ALIMENTAŢIA

NOU-NĂSCUTULUI ŞI SUGARULUI

Asist. Univ. Dr. Iolanda Vivisenco

 Nevoile nutritionale la sugar

TRIM. CALORII LICHIDE PROTEINE LIPIDE GLUCIDE VIT. D FE

cal/kg/zi ml/kg/zi g/kg/zi g/kg/zi g/kg/zi UI/zi mg/kg/zi

100-110 150-180 1,52 5-6 12 400-800 0,5

I.
85-95 130-160 1,52 4,5-5 10-12 400-800 1
II.
80-85 110-140 1,2 4-5 10-12 400-800 1
III.
80 100-120 1,2 4-5 10-12 400-800 1
IV.
• Nevoile energetice medii pentru primul an de viata:
tendinta de scadere – in medie 95 kcal/kgc/zi

• Nevoia de lichide: apa reprezinta 75% din greutate in primele

luni, apoi 60% la varsta de 1 an
Nevoi medii sugar: 150 ml/kgc/zi
1 an: 100-110 ml/kcg/zi
• Nevoia de proteine: 10-15% din aportul energetic = 1,3
g/kcg/zi
- in scadere
- asigura cresterea scheletala si musculara
- digestibilitatea proteinelor : lapte 95%
- continutul in aminoacizi esentiali

• Nevoia de lipide: 30-45% din aportul energetic = 4-6 g/kgc/zi

- acizi grasi polinesaturati (LC-PUFA): acid linoleic, alfa
linoleic si arahidonic – sinteza membrane celulare,
prostaglandine si tromboxani.

• Nevoile de glucide: 40-55% din structura ratiei =10-12 g/kgc/zi

- principalul carbohidrat din lapte mama/formula = lactoza
- oligozaharide: sinteza sfingomielina si gangliozide
• Na: 1-2 mEq/kgc/zi Vitamina D: 400 -800 Ui/zi

• Calciu: 45-150 mg/kgc/zi Vitamina K: 2 mg/zi

• Fier: 0,5 – 1 mg/kgc/zi Vit.A-1.000 unitati/zi

Vit.B1-0,5-1 mg/zi
• Mg: 13 mg/kgcorp/zi
Vit.B6- 1,5-1,8 mg/zi
• Cu: 0,08 mg/kg/zi
Vit.B12- 10-20 microgr/zi
• Iod: 40-100 mg/zi

• Flor: 0,5-1,5 mg/zi

• Seleniu: 40 micrograme/zi

• Zn: 4-9 mg/zi

Etapele alimentatiei la sugar:
I. De la 0 la 4-6 luni: alimentatie exclusiv lactata cu lapte de
mama sau formula adaptata – permite digestia
corespunzatoare a proteinelor, grasimilor si glucidelor
Tipuri de alimentatie:
1. alimentatie naturala
2. alimentatie mixta
3. alimentatie artificiala

II. De la 4-6 luni: diversificarea alimentatiei - introducerea

progresiva a altor alimente decat cele lactate

III. De la 9 luni la 1 an: alimentatie total diversificata - terminarea

maturizarii functiilor digestive, renale si neurologice,
permite trecerea la o alimentatie de tip adult.
 Alimentatia naturala – recomandarea OMS
Alaptare exclusiva in primele 6 luni

Avantajele majore ale alimentaţiei naturale:

• Laptele de mamă este singurul care furnizează o raţie echilibrată,

cuprinzând 10% proteine, 50% lipide şi 40% glucide. Se asigură
astfel o creştere somatică şi cerebrală corectă.
• Laptele de mamă este singurul care asigură o protecţie
antiinfecţioasă şi antialergică prin echipamentul „imunologic” aflat în
compoziţia sa: IgA secretor 0,5 gr/l, lactoferina, lizozim, macrofage,
factori bifidus.
• Laptele de mamă permite o adaptare automată la nevoile
nutriţionale ale sugarului. Calitatea acizilor aminati si acizilor grasi,
aflati in proportii optime este esentiala.
• Cantitatea de proteine si lipide creste in timpul suptului.
• Pe plan afectiv, alăptarea creează o legătură afectivă fundamentală
între mamă şi copil, cu impact asupra dezvoltării sale neuropsihice.

• Alimentaţia naturală este unul din cele mai eficiente mijloace de

prevenire a malnutriţiei protein-calorice.

• Laptele de mamă are temperatura necesară administrării imediate,

este „steril”, nu necesită preparare şi nu costă.

• Sugarii alimentaţi la sân îşi folosesc mai mult muşchii maxilari şi au

o dezvoltare dentară evident mai bună decât copiii alimentaţi
artificial.
 COMPOZIŢIA LAPTELUI DE MAMĂ
COMPARATIV CU LAPTELE DE VACĂ

PROTEINE LIPIDE GLUCIDE SĂRURI VALORI

MINERALE CALORICE

Lapte 8-12 g/l 30-40 g/l 75 g/l 200 mg/l 680 kcal/l
uman

Lapte 30-35 g/l 35-40 g/l 45-50 g/L 900 mg/l 655-750
de vacă kcal/l

Laptele vaca:
f. bogat in proteine (80% cazeina)
f. bogat in saruri minerale
sarac in acizi grasi esentiali si in Fe
 COLOSTRUL este un lichid gălbui secretat în ultimul
trimestru de sarcină şi în primele 3 zile după naştere.
Compoziţia colostrului este:

• Proteine în proporţie de 27 g/l cu conţinut bogat în aminoacizi

liberi (dintre care o importanţă deosebită o are triptofanul)

• Lipide în proporţie de 30 g/l cu valori ale colesterolului

inferioare celor din laptele matur

• Hidrocarbonate în proporţie de 60 g/l, reprezentate de

lactoză şi oligozaharide, cu rol în stimularea florei bifidogene
intestinale

• Săruri minerale: calciu şi fosfor în concentraţii mai mici

decât laptele matur
• Imunoglobuline A secretorii care apără nou-născutul de
infecţiile cu bacili Gram negativi in cantitate mult mai mare
decat in laptele matur

• Lizozim şi lactoferina cu rol antibacterian

• Macrofage activate care transmit limfocitelor din intestinul

sugarului informaţia genetică de la mamă şi au rol în apărarea
antiinfecţioasă (antibacteriană şi antivirală)

• După 2-3 săptămâni de tranziţie, laptele se maturizează.

• Laptele de mamă are un pH de 6,8-7,4 densitate de 1030-

1032; osmolaritate de 93 mOsm/l şi o valoare calorică de 680
kcal/l.
 COMPOZIŢIA LAPTELUI DE MAMĂ

• Proteine in proportie de 8-12 g/l, reprezinta 10% din raţia

calorică; deşi în cantitate mică, au o valoare biologică
deosebită prin conţinutul crescut în albumine (60%) şi conţinut
scăzut în cazeină (40%), fiind deci un lapte albuminos.
Conţinutul în azot neprotetic este de 0,05g% dintre care
0,013g% aminoacizi liberi.

– Albuminele sunt alcătuite, în mare parte din lactalbumină,

lactoferină (rol antibacterian), serumalbumină, serumglobuline,
lizozim.
– Cazeina este reprezentată de formele beta şi K.
– IgA secretor reprezinta 0,5-1 g/l.
– Aminoacizii esenţiali şi neesenţiali sunt bine reprezentaţi în
laptele matern, mai ales taurina şi acidul glutamic.
– Coeficientul de utilizare a proteinelor din laptele matern este de
95%.
• Lipidele in proportie de 30-40 g/l, asigura 50-60% din ratia
energetică. Sunt în cantităţi variabile, crescute de obicei la sfârşitul
suptului.

– Trigliceridele sunt în proporţie de 98%, iar colesterolul de 30-40

mg%.
– Acizii graşi nesaturaţi (acidul linoleic, alfa-linolenic si arahidonic) au
rol deosebit în procesul de dezvoltare cerebrala si in maturizarea
functiilor retinei.
– Coeficientul de absorbtie a lipidelor din laptele matern este de 80-
95% - prezenta in laptele de mama a unei lipaze dependente de
acizii biliari, care la nou-nascut compenseaza insuficienta de lipaza
pancreatica.
• Glucidele sunt in proportie de 70-75g/l şi asigura 40% din ratia
energetică. Sunt reprezentate de lactoză 63 g/l şi oligozaharide – 12
g/l.
– Lactoza, prezentă sunt forma izomerului beta, contribuie la sinteza
galactocerebrozidelor (are rol în celula nervoasă şi favorizează
dezvoltarea florei bifidogene).
– Oligozaharidele cuprind: glucoză, galactoză, fucoză, N-acetil-
glucozamină şi acidul sialic care intră în structura celulei nervoase
si joaca roluri de prebiotice pentru sistemul bacterian colic.
• Sărurile minerale:
– Fierul este în cantitate insuficientă (0,05-0,07mg%),
– Sodiu are concentraţie ideală (100-200mg/l),
– Calciu 35mg%, Fosfor 15 mg% (deci raportul Ca/P este ideal,
adică 2).
– Osmolaritatea esre scăzută 93 mOsm/l.

• Vitamine:
– vitamina A este suficientă pentru a asigura protecţia nou-
născutului faţă de infecţiile cutanate, ea fiind 1000 U/I.
– Vitamina D este în cantitate foarte mică, 22 ui/l (sugarul necesita
suplimentare).
– Vitamina K este în cantitate mică în colostru (nou-nascutul
necesita administrarea injectabila a 0,5-1mg la nastere, pentru a
preveni boala hemoragică a nou-născutului).
– Vitaminele din grupul B sunt în cantitate dependenta de dieta
materna.
– Vitamina C, 50mg/l, asigură nevoile sugarului.
• Alte elemente:
– enzime: lipaza,
– factori de crestere: IGF1
– citokine: TNF α, nucleotide, macrofage, eritropoietina, folati,
vitamine, tiroxina
LM este un veritabil produs biologic.
 Tehnica alimentatiei naturale

• Nou-nascutul va fi alaptat de preferinta „la cerere”. Intelegerea

gresita a acestui concept poate favoriza sub- sau supraalimentarea.
• Marea majoritate a sugarilor isi regleaza un ritm propriu, 7-8 supturi
la interval de 2,5-4h in prima luna de viata, 6 mese in urmatoarele 3
luni, 5 mese dupa 4 luni.
• Durata alaptatului ≈ 20 minute in primele luni, ulterior durata scade.
• Alimentaţia naturală este recomandata de OMS in în primele 6 luni
de viaţă si initierea diversificarii dupa aceasta varsta. OMS
recomanda continuarea alaptarii pana la varsta de 2 ani. Este
benefic daca mama continua sa alăpteze până la varsta de 8-9 luni.
Ablactarea se poate face treptat sau brusc.
 Nu trebuie să recurgem la alimentaţia mixtă decât în următoarele
condiţii:
• Dacă nou-născutul nu depăşeşte greutatea de la naştere după 15-20
zile de viaţă
• Dacă după naştere, sporul ponderal al nou-născutului este mai mic
de 150g/săptămână
• Atenţie! Medicii practicieni greşesc de multe ori şi sub pretextul unei
hipogalactii insuficient documentate, fără proba suptului, renunţă
precoce şi uşor la alimentaţia naturală.
• Secreţia lactată definitivă în cazul alimentaţiei naturale se poate
instala până la 14 zile.
 CONTRAINDICAŢIILE
ALIMENTAŢIEI NATURALE

• Intoleranţă congenitală la lactoză

• Fenilcetonuria
• Galactozemia
• Tirozinemia ereditara
• Cardiopatii decompensate – insuficienţă cardiacă a mamei
• Diabet zaharat dezechilibrat
• Cancer sau tratament antineoplazic
• Insuficienta renala cronica
• Boli psihice grave
• Tuberculoza mamei diagnosticată în activitate
• Mame infectate HIV
• Mame infectate HTLV
• Infectii herpetice mamare

• Hepatite B si C: nu sunt contraindicatii.

Incidente ale alimentaţiei naturale

• Hipogalactia, este suspicionată în faţa unei creşteri ponderale de

sub 150g/săptămână. Va fi observată tehnica de administrare a
sânului şi se va face proba suptului pentru 24h. Va fi luată decizia
pentru alimentaţie mixtă.
• Colici abdominale – prezente până la vârsta de 3 luni, mai ales în
intervalul orar 18-22. Nu necesita mese suplimentare de lapte.
• Vărsături sau regurgitaţii
• Diareea postprandială – scaune diareice la sugari alimentaţi
exclusiv la sân, dar care au o creştere ponderală perfectă. Această
diaree nu se tratează. Copilul va fi alimentat la sân în continuare.
 Alimentatia mixta/artificiala

Formulele adaptate sunt preparate derivate majoritar din

laptele de vaca, modificate industrial pentru a corespunde
nevoilor nutritionale ale sugarului si copilului mic pe etape de
varsta.

Diferitele branduri comerciale sunt similare in ceea ce

priveste compozitia in macro- si micronutrienti, deoarece sunt
supuse unor standarde ale OMS/FAO.
 Alimentatia artificiala

• Numărul de mese administrat sugarilor alimentaţi mixt sau

artificial va fi:
– 6-7 mese în I lună
– 6 mese până la 2-3 luni şi 5 kg greutate corporală
– 5 mese după 3-4 luni şi 5 kg greutate corporală
• Pentru stabilirea raţiei alimentare la nou-născut se poate utiliza în
• primele 10 zile de viaţă formula Finkelstein:
Cantitatea de lapte/zi = (Z-1) x 70 sau 80
Z = număr de zile de viaţă
Se înmulţeşte cu 70 pentru cei născuţi sub 3250 g şi cu 80 pentru cei
cu greutate peste 3250 g.
• Dupa primele 10 zile de viata se va asigura necesarul de 150-180 ml
de lichide/kgcorp/24 ore, dar nu se va depăşi un total de 1000 ml
lichide/zi
- formula rapida de calcul:
Cantitatea de lapte/zi = G (grame)/10 + 200-300
 Formule standard

Pentru primele 6 luni de viata alegem formulele de start

(tip 1).
Tot in aceasta categorie intra si formulele hipoalergenice
care se recomanda sugarilor cu risc alergic (cel putin o ruda
de gradul I cu istoric personal de boala alergica).

Dupa 6 luni alegem formulele de continuare (tip 2/3).

Dupa varsta de 1 an putem opta pentru formulele de tip

Junior, dar este permis si laptele de vaca pentru mesele
lactate ale copilului mic.
 Formule speciale

Se adreseaza alimentatiei sugarilor si copiilor cu anumite

conditii medicale:
• Formule pentru prematuri

• Formule antiregurgitare

• Formule delactozate

• Formule partial sau extensiv hidrolizate

• Formule pe baza de soia

• Formule elementale/semielementale
Formulele de lapte de start au:
• compoziţie apropiată de laptele de mamă
• cantitatea de proteină redusă la 1,2-1,7g/100 ml
• adaos de cistină şi taurină
• adaos de acizi grasi esentiali si vitamine
• raport acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi 1/1
• adaos de probiotice si prebiotice
• suplimente corespunzătoare de Cu şi Fe
• Dezavantajul major este conţinutul de beta-2–lactoglobulina
– proteină alergizantă

Exemple: Nan 1, Milumil 1, Aptamil 1, Hipp 1, Humana 1, Lactana 1.

Formulele de lapte de continuare:

• sunt destinate sugarilor după vârsta de 6 luni

• se folosesc la 2-3 mese în cadrul alimentaţiei diversificate,

asigurand o raţie echilibrată în aceasta perioada.

• au în compoziţie glucide de tip lactoză, dextrin–maltoză şi zaharoză.

• aportul de lipide este echilibrat prin adaos de grăsimi vegetale şi

implicit de acizi graşi esenţiali.

• se asigură aportul indispensabil pentru o creştere rapidă prin

adaosuri de Ca, P, alte oligoelemente şi vitamine, suplimentare cu
Fe.

Exemple: Nan 2, Milumil 2, Aptamil 2, Hipp 2, Humana 2, Lactana 2.

Formule pentru prematuri
• proteine în cantitate mai mare decât în formulele de start: 2-2,3
g/100 ml
• glucidele reprezentate de 50% lactoză şi 50% polimeri de
glucoză - prematurul are intoleranţa parţială la lactoză
• lipidele reprezentate în 50% de MCT – trigliceride cu lanţ mediu -
prematurul are deficienţe ale secreţiei de lipază şi a ciclului
acizilor biliari
• Se utilizeaza pana sugarul atinge o greutate de 1800-3500 g.

Prematurii alaptati vor primi fortifianti pentru laptele matern

(HMF) pentru a compensa nevoile nutritionale crescute ale
prematurului.

Exemple: PreNan, Aptamil Prematil.

Formule antiregurgitare/antireflux
• Formule ingrosate cu amidon sau faina de roscove pentru
sugarii care regurgiteaza/varsa frecvent.
• Ex: Aptamil AR, Nan AR.

Formule delactozate/partial delactozate

• Lactoza din compoziţie este înlocuită complet sau partial cu
dextrin-maltoza, polimeri de glucoză.
• Indicatii:
• realimentarea după bolile diareice acute grave
• intoleranţa totală sau cu prag la lactoză
• colicile sugarului mic – formule partial delactozate.
• Ex: Nan fara lactoza, Aptamil fara lactoza, Humana AntiColic.
Formule partial hidrolizate - hipoalergenice
• Proteinele din zer sau cazeina sunt hidrolizate in peptide mari, ce nu
sunt recunoscute ca fractiuni alergenice de sistemul imun al sugarului
• Indicate in profilaxia bolilor alergice la sugarii cu risc alergic crescut
• Ex: Nan HA, Aptamil HA, Hipp HA.

Formule extensiv hidrolizate

• Proteinele din zer sau cazeina sunt hidrolizate in peptide mici – cu cat
procesul de hidroliza este mai avansat, cu atat scade alergenicitatea
• Indicate la sugarii cu reactii alergice severe de tip urticarian, alergie
demonstrata la proteinele din laptele de vaca (PLV)
• Ex: Aptamil Pepti, Althera.

Formule pe baza de proteine din soia

• In prezent, nu mai sunt recomandate la sugari
• Pot fi administrate dupa varsta de 1 an in alergia la PLV – risc de
alergie incrucisata
• Ex: Humana SL.
Formule semielementale
• Contin proteine extensiv hidrolizate in di- si tripeptide, iar
suportul glucidic este fără lactoză, fiind reprezentat de
dextrina-maltoză şi polimeri de glucoza. Lipidele sunt
reprezentate indeosebi de trigliceride cu lanţ mediu.
• Indicaţii:
• realimentarea în diareile acute la sugarul mai mic de 3
luni
• sindroame de malabsorbţie globală sau lipidică
• diarei grave prelungite, rebele la tratament
• sindrom de intestin scurt congenital sau chirurgical
• fibroza chistică
• colestază cronică
• alergie la PLV
• Ex: Alfare.
Formule elementale – pe baza de aminoacizi
• Sunt preparate de aminoacizi, monozaharide si trigliceride cu
lant mediu, cu adaos de minerale si vitamine.
• Solicita minim functia digestiva, inclusiv secretia pancreatica.
• Indicatii:
• Sindroame de malabsorbtie severa
• Sindromul de intestin scurt
• Colestaza severa
• Sugarii cu alergie la PLV care continua sa prezinte
simptome daca sunt alimentati cu formule pe baza de
proteine din lapte extensiv hidrolizate sau care nu accepta
aceste formule.
• Ex: Alfamino, Neocate.
Incidente în alimentaţia artificială şi mixtă

• Anorexia este consecinţa concentraţiei de lipide din laptele de

vacă şi laptele praf
• Subalimentaţia este consecinţa nerespectării indicaţiilor din
prospect privind prepararea laptelui praf
• Supraalimentaţia se produce prin administrarea de preparate
din lapte praf în concentraţie mai mare decât cea
recomandată
• Colicile abdominale sunt consecinţa prezenţei beta-
lactoglobulinei în laptele de vacă
• Constipaţia apare prin digestia defectoasă a cazeinei din
laptele de vacă
• Alergia la proteina laptelui de vacă în care clinic sugarul
prezintă diaree, vărsături, colici abdominale, otită medie
cronică secretorie, manifestări nazale de tip rinită şi
conjunctivită alergică. Alteori pot apărea manifestări cutanate
de tip urticarian sau angioedem.
 Diversificarea alimentatiei
• Definitie: introducerea alimentelor solide, altele decat preparate
lactate. Se face la varsta de 6 luni pentru sugarul alimentat la san si
dupa 4 luni - 4 luni si jumatate pentru sugarii alimentati cu preparate
lactate de start.
• Este obligatoriu ca in momentul inceperii diversificarii, sugarul sa
aiba:
– scaune normale
– absenta semnelor de boala acuta
– se evita introducerea a doua alimente noi in acelasi timp
• Introducerea noilor alimente unul dupa altul, se va face in ritm relativ
rapid la copilul la care diversificarea incepe la 6 luni. La copilul cu
diversificarea inceputa la 4 - 4½ luni, ritmul va fi mai lent – progresiv.
 Diversificarea alimentatiei
• Supa de legume (morcov, telina, pastarnac, patrunjel,
dovlecel, rosie, ceapa, praz, ardei gras, fasole verde) urmata
rapid de piureul de legume, carne mixata de vaca sau gaina si
ulei vegetal sau unt.
• Piure de fructe (mar, piersica) la 4 luni si ½ -5 luni
• Alte fructe decat cele mentionate : banane, kiwi se pot folosi
dupa varsta de 12 luni (risc de alergie cutanata/respiratorie,
imediat sau la distanta). Capsunile si fructele de padure au de
asemenea risc alergic. In ceea ce priveste pulpa unor fructe
ca pepene, struguri, cirese – nu se recomanda sugarului (risc
de diaree, dureri abdominale)
• La sugar preferam carnea de animal matur - gaina sau vita,
evitandu-se in general carnea de animal tanar (vitel, pui), care
este alergizanta si in plus contine o cantitate mare de
gelatina, proteina de calitate inferioara. Carnea de porc este
contraindicata pana la 3 ani. Peste (exclusiv peste alb- salau,
pastrav) se poate folosi foarte proaspat dupa 8 luni.
• Galbenusul de ou este recomandat de la 6 luni, in loc de
carne de 2 ori pe saptamana.
• Ficatul de pasare poate fi folosit dupa varsta de 7 luni.
• Fainoasele de tipul cerealelor instant sunt recomandate de la
varsta de 4 luni, in piureul de fructe. Ele pot fi primul aliment
de diversificare in cazul sugarilor cu curba ponderala
nesatisfacatoare.
• La 6 luni se va introduce branza de vaci in piureul de fructe
sau de legume, iar de la 7 luni sugarul va primi iaurt la
gustarea de dupaamiaza.
• Dupa 8 luni trebuie crescuta granulatia alimentelor, se
renunta la blender. Sugarul va primi mancarea maruntita, se
pot prepara perisoare de carne fierte in supa, mamaliguta cu
branza si unt, pilaf cu legume si carne. Poate primi biscuiti,
bucatele de fructe moi.
• In alimentatia sugarilor, nu trebuie folosite:
– Zahar
– Sare
– Miere (risc de botulism)
• Dupa mese, sugarul va primi supliment de lichide – apa slab
mineralizata.
• Exista produse comerciale destinate diversificarii alimentatiei
sugarilor de tipul piureurilor de fructe sau piureurilor de
legume cu/fara carne.