Sunteți pe pagina 1din 72

Conf dr Gabriela Udrea

Spitalul Clinic Dr I Cantacuzino


2017
 F 25 ani internata in spital pentru :
-scaune diareice muco-sanguinolente,
febra, anorexie cu debut in urma cu
15 zile
- durere si tumefactie a cotului stang cu debut cu 3 zile
anterior internarii
 Examenul obiectiv la internare :
- t= 38 ° C
- tumefactie a cotului stang, cald, rosu, dureros, cu miscarile
active si pasive limitate
- dezvolta tumefactie a gleznei drepte si a genunchiului
stang.
1. ARTRITELE VIRALE
2. ARTRITA REACTIVA
3. ARTRITA DIN BOALA INFLAMATORIE
INTESTINALA
4. BOALA WHIPPLE
5. ENTEROPATIA LA GLUTEN
6. PURPURA HENOCH SCHONLEIN
7. SINDROMUL CARCINOID
8. HIPERTIROIDISMUL
 Cultura din scaun 
 Ampicilina 500 mg la 6 ore, oral,
2 zile S dysentariae tip 1, rezistenta
la ampicilina , sensibila la acid nalidixic 
acid nalidixic 1 g la 6 ore + piroxicam 20 mg/zi 
Dupa 7 zile diareea si tumefactiile articulare
au disparut.
Laborator:
- anemie usoara
- VSH=18 mm
Rgf genunchi : tumefactie parti moi
Ex lichidului sinovial : nr leucocite , cristale absente,
coloratie Gram negativa, culturi negative
Colonoscopia : arii hemoragice focale + edem al
mucoasei colonice
 B,23 ani, sportiv, cu un
istoric de durere femuropatelara bilaterala in
timpul liceului se prezinta pentru dureri de
genunchi bilateral de 2 sapt care s-au
inrautatit si care au fost acompaniate de
colectii lichidiene mari bilateral .
A urmat tratament cu AINS ptr dg sdr femuro
patelar- simpt agravate carje.
Neaga trauma sau durere in timpul
activitatilor sportive.
Descrie simptome de infectie urinara in urma
cu 4 sapt: disurie+polakiurie
 Neaga febra, secretie uretrala, lez
cutanate
Raporteaza un contact sexual neprotejat anterior
debutului simptom urinare si a fost tratat ptr “
infectia urinara” cu levofloxacin ameliorare a
simpt dupa trat.
Ex obiectiv:
- tumefactie de genunchi bilateral+ soc rotulian
prezent;
-durere la mobilizarea activa, pasiva a genunchilor;
- teste ptr ligg si menisc negative
- teste coloana negative
- secretie uretrala abs, ggl inghinali nepalpabili
-fara afectare cutanata, oculara
L sinovial: nr leucocite:8500/mmc,
coloratia Gram negativ, cristale abs
Rx genunchi: tumefactie parti moi
VSH=98mm/h, CRP=16,5, Ag HLA B27+
Culturi uretrale negative Chlamydia, gonococ
HIV negativ, VDRL negativ
Injectie intra-articulara cu corticosteroid
genunchi ameliorare
 Sinovitasterila care urmeaza dupa o infectie la
distanta –tract gastrointestinal, genitourinar.

 Sinovitamediata imun determinata de infectii


bacteriene, cu persistenta intraarticulara a
microorganismului necultivabil pe mediile de
cultura si/sau a antigenelor bacteriene
imunogenice.
 Criteriile de clasificare:
 interval de cateva zile-sapt intre infectia trigger si
artrita
 mono sau oligoartrita asimetrica predominent la
membrele inferioare
 dovada infectiei care precede artrita:
- prezenta clara a diareei sau uretritei cu 4
saptamani inainte de debutul artritei confirmarea
de laborator a infectiei este de dorit dar nu
esentiala
- prezenta incerta a diareei sau uretritei cu 4
saptamani inainte de debutul artritei confirmarea
de laborator a infectiei este esentiala
 Re A apare la adultii tineri, femei si barbati
 Prevalenta: 30-40 la 100.000 loc ( tarile
Scandinave)
 Subestimare:
- in stadiile precoce - slaba diferentiere
intre entitatile grupului de spondilartrite
- % mare de pacienti cu infectii asimpt.
 Confera susceptibilitatea la boala
 Asociaza forme mai severe de boala cu
afectare axiala si manifestari sistemice mai
accentuate
 Confera tendinta la cronicizare
 Infectia trigger – 1-4 sapt – artrita

 Manifestarileclinice :
- simptome ale infectiei enterice sau
genitourinare care precede artrita;
- semne si simptome musculoscheletale;
- semne si simptome extraarticulare;
 Diaree sau uretrita
 Bacterii enterice asociate cu artrita reactiva:
-Salmonella
-Shigella flexneri, dysenteriae, sonnei
-Yersinia enterocolitica 0:3, 0:9 si pseudotuberculosis
-Campylobacter jejuni
-Clostridium difficile
 Patogeni genitali asociati cu artrita reactiva:
-Chlamydia trachomatis
-Chlamydia pneumoniae
-E coli
-Ureaplasma urealyticum
- tratamentul BCG intravezical pentru cancerul vezical
 Artrita – mono,oligoartrita asimetrica, additiva a MI cu
debut acut
- 50% artrita MS
- unii poliartrita artic. mici
- uneori artrita axiala (coloana, artic sacroiliace)
 Entesita – 20-90%
- calcanee ( durere, tumefactie)
 Dactilita - deget in carnat
 Durerea lombara cu caracter inflamator :
- sacroiliita
- entesopatie de cresta iliaca
- artrita a articulatiilor intervertebrale
- spasm muscular
Simptome constitutionale: febra,cefalee, scad G
 Oculare: conunctivita, uveita anterioara, episclerita,
ulcer cornean
 Simptome genitourinare: disuria, durere pelviana,
uretrita, cervicita, prostatita, salipingita, cistita
 Leziuni genitale: balanita circinata (30%)
 Leziuni bucale: ulceratii nedureroase (25%)
 Rash: keratoderma blenoragicum (15%), eritem nodos
 Modificari unghiale (10%): onicoliza, hiperkeratoza
 Manifestari cardiace: pericardita (acut), insuf aortica
(cronic)
 Hemoleucograma
 VSH/CRP
 Anticorpi IgA la antigene bacteriene specifice
 Serologie si culturi (sange, urina, scaun, cervix, urethra), particular
ptrChlamydia
 Ag (HLA)–B27
 HIV
 Sumar de urina
 Modalitati imagistice:
- Radiografia
- IRM in special de articulatii sacroiliace
- Tomografie computerizata (CT)
- Ultrasonografia
 Alte studii:
 Artrocenteza, analiza lichidului sinovial si biopsia sinoviala (exclude proces
infectios mai ales in caz de monoartrita cu simptome constitutionale)
 Electrocardiografia (ECG; la pacienti cu o evolutie lunga a ReA)
 Artrita acuta
-tumefactia de parti moi (! Mai utila ultrasonografia)

 Artrita persistenta :
-Ingustarea simetrica a spatiului articular – artic
periferice
-eroziuni – frecv la niv MTF, sacroiliac
-proliferare osoasa: la nivelul enteselor si periostita
liniara in lungul metacarpienelor, metatarsienelor,
falangelor

 Artrita cronica :
-sindesmofite mari, nonmarginale,
asimetriceparasindesmofite ( diferit de SA)
T1 spin echo- largire si
neregularitate artic SI dr superior
 Istoricul (identificare episod diaree, uretrita)
 Examenul fizic: bilant articular (+ calcaie,coloana, degete!)
 Colectie articulara: artrocenteza cu examenul lichidului sinovial :
nr celule, cristale, coloratie Gram, culturi)
 Diaree recenta: coprocultura ptr Salmonella, Shigella,
Campylobacter, Yersinia
 Pacienti suspectati de infectie cu Chlamydia trachomatis si la
pacientii fara simpt gastro sau genitourinare – urina pentru
testarea Chalmydiei prin tehnica amplificarii acidului nucleic
 Laborator de rutina: HLG, reactanti faza acuta, chimie renala,
hepatica, sumar de urina
 Testarea Ag HLA B27
 FR, Ac anti CCP
 ANA
 Ultrasonografie/IMR
 Este un diagnostic clinic la pacientii cu 3 din
urmatoarele aspecte:
1.manifestari musculoscheletale de tipul:
oligoartrita asimetrica MI, entesita, dactilita,
durere lombara tip inflamator;
2. dovada infectiei extraarticulare trigger-
documentata clinic sau prin culturi bacteriene;
3. lipsa de evidenta pentru alte cauze de
oligoartrita, entesita sau monoartrita.
NB: Incapacitatea de a indentifica un agent
cauzator trigger nu exclude diagnosticul de
artrita reactiva
 Durata tipic 3-5 luni
 Cei mai multi boala 6-12 luni si numai un
procent de 15-20% dezvolta artrita cronica
 Recurenta este frecventa
 Unii pacienti cu artrita cronica in special cei
cu HLA B27 prezent dezvolta trasaturi ale altor
spondilartrite cronice
 Tratamentul infectiei trigger
 Tratamentul artritei forma acuta/cronica
 Tratamentul altor manifestari clinice
NB: Antibioticele nu sunt utilizate pentru a trata in mod specific
artrita ci infectia in derulare sau portajul organismelor potential
patogene !
Infectia enterica: tratamentul AB indicat in infectiile enterice
active functie de comorbiditati : boala gi severa, varstnici sau
imunocompromisi
Infectia tractului genitourinar:
-infectiile acute cu Chlamydia trachomatis necesita tratament
atat al pacientilor cat si al partenerilor sexuali;
- Pacientii cu istoric de artrita indusa de Chlamydia evaluati
pentru recurenta a infectiei si retratati cu AB
AINS:ptr controlul durerii si al inflamatiei, nu scurteaza sau modifica
evolutia bolii
Raspuns inadecvat la AINS:
- glucocorticoizi intraarticular: triamcinolone 40 mg ptr artic mari (
ex genunchi) doze mai mici ptr artic mai mici
- glucocorticoizi sistemic
- la pacientii care nu raspund la AINS si glucocorticoizi intraartic sau
la cei cu un numar mare de articulatii afectate: 20 mg prednison/zi
pe perioada scurta
Rezistenta la AINS si glucocorticoizi:DMARDs
- La pacientii care nu raspund adecvat la cel putin 2 AINS timp de 4
sapt si care necesita terapie cu > de 7,5 mg /zi pentru mai mult de
3-6 luni
Artrita reactiva cronica(boala cu durata >6 luni) sau la cei cu rezistenta
la terapia initiala ptr artrita acuta cu AINS sau GC :
DMARDs:
- Sulfasalazina (SSZ) 1000 mg x 2/zi ( max 3000 mg/zi)
- Methotrexat ( alergici, intoleranta la SSZ, lipsa de raspuns SSZ):
15-25 mg/sapt, o singura zi
Durata trat cu DMARD 4 luni (SSZ) sau 3 luni (MTX) pentru obtinerea
raspunsului si va fi oprit dupa 3-6 luni de remisie
Blocanti TNF alfa:
- Etanercept 50 mg/sapt sc
- Infliximab 3mg/kgc pev sapt 0,2,6 si apoi la 8 sapt
NB: trat va fi oprit daca au intrat in remisie cu blocantul TNF alfa pentru
cel putin 3 luni si reinceput daca apar recurente
 Manif oculare:
- conjunctivita si uveita
 Manif cutaneo-mucoase:
- ulceratii bucale : cortico topic
- keroderma blenoragicum : cortico topic/ MTX
sau blocant TNF alfa/ derivati topic de vit D sau
retinoizi
Definiție : (AP) este o artrită frecvent
seronegativă, asociată cu psoriazisul, încadrată
în grupul spondilartritelor.
Epidemiologie.

 Psoriazisul afectează 2% din populație;

 1/3 vor dezvolta artrită psoriazică.

 Prevalența AP = 0.1-1%.

 Vârsta de debut a bolii între 30 și 55 de ani


și afectează ambele sexe în mod egal.
 Risc de 50 X >pentru APla rudele de gradul 1.

 Șoarecii transgenici HLA B27 intr-un mediu


obișnuit  leziuni unghiale și cutanate de tip
psoriaziform.

 Antigenele de clasa I-a sau a II a ale MHC


sunt implicate în patogenia AP.

 Studii genetice alele ale MHC operează


independent în funcție de fenotipul de boală.
 HLA-Cw*06 și HLA DRB1*07 prezente la
pacienți cu AP și psoriazis tip I (debut
înainte de vârsta de 40 ani), dar nu la cei cu
psoriazis tip II (debut după vârsta de 40 de
ani).

 ? exista două căi genetice în AP: alelele


HLA- B*27 și B*39 și alta prin alelele HLA-C
allele Cw* 0602 (Psors1).
 Fenotipul HLA B*27 sau B*39
componenta musculoscheletală apare
simultan cu componenta cutanată;

 Fenotipul Cw* 0602 (Psors1) asociat cu


boală cutanată severă, cu un interval mai
lung ( ≥ 10 ani) între apariția psoriazisului
și afectarea musculoskeletală.
 Incriminați în perioada premergătoare dezvoltării AP la
cei cu psoriazis.

 Trauma precede debutul AP la 8-9 % din pacienți.

 Fenomenul Koebner : trauma cutanată o placă


psoriazică la pacienții cu psoriazis. ? trauma unei articulații 
un fenomen asemănator .

 Asociați independent cu debutul AP la pacienții cu AP,


precum: vaccinarea anti-rubeolică, ulcerațiile orale recurente,
infecțiile care necesită tratament antibiotic.
 Modificari histologice asemanatoare in piele si
sinovie:
Activarea si expansiunea celulelor specifice:
1. Keratinocite
2. Sinoviocite
Acumularea celulelor inflamatorii:
1. LT
2. LB
3. Macrofage
4. Neutrofile
 Activarea LT:
i. Fenotip Th1 CD4+
ii. Psoriazisul se amelioreaza cu terapiile
directionate catre LT
- ciclosporina
- proteine de fuziune IL-2
- CTLA4Ig – inhiba semnalele costimulatorii
pentru activarea LT
 Pielea si sinovia dominate de monokine:
i. TNFα, IL-1α, IL-1β, IL-6, IL-15, IL-10
ii. Sinovia din artrita psoriazica vs artrita
reumatoida: TNFα/ IL-10 este crescut (def
relativa a IL-10)
iii. IL-15 in pielea psoriazica
- inhiba apoptoza keratinocitelor
- promoveaza acumularea keratinocitelor
 Sinovita
 Entesita
 Proliferarea osoasa
 Manifestările articulare grupate în 5 modele
articulare (Moll și Wright):
Oligoartrita asimetrică: cel mai frecvent
întâlnit, asociat cu dactilită, entesită, artrită
interfalangiană distală. Aproape ½ din
pacienții cu această formă pot evolua într-o
formă de poliartrită simetrică.
Poliartrita simetrică afectează articulațiile
mici ale mâinilor și picioarelor (inclusiv
articulațiile interfalangiene distale), pumnii,
gleznele, genunchii, coatele.
 Artrita interfalangiană distală -frecvent
modificări unghiale și leziune cutanată psoriazică.
 Artrita mutilantă- la 5% din pacienții cu AP.
Osteoliza falangelor, a metacarpienelor și
metatarsienelor determină telescoparea degetelor
de la mâini și picioare.
 Spondilita cu sau fără sacroiliită. Spondilita
poate afecta orice segment al coloanei vertebrale.
Durerea lombară de tip inflamator poate fi minimă
sau absentă, chiar dacă modificările radiologice
sunt importante. Sacroiliita poate apare
independent de spondilită. Este frecvent
asimptomatică și asimetrică.
 Entesopatia sau entesita Cele mai frecvente
puncte entesitice sunt: inserția tendonului
Achilles, a aponevrozei plantare pe calcaneu,
inserția tendonului cvadriceps pe rotulă, inserția
tendonului patelar pe tuberozitatea tibială.
 Dactilita sau „degetul in cârnat” constă în
inflamația tecilor tendoanelor flexoare ale
degetelor. Localizată la nivelul halucelui sau
degetelor de la picioare artrita se poate confunda
cu guta. Deși caracteristică grupului
spondilartritelor, dactilita poate fi prezentă și în
sarcoidoză sau siclemie. Numărul degetelor cu
dactilită este considerat un marker de severitate a
AP.
 Leziunea cutanată psoriazică tipică este de
placă eritematoasă bine demarcată, acoperită
de scuame albe-argintii cu grosime variabilă,
care după îndepărtare lasă o maculă roșie,
lucioasă cu mici puncte sângerânde (semnul
Auspitz). Leziunea este dispusă electiv pe
suprafețele de extensie ale coatelor,
genunchilor, la nivelul scalpului, urechilor, ariei
presacrate. Alte zone unde poate fi căutat
psoriazisul sunt plamele, plantele, linia
scalpului, zona perineului, ombilic, spate
Singura trasatură care identifică pacienții cu psoriazis
cu potențial de a dezvolta artrită psoriazică.
Enumerăm: depresiunile cupuliforme ale lamei
unghiale, striațiile unghiale, onicoliza (separarea
unghiei de patul unghial), hiperkeratoza unghială,
colorația brun-gălbuie a unghiei (semnul picăturii de
ulei).
Niciuna dintre aceste manifestări nu sunt specifice
pentru AP, insă prezența a 20 de striații pe o singură
unghie la un deget afectat de dactilită sau cu artrită
interfalangiană distală este caracteristică pentru artrita
psoriazică
Micoza unghială =principalul diagnostic diferențial de
considerat în cazul unui pacient cu poliartrită
seronegativă.
 Manifestările oculare: la 30% din pacienții cu AP. -
-reprezentate de conjunctivită și uveita acută
anterioară.
- cei cu uveită au în 43% din cazuri sacroiliită și in
40 % din cazuri HLA B27 prezent.
 Relația artrită-psoriazis. Psoriazisul este prezent
la 70 % din pacienți precede artrita
la 15 % concomitent cu artrita
la 15% artrita apare înainte de leziunile cutanate
și unghiale (artrita sine psoriazis).
 Alte manifestari extra-articulare (rare) :insuficiența
aortică, fibroza pulmonară a lobilor superiori,
amiloidoza.
Testele de laborator:
 Hemoleucograma: anemie normocromă,
normocitară și trombocitoză.
 Proteina C reactivă și VSH-ul sunt crescute la
aproximativ 40% din pacienții cu AP.
 Factorul reumatoid. Pacienții cu AP sunt în
mod caracteristic seronegativi pentru FR, deși
la aproximativ 5-9% dintre aceștia poate fi
prezent.
 Acidul uric crescut la aproximativ 10-20% din
pacienții cu boală cutanată generalizată și
poate predispune pacienții la atacuri acute de
gută.
 Concentrația serică a Ig A este crescută la 2/3
din pacienții cu AP și la 1/3 din cei cu
psoriazis.
 Lichidul sinovial este de tip inflamator, cu un
număr de leucocite de aproximativ 5000-
15.000/ul, cele mai multe fiind PMN,
concentrația glucozei și a complementului
fiind in limite normale.
 Combinație unică: eroziuni și formare de
os cu o distribuție specifică;
 Absența osteopeniei juxta-articulare
(diferit de RA);
 Spațiul articular – .îngustat sau lărgit;
 Eroziuni marginale severe (Figura 3);
 Aspectul în “toc de călimară” (articulații
mici mâini și picioare);
 Proliferare osoasă (spiculi, “tras cu
pensula”);
 Periostita la nivelul metafizelor si
diafizelor;
 Fuziune osoasă intra-articulară,
asimetrică;
 Entesopatie: calcaneu, trohanter femural,
tuberozitate ischiatică, maleole, olecran,
rotulă
 Resorbție falangiană distală la mâini și
picioare
 Sindesmofite izolate/nonmarginale/ orice
porțiune a coloanei/asimetrice
 Ultrasonografia musculoscheletală este o
metodă utilă pentru diagnosticul sinovitei,
entesitei active și al dactilitei.
 Imagistica prin rezonanță magnetică nucleară
este tehnica imagistică cea mai sensibilă și
specifică pentru identificarea sacroiliitei,a
modificărilor specifice din scheletul axial,
maini și picioare (sinovită, entesită, dactilită).
Identifică precoce eroziunile, țesutul
inflamator de granulație și edemul de măduvă
osoasă
 Artritapsoriazică este prin definiție o artrită
seronegativă (factorul reumatoid absent)
asociată cu psoriazisul.
 Frecvent, însă AP se poate manifesta cu
durere spinală de tip inflamator, tendinită,
entesită sau dactilită, situații în care
diagnosticul devine mai dificil.
 În aceste cazuri și în prezența artritei cu titruri
mici de factor reumatoid criteriile de clasificare
CASPAR (ClASsification criteria for Psoriatic
ARthritis) permit diagnosticul !
Psoriazis prezent 2 pcte
Istoric de psoriazis 1 pct
Istoric familial de psoriazis 1 pct
Dactilita 1 pct
Formare de os nou 1 pct
juxtaarticular
FR negativ 1 pct
Distrofie unghiala 1 pct
 Artrita reumatoidă:
Prezența dactilitei și a entesitei;
Prezența leziunilor cutanate și unghiale de tip
psoriaziform;
Afectarea articulațiilor interfalangiene distale;
Afectarea spinală și a articulațiilor sacroiliace.
 Artrita reactivă:
Absența episodului infecțios trigger;
Absența manifestărilor urogenitale și
gastrointestinale;
Prezența afectării interfalangiene distale;
Predilecția pentru afectarea membrelor
superioare.
 Spondilita anchilozantă:
Boala spinală mai puțin severă cu manifestări
radiologice asimetrice;
Leziuni cutanate și unghiale caracteristice;
Vârsta peste 30 de ani.
 Guta:
Absența tofilor gutoși;
Radiologic eroziunile osoase nu au margini
osteosclerotice, aspect “în muscătură de
șobolan”, cu spațiu articular păstrat;
Prezența dactilitei;
Absența cristalelor de acid uric în lichidul sinovial,
deși ele pot fi prezente dacă guta este asociată cu
artrita psoriazică.
 Artroza:
Prezența leziunilor cutanate și unghiale de tip
psoriaziform, deși ele pot fi prezente și în artroza
asociată cu psoriazis;
Prezența sindesmofitelor, a entesitei;
Absența îngustării spațiului articular, a
osteofitelor,a osteosclerozei;
Lichidul sinovial este un lichid de tip inflamator.
 Sifilisul secundar:
Rash-ul cutanat este similar;
Manifestările articulare apar după mulți ani de la
remiterea leziunilor cutanate.
 Factori de prognostic rezervat:
-nr crescut al articulatiilor inflamate (poliarticular
>oligoarticular);
- VSH crescut;
- lipsa de raspuns la nr crescut medicatii
anterioare;
- reducerea calitatii vietii (HAQ);
- diminuarea calitatii vietii;
- HLA B27, B39, DQw3;
- prezenta anti CCP;
- prezenta dactilitei si a manifestarilor extra-
articulare;
 Obiectivul tratamentuluiremisie sau reducerea
la minim a activității bolii prin monitorizări și
ajustări repetate ale terapiei.
 AINS –ameliorarea semnelor și simptomelor
musculoscheletale;
 DMARDcs – terapiile convenționale sintetice care
modifică activitatea bolii-exemplu: methotrexatul,
sulfasalazina și leflunomida—se vor administra în
stadiile precoce la pacienții cu boală activă;
- AP +boală cutanată activă, methotrexatul este
DMARDcs-ul preferat.
- În absența răspunsului la un DMARDcs în doză
maximă tolerată se asociază un al doilea
DMARDcs.
 Corticosteroizii :
- local (la nivelul articulațiilor tumefiate, la
nivelul punctelor entesitice dureroase)
- oral (în doze foarte mici și pe durată
foarte scurtă deoarece există riscul
accentuării leziunilor cutanate).
 DMARDb (biologice)
Inhibitorii TNF(adalimumab, etanercept,
infliximab) sunt recomandate atunci când au fost
administrate în asociere două DMARDcs-uri în
doză maximală și boala este în continuare activă.
Terapia cu inhibitor TNF când un pacient cu
entesită activă și/sau dactilită nu răspunde
suficient la AINS sau corticosteroid local sau când
un pacient cu boală axială nu răspunde la AINS.
Dacă un inhibitor TNF produce un răspuns
inadecvat, se va înlocui cu un alt inhibitor TNF !
 La pacienții cu artrită periferică care nu
răspund la inhibitorii TNF se recomandă
un DMARDb de tipul anticorpi anti p 40
IL 12/23 (ustekinumab) sau anticorpi anti
–IL 17A (secukinumab).
 DMARDts (targetate sintetic) au indicație

pentru pacienții cu artrită periferică care nu


au răspuns la DMARDcs, la DMARDb:
 Inhibitorii de 4 fosfodiesterază – apremilast
 Inhibitorii JAK- tofacitinib
 Stabila:
- topic
- emoliente: hidratare/inmuierea
scuame/reducerea pruritului
- keratolitice
 Intinsa:
-terapia sistemica este indicata
- topice combinate cu antralina/corticosteroizi
/derivati de vitamina D/ retinoizi
- fotochemoterapie PUVA
 Artrita psoriazică este o artrită
seronegativă care apare la 8% din
pacienții cu psoriazis.
 Artrita poate precede, coincide sau urma
dupa diagnosticul de psoriazis.
 Modelele articulare de artrită psoriazică
sunt: poliartrita simetrică, oligoartrita
asimetrică, artrita interfalangiană distală,
spondilita cu sau fară sacroiliită, artrita
mutilantă.
 Trăsături caracteristice artritei
psoriazice:depresiunile unghiale și
onicoliza, artrita interfalangiană distală,
dactilită, osificare paravertebrală,
telescoparea degetelor.
 Terapia: AINS, DMARDcs, DMARDb,
DMARDts, recuperare fizicală, ortopedic.