Sunteți pe pagina 1din 118

 Masivulfacial (13 oase)

 Mandibula
 6 perechi - maxilar (central)
- malar
- lacrimal
- nazal
- palatin
- cornetul inferior
 1 nepereche –vomerul
 + apofizele pterigoide (sfenoid) (neurocraniu)
 + apofizele malare (temporal) (neurocraniu)
 + etmoid
Vascularizatie:

 bogata
 a.facială,

 a.maxilară interna

 a.temporală superficială)

- pot aparea hemoragii marI


 Ţesut osos - compact
- spongios
- lamelar
 Osmedian nepereche
 Constituie singura maxilarul inferior

Alcatuit din 2 parti:


 corpul mandibular
 ramurile mandubulare
 Muschii mimici

 Muschii mobilizatori ai mandibulei


 M. Orbicular al ochiului
 M. Sprancenos
 M. Coborator al sprancenei
 M. Nazal
 M. Orbicular al gurii
 M. Buccinator
 M. Ridicator al buzei superioare si al aripii
nasului
 M. Ridicator al buzei superioare
 M. Zigomatic mic
 M. Zigomatic mare
 M. Rizorius
 M. Coborator al unghiului gurii
 M. Coborator al buzei inferioare
 M. Mentonier
 M. Transvers al mentonului
 M. Orbicular al ochiului
 M. Sprancenos
 M. Coborator al sprancenei
 M. Nazal
 M. Orbicular al gurii
 M. Buccinator
 M. Ridicator al buzei superioare si al aripii
nasului
 M. Ridicator al buzei superioare
 M. Zigomatic mic
 M. Zigomatic mare
 M. Rizorius
 M. Coborator al unghiului gurii
 M. Coborator al buzei inferioare
 M. Mentonier
 M. Transvers al mentonului
Muschii ridicatori ai mandibulei:

 M. Maseter
 M. Temporal
 M. Pterigoidian lateral
 M. Pterigoidian medial
 Muschii coboratori ai mandibulei:
M. Suprahioidieni:
 M. Milohioidian
 M. Digastric
 M. Geniohioidian
M. Infrahioidieni:
 M. Omohioidian
 M. Sternohioihian
 M. Tirohioihian
 este o diartroză,
Alcătuită din:
 capul condilian,
 cavitatea glenoidă
 condilul temporal;
 articulaţia este închisă de capsula
articulară şi de ligamentele periarticulare.

 între capetele articulare, se găseşte
meniscul articular şi sinoviala;

 mişcările se produc prin mobilizarea


muşchilor maseter, temporal, pterigoidian
intern şi extern;
 muşchiul maseter se inseră pe faţa externă a
ramului ascendent şi pe malar;
 muşchiul temporal se inseră pe osul temporal, iar
la nivelul mandibulei, pe faţa medială a apofizei
coronoide;
 faţa internă a ramului ascendent al mandibulei are
spre regiunea unghiului rugile de inserţie ale
muşchiului pterigoidian intern, iar la nivelul gâtului
condilian se inseră muşchiul pterigoidian extern;
Delimitare:
 medial: mandibulă sau maxilar împreună cu
periostul acoperitor
 lateral: mucoasa vestibulară
 superior la maxilar: inserţia m. buccinator (zona
posterioară), respectiv inserţiile mm. RUG, RCUGAN
(zona frontală)
 inferior la mandibulă: inserţia m. buccinator (zona
posterioară), respectiv inserţiile mm. CUG, mental
(zona frontală)
 anterior: mm. intrinseci ai buzelor
 posterior: spaţiul maseterin şi laterofaringian
Delimitare:
 superior: palatul dur
 inferior (caudal): periost
Delimitare:
 medial: m. buccinator
 lateral: tegumentul
 superior: arcul zigomatic
 inferior: spaţiul corpului mandibulei şi
spaţiul submandibular
 anterior: m. zigomatic mare, m. CUG,
spaţiul infraorbital
 posterior: rafeul pterigomandibular şi
spaţiul maseterin
 Anatomoclinic regiunea bucală este
subîmpărţită :
 spaţiul genian (cuprinde cea mai mare
parte a regiunii bucale, este interesat de
supuraţii extinse ale obrazului)
 spaţiul paramandibular (porţiunea
inferioară a regiunii bucale, interesată de
supuraţii limitate ale obrazului cu
originea la nivelul M3 inferior).
Delimitare:

