Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Cetatea Severinului este supusă influentelor occidentale, având o oarecare asemănare cu Giurgiul, izvorâtă
din elementele bizantine pe care ambele le prezintă. Gh. I.Cantacuzino recunoaşte însa o asemănare planimetrică cu
cetăţile sud-dunarene,în special Sistov, Vidin şi Koprijan, precumsi una tehnică, cu referire specială la turnul de NE
care ar avea un aspect similar cu unele turnuri din cetatea Stolac, turnurile manăstirilor Ravanica şi Resava, cât şi
cetăţile din Vojvodina. În opinia sa, aceste analogii beneficiază şi desprijinul pe care îl oferă asemănările în tehnica
dintre biserică mononavata de aici şi cele menţionate mai sus de la Târnovo, precum şi de prezenţa ceramicii sgrafitto
de evidentă influentă bizantină. Nu este însa improbabil ca aceste elemente să fi apărut sub ocupaţia ungurească,
având în vedere că la data aceea nordul Serbiei se afla în stăpânirea regatului maghiar. În ceea ce priveşte planul,
observasem şi în legătură cu cetatea Giurgiu ca acesta îşi găseşte exemple şi în spaţiul vest-european, faptul
interesant fiind însa dubla incintă concentrică, apăruta iniţial în Orient dar rapid preluată şi de constructorii din Occident
începând cu secolul al XIII-lea. O formă intermediară, a carei existenta ar putea denota o evoluţie şi nu un împrumut, o
găsim la Châteaux Gaillard, unde structura este compusă tot din două incinte, însa liniare. Trebuie observat totuşi ca
donjonul de aici se ridică în mijlocul celei de a doua incinte, independent de curtine, prefigurând aşadar evoluţia
ulterioară.
ARTA ECLEZIASTICĂ ŞI LAICĂ ÎN ŢĂRILE ROMÂNE ÎN TIMPUL
EVULUI MEDIU
Primele 3 decenii din domnia lui Ștefan cel Mare (1457-1504) va
fi marcată de o campanie de construcție a curților domnești și de
renovare a vechilor cetăți. In această perioadă doar o singură biserică a
fost ctitorită – Putna.
El a zidit si cetati noi, dar in general a reorganizat cetatile mostenite
de la inaintasi, marindu-le si adaptindu-le cerintelor militare ale vremii,
adica in special tacticii impuse de artilerie. În cele mai multe cazuri,
voievodul a ridicat in jurul vechilor castele o a doua pânză de ziduri, mai
groase decit primele, prevazuta cu turnuri si bastioane si urmind un
traseu adaptat, in linii mari, terenului. Asa cum apare din rezultatele
cercetarilor arheologice — active in ultimul timp — unul din cei mai tipici
beneficiari ai acestei actiuni a fost Cetatea de Scaun de la Suceava, dar
numele lui Stefan ramine legat si de numeroase alte lucrari — mergind
până la reconstructii totale — atestate arheologic si epigrafic, de actele
de cancelarie, sau numai de traditia cronicareasca. Cetatea de scaun a Sucevei -
plan
În aceste cladiri, elementul artistic este bogat reprezentat, atit in
formele arhitectonice, cit si in decoratia lor. Chenarele din piatra ale
usilor erau gotice, fie in arc frint, fie dreptunghiulare, cu colturile
superioare rotunjite. Ele erau uneori netede, doar cu muchiile tesite, dar
mai adesea se compuneau dintr-o alternanta de muluri, ce se inaltau de
pe planuri inclinate . Printre ferestrele, tot gotice, vor fi fost, poate, si
unele in arc frint, dar cele mai multe erau mici, dreptunghiulare si
marginite inspre exterior de baghete incrucisate la colturile superioare .
Fara sa constituie o creatie originala, sculptura decorativa in piatra —
de tip gotic — este caracteristica arhitecturii moldovenesti. Cele mai
multe dintre elementele de decor in piatra cioplita ce au apartinut
constructiilor laice ale lui Stefan cel Mare se incadreaza, fara nici o
posibilitate de indoiala, unor tipuri frecvent practicate dupa 1450 de
arhitectura civila a Europei centrale. Cetatea Neamțului - plan
ARTA ECLEZIASTICĂ ŞI LAICĂ ÎN ŢĂRILE ROMÂNE ÎN TIMPUL
EVULUI MEDIU