări de teren.

XI Puține structuri de rezistență rămân nedistruse. Pămantul se crapă, alunecă și suferă deformări.

XII Panciu dupăeste

Distrugerea cutremurul din 10
totală. Pămantul nov. în
se mișcă 1940
valuri, iar obiectele sunt aruncate în aer.
 Efectele cutremurilor

Efecte asupra mediului Efecte asupra mediului

natural construit

directe indirecte directe indirecte

deformări, valuri uriașe avarieri ale avarieri
prăbușiri și (tsunami-uri) unor structuri structurilor
alunecări de precum clădiri, datorită efec-
teren; lichefie- instalații in- telor cutremu-
re a solului dustriale, con- relor asupra
ducte, poduri, mediului
tuneluri, baraje natural;
declanșarea de
incendii sau
inundații
 Tsunami

Tsunami este un val gigantic care apare la suprafața oceanelor în

urma cutremurelor submarine. Poate depăși 30 m înălțime. Odată ajuns la
țărm, provoacă grave distrugeri și mari inundații.

simulare
https://www.youtube.com/watch?v=4Xebwzb3dDE
https://www.youtube.com/watch?v=SlwZzbGh7Cw
 În larg, la ape adânci, valul tsunami prezintă viteze foarte mari: de la
300 la 700 Km/h, și se propagă în toată masa apei (pe toata adâncimea
oceanului), nu doar la suprafață ca valul obișnuit creat de vânturi. El se
înalță spre coastă, căpătând aspectul unui mal teșit, măturând în
continuare fundul oceanului, pentru ca la mal să se manifeste ca un zid de
apă care năvălește pe uscat.
140.112.68.243/chap7/chap7.htm 
http://www.ess.washington.e
du/tsunami/images/tsulg.jpg
 Tsunami în 11 mart. 2011, în Japonia, prefectura Fukushima

https://sfdem.files.wordpress.com/2012/03
/lens-tsunami-then-now3-custom1-v2.jpg
 Tsunami în 11 mart. 2011, în Japonia, prefectura Fukushima

http://adevarul.ro/international/in-lume/noi-fotografii-tsunamiul-japonia-vezi-plaja-maturata-valul-urias-1_50ba072e7c42d5a663b0c950/index.html
 Efectele valului tsunami în 23 dec. 2004, în Tailanda

http://www.3mfuture.com/investment/tsunami- www.tsunamis.com/tsunami-pictures.html 
alarm-system.htm
Tsunami în 11 mart. 2011, în Japonia, prefectura Fukushima
https://media.epactnetwork.com/japanearthquaketsunami/
 Alertare seismică
msg.whoi.edu/

www.answers.com/topic/tsunami-dart-system2-jpg 
 Armele seismice
Generator Pawlosky

Geophysical Pulsed MHD Generator Pamir 2 În anii șaptezeci, rușii au

construit un generator imens numit
"Pamir", care era o variantă a
generatorului Saharov cu flux de
compresie. Aceste generatoare care
au echipat armele electromagnetice
instalate pe sol de către ruși mai
sunt denumite generatoare
Pavloski. Generatoarele pot fi
folosite ca arme seismice.
https://www.jp-petit.org
/Divers/Armes_sismiques/
Armes_sismiques1.htm
 Bibliografia
 http://cronicaromana.net/2016/04/17/cutremur-devastator-in-ecuador/
 http://cutremureledinvrancea.blogspot.ro/2015/03/ce-sunt-cutremurele-
cutremur-sau-seism.html
 http://earthquakes.bgs.ac.uk/education/eq_guide/eq_booklet_locating_e
qs.htm
 https://earthquakesandplates.files.wordpress.com/2008/05/5102532.jpg
 https://fizica21.wikispaces.com/Unde+seismice
 http://geografilia.blogspot.ro/2015/12/cutremure-filmate.html
 http://geopick.uncc.edu/geologyWeb/physicalGeology/Topics/910earthq
uakes/imagesEarthquakes/FIG18_003.JPG
 https://oracoolblog.wordpress.com/2011/02/22/explozii-nucleare/
 http://oregonstate.edu/instruct/oer/earthquake/04%20chapter
%203_color.html
 http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/harta-seismica-a-europei-romania-
printre-cele-mai-expuse-zone-in-fata-unui-cutremur-fara-precedent.html
 Bibliografia

 http://www.arhiconoradea.ro/Info%20Studenti/Note%20de
%20curs/Mariana%20Pop/Inginerie%20seismica%20Curs.pdf
 http://www.ecomagazin.ro/crater-de-2500-de-metri-patrati-si-170-de-
metri-adancime-la-salina-de-la-ocnele-mari/
 http://www.encipedia.org/articole/infotehnic/cutremurele-de-
pamant/masurarea-cutremurelor-magnitudinea-si-intensitatea.html
 http://www.ihed.ras.ru/napr2.shtml
 http://www.infp.ro/despre-cutremure/
 http://www.isudobrogea.ro/wp-content/uploads/2012/05/Cutremurele-si-
efectele-lor.pdf
 http://www.mobee.info/despre-cutremure/efectele-cutremurelor
 http://www.ndma.gov.pk/sep/
 http://www.roeduseis.ro/wp-
content/uploads/2014/12/Infopage_7_Unde_seismice.pdf
 http://www.scritub.com/geografie/geologie/Evaluarea-magnitudinii-si-
inte1516395.php
 Bibliografia
 http://www.tvsud.ro/nu-tremur-la-cutremur-si-in-
gorj.html#.WHkq9NKLQ1g
 http://www.ziare.com/international/japonia/triplu-dezastru-in-japonia-
cutremur-tsunami-si-accident-nuclear-retrospectiva-2011-1142256
 https://dexonline.ro/definitie/cutremur
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurul_din_1940_(Rom%C3%A2nia)
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurul_din_1977_(Rom%C3%A2nia)
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurul_din_Oceanul_Indian_din_2004
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Falie
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Hipocentru
 https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_cutremure_
%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Scara_de_intensitate_Mercalli
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Scara_de_magnitudine_Richter
 Realizator:
prof. Ioana-Mihaela Popescu
Colegiul Naţional Unirea
Focşani
2017