 medial: oasele nazale


 lateral: spaţiul bucal
 superior: marginea infraorbitală
 inferior: m. ridicător al buzei superioare
şi al aripii nasului
 anterior: tegument
 posterior: os maxilar
 este un spaţiu profund,
 situat în partea laterală a feţei.
Delimitare:

 superior: baza craniului


 lateral: ramul mandibulei, tendonul m.
temporal
 medial: mm. pterigoidieni
 inferior: inserţia inferioară a m.
pterigoidian lateral
 anterior: tuberozitatea maxilarului
 nervii maxilar şi mandibular :
 artera maxilară internă
 plexul venos pterigoidian
 muşchiul pterigoidian extern
 muşchiul pterigoidian intern
Regiunea submandibulară este o regiune
pereche, situată în planşeul inferior, la
limita dintre gât şi cap şi înăuntrul
mandibulei, în porţiunea distală a
corpului acesteia.
Delimitare:
 medial: mm. milohioidian, hioglos,
stiloglos
 lateral: tegument, m. platisma
 superior: mandibula, mm. milohioidian,
maseter
 inferior: osul hioid
 anterior: pântecele anterior al m. digastric,
spaţiul submental
 posterior: pântecele posterior al m.
digastric, m. stilohioidian
Comunică cu:
 înainte cu loja sublinguală
 în sus cu loja geniană
 în sus şi înapoi, cu loja parotidiană,
 în sus şi înăuntru, cu fosa infratemporală
 în sus, înăuntru şi înapoi, cu spaţiul latero-
faringian

difuzarea proceselor patologice, în special cele infecţioase,


Glanda submandibulară;
 este o glandă cu secreţie salivară de tip
mixt.
 trimite o prelungire între muşchiul
milohioidian şi hioglos, în loja
sublinguală;
 Ganglionii submandibulari – aşezaţi în
trei grupe: superficiali, profunzi şi
anteriori;
 Artera şi vena facială – străbat regiunea
de jos în sus, vena pe deasupra glandei,
artera pe dedesubt;
 Nervul lingual – situat deasupra glandei;
 Nervul hipoglos;
 Ţesut celular lax.
Delimitare:

 superior: mucoasa sublinguală


 inferior: m. milohioidian
 anterior: faţa internă a arcului
mentonier
 posterior: osul hioid
 medial: mm. genioglos şi geniohioidian
 lateral: arcul mentonier
 Vasele linguale;
 Nervul lingual – ajunge superficial în planşeu,
sub mucoasă, în zona canin-premolar, situaţie
exploatată în efectuarea anesteziei acestui
nerv;
 Un conţinut deosebit de important al lojii
sublinguale îl constituie ţesutul celular
subcutanat, ţesut de minimă rezistenţă la
infecţii, punct de plecare al flegmonului de
planşeu bucal, una dintre cele mai severe
infecţii din specialitatea noastră.
Delimitare:

 superior: m. milohioidian
 inferior: fascia cervicală superficială, m.
platisma
 posterior: osul hioid
 lateral: pântecele anterior al m. digastric
Conţinutul lojii:

 ţesutcelular lax;
 ganglionii submentonieri
 vasele submentale
Delimitare:

 medial: faţa externă a ramului mandibular


 lateral: m. maseter
 superior: spaţiul infratemporal
 inferior: chinga pterigomaseterină
 Muşchiul maseter – se inseră pe faţa externă a
ramului mandibulei şi pe apofiza temporo-
zigomatică.
 Prelungirea maseterină a glandei parotide;
 Nervul facial – aici, se împarte în cele două
ramuri ale sale: ramul temporo-fascial şi ramul
cervico-facial;
 Artera transversă a feţei;
 Traiectul maseterin a canalului Stenon;
 Ganglionul pretragian – culege limfa din
regiunea temporală inferioară, frontală inferioară,
sprâncenoasă şi palpebrală.
Delimitare:

 medial: m. pterigoidian medial


 lateral: faţa internă a ramului mandibular
 inferior: chinga pterigomaseterină
 anterior: rafeul pterigomandibular
 posterior: glanda parotidă
Delimitarea :

 medial: m. temporal
 lateral: fascia temporală superficială
 superior: periostul cranian
 inferior: spaţiul maseterin
Delimitare:

 medial: osul temporal


 lateral: m. temporal
 superior: inserţia m. temporal pe creasta
temporală inferioară
 inferior: spaţiul infratemporal
Este subîmpărţit în :

 spaţiul laterofaringian
 spaţiul retrofaringian
 spaţiul prevertebral (spaţiul 4)
este o lojă profundă,
pereche şi este
aşezată de o parte
şi de alta a
faringelui,
înaintea regiunii
prevertebrale.
Limitele:
 lateral: faţa internă a ramului ascendent al
mandibulei, cu muşchiul pterigoidian intern,
înainte şi parotida înapoi;
 medial: peretele lateral al faringelui;
 posterior: apofizele transversale ale coloanei
vertebrale cervicale cu muşchii prevertebrali;
 anterior: pe un plan mai îndepărtat tuberozitatea
maxilarului cu apofiza pterigoidă;
 superior: baza craniului cu apofiza bazilară a
osului occipital şi stânca osului temporal;
 inferior: comunică larg cu loja submandibulară,
anterior,iar posterior,cu loja marilor vase
Conţinutul lojii:
Spaţiul latero-faringian este împărţit de
către apofiza stiloidă şi buchetul lui Riolan
în două spaţii:
 spaţiul prestilian
 spaţiul retrostilian.
Spaţiul prestilian :
 conţine doar prelungirea faringiană a
glandei parotide,
 inferior corespunde regiunii
submandibulare.
Spaţiul retrostilian
Contine:
 artera carotidă internă;
 vena jugulară internă;
 ganglionul simpatic cervical superior;
 nervii cranieni: IX, X, XI, XII.
Delimitare:

 medial: spaţiul laterofaringian de


partea contralaterală
 superior: baza craniului
 inferior: vertebrele C6-T4 şi mediastinul
 anterior: peretele posterior al faringelui
 posterior: fascia alară (bucofaringiană)
şi spaţiul prevertebral
 anterior de coloana vertebrala cervicala
si posterior de farinnge
 spaţiul de risc
Delimitare:

 postero-medial: pântecele posterior al


m. digastric, elementele buchetului Riolan
(mm. stilieni cu fasciile lor, ligamentele
stilomandibular şi stilohioidian)
 lateral: fascia parotideo-maseterină
 anterior: marginea posterioară a ramului
mandibular
Conţinutul lojii:
 Glanda parotidă
 este cea mai importantă glandă salivară,
a cărei salivă este de aspect seros.
 este acoperită de capsula parotidiană,
iar pe un plan mai superficial, de fascia
parotideo-maseterină.
 trimite două prelungiri importante:
prelungirea maseterină şi prelungirea
faringiană.
Conţinutul lojii:
 Nervul facial – iese din gaura stilo-mastoidiană
la nivelul prelungirii maseterine a glandei
parotide , unde, după un scurt, se desparte în
cele două ramuri terminale ale sale: temporo-
facială şi temporo-cervicală.
 Artera carotidă externă – se desparte în
ramurile sale terminale: maxilara internă şi
temporala superficială.
 Ganglionii parotidieni – sunt aşezaţi în mai
multe grupe, superficiali şi profunzi.

 prima parte a tubului
digestiv
 situată la partea
inferioară a foselor
nazale, deasupra
muşchiului
milohioidian şi
înaintea faringelui.
Limitele:
 anterior: buzele;
 lateral: obrajii;
 inferior: regiunea sublinguală şi limba;
 superior: bolta palatină;
 posterior: vălul palatin şi istmul buco-
faringian.
 Pereţii sunt tapetaţi cu mucoasă, mucoasa
cavităţii bucale
 în funcţie de peretele pe care îl acoperă,
ia numele acestuia: mucoasa palatinaă,
labială, geniană etc.
 Sunt două formaţiuni musculo-
membranoase; au un rol estetic
şi participă la mişcările
mimicii.
 La nivelul buzei superioare
distingem: un şanţ median sau
filtrumul, care în porţiunea
inferioară se termină cu
tuberculul buzei superioare.
 Faţa mucoasă prezintă median
frenurile buzei superioare şi
inferioare, iar marginile
aderente ale buzelor prezintă
şanţuri vestibulare.
 Marginea liberă a buzelor – roşul buzelor – de
coloraţie mai roşie datorată unei vascularizaţii mai
intense, prezintă superior un tubercul median, iar
inferior o depresiune. Trecerea de la semimucoasa
roşului de buze la tegument se numeşte linia
cutaneo-mucoasă, arcul lui Cupidon şi defineşte
desenul buzei
 Locul unde cele două buze se întâlnesc poartă
numele de comisuri labiale, iar la limita inferioară a
regiunii se găseşte şanţul mento-labial.
 Buzele sunt alcătuite din mucoasă, piele, strat
muscular (orbicularul) şi stratul glandular, care dau
grosimea buzelor.
 Inervaţia senzitivă aparţine nervului trigemen,
ramul infraorbitar din nervul maxilar şi ramul
mentonier din nervul alveolar inferior.
 Inervaţia motorie aparţine nervului facial.
 Vascularizaţia este asigurată de vasele coronare,
mai apropiate de zona mucoasă decât de cea
tegumentară
 Limfaticele buzei superioare se varsă în
ganglionii submandibulari, iar
 Limfaticele buzei inferioare se varsă în
ganglionii submentali şi submandibulari de
ambele părţi.
 închid cavitatea bucală pe
părţile laterale.
 Aceste regiuni sunt alcătuite
din tegument la exterior şi
tapetate de mucoasă la
interior, care se reflectă la
nivelul oaselor maxilare,
formând şanţurile
vestibulare.
 La nivelul fundului de sac
vestibular superior se găseşte,
în dreptul molarului 2
superior, orificiul canalului
Stenon, cu papila acestuia,
care se prezintă ca o mică
mamelonare, caruncula.
 Regiunea este bine vascularizată de către
artera bucală şi transversă a feţei, venele se
varsă în vena facială.
 Ganglionii regiunii sunt reprezentaţi de
ganglionii genieni, buccinator şi
premaseterin, iar când aceştia nu sunt de
sine stători, limfaticele se varsă în
limfonodulii parotidieni şi
submandibulari.
 Inervaţia senzitivă este asigurată de nervul
bucal.
 Inervaţia motorie este realizată de nervul facial.
Când survine paralizia nervului facial se produce
o cădere a obrazului, care în expiraţie, datorită
lipsei tonusului muscular, se umflă, iar în
inspiraţie se escavează: „bolnavul îşi fumează
pipa”, semn patognomonic pentru acest tip de
paralizie. De asemenea, ocluzia palpebrală nu se
mai produce, la fel încreţirea frunţii de partea
afectată. Comisura bucală este căzută, bolnavul
neputând efectua mişcarea de tracţiune a
comisurii afectate.
 este formată din palatul
dur osos şi din palatul
moale, vălul palatin,
 Bolta palatină desparte
cavitatea bucală de cea
nazală.
 Mucoasa ce acoperă
bolta palatină
 aderentă de planul osos,
fibroasă
 pe alocuri este constituită
în formaţiuni anatomice
distincte.
Mucoasa ce acoperă bolta palatină
 aderentă de planul osos, fibroasă
 pe alocuri este constituită în formaţiuni
anatomice distincte:.
 papila incisivă
 rafeul median.
 plicile palatine transversale, (rugile
palatine)
 papilele glandelor salivare mici
Mucoasa ce acoperă bolta palatină
 aderentă de planul osos, fibroasă
 pe alocuri este constituită în formaţiuni
anatomice distincte:.
 papila incisivă
 rafeul median.
 plicile palatine transversale, (rugile
palatine)
 papilele glandelor salivare mici
Bolta osoasă
 este alcătuită din procesele palatine ale
oaselor maxilare şi lamele orizontale ale
oaselor palatine.
 Vascularizaţia cea mai importantă este
asigurată de vasele palatine.
 Limfaticele se varsă în ganglionii
jugulari.
 Nervii senzitivi reprezentaţi de :
 nervul palatin mare sau palatin anterior (
pentru două treimi distale ale bolţii)
 nervul nazo-palatin. treimea anterioară a
fibromucoasei bolţii palatine)
Delimitare:
 superior: palatul dur
 inferior (caudal): periost
O regiune alcătuită:
 în principal de diafragma gurii
 muşchii milohioidian,
 pântece muschilor digastrici
 muşchii geniohioidieni
 regiunile sublinguale
 limbă.
 la nivelul mucoasei, anterior de o
parte şi de alta a frenului limbii,
se găsesc orificiile canalelor
Wharton, pe unde se scurge
saliva glandelor submandibulare.
 lateral de acestea se găsesc
bilateral proeminenţe ale glandei
sublinguale, plicile sublinguale.
 pe linia mediană se găseşte frenul
lingual,
 în jurul papilei canalului
Wharton se află orificiile canalelor
Rivinius, canale de excreţie ale
glandelor sublinguale.
 organ al gustului
 musculo-membranos, mobil în porţiunea
anterioară, fixat în cea posterioară.
 rol digestiv important,
 participă la masticaţie şi deglutiţie
Are două porţiuni:
 corpul limbii,
 rădăcina limbii
Corpul limbii,
 cu o direcţie orizontală,
 are două feţe, dorsală şi ventrală,
 două margini ce corespund arcadelor
dentare şi un vârf mai ascuţit. Faţa
inferioară a limbii are pe linia mediană
frenul limbii, un rafeu membranos ce
leagă, mai mult sau mai puţin strâns,
limba de planşeu.
Rădăcina limbii
 Are o direcţie verticală, situată posterior, înaintea
şanţului terminal.
 Şanţul terminal se găseşte situat înapoia „V”-ului
lingual, străjuit anterior şi median de gaura
oarbă (foramen cecum).
 Este fixată între osul hioid şi mandibulă, printr-o
serie de organe musculo-membranoase.
 Extremitatea ei distală este brăzdată de trei plici
mucoase, plicile gloso-epiglotice, una mediană şi
două laterale, cu două depresiuni între ele,
valeculele epiglotice.
Muşchii limbii
 extrinseci (genioglos, hioglos, stiloglos,
palatoglos, faringoglos şi amigdaloglos)
 intrinseci (muşchiul longitudinal
superior, longitudinal inferior, transversal
şi vertical).
Mucoasa linguală
 conţine pe suprafaţă papilele limbii
dintre care unele mai proeminente,
papilele „V”-ului lingual, cu rol în
receptarea gustului prin mugurii
gustativi ce le conţin.
Inervatie
 Motorie de nervul facial pentru muşchii
stiloglos şi palatoglos şi de către nervul
hipoglos, pentru toţi ceilalţi muşchi.
 Senzitiva, inervaţia este asigurată în cele
două treimi anterioare de către nervul
lingual, iar treimea distală de către nervul
glosofaringian şi laringeu superior.
 Sensibilitatea gustativă este asigurată de
nervul glosofaringian şi lingual, anastomozat
cu intermediarul coarda timpanului.
Arterele
 provindin artera linguală, iar venele se
varsă în vena linguală.
Limfaticele
 sunt
colectate în ganglionii
submandibulari şi jugulocarotidieni
profunzi.
 Formaţiune musculo-
membranoasă, situat în
porţiunea posterioară a
cavităţii bucale, mobil,
antrenat de mişcări de
coborâre şi de ridicare,
 Rol în deglutiţie şi fonaţie şi
care are pe linia mediană o
prelungire, lueta (uvula),
îndreptată spre limbă.
 De o parte şi de alta se găsesc
două pliuri, pilierii anteriori,
ce străjuiesc anterior
amigdala (tonsila palatină).
 porţiunea de mucoasă bucală ce acoperă atât
vestibular, cât şi oral oasele maxilare în
porţiunea ce conţine alveolele dentare, adică
procesele alveolare, până la nivelul şanţului
vestibular şi oral.

 esteaderentă de os, mai groasă ca restul


mucoasei bucale, strâns legată de dinţi prin
parodonţiul marginal, iar între aceştia prezintă
nişte proeminenţe, papilele interdentare.
 formaţiuni dure, de culoare albicioasă,
implantaţi în alveolele oaselor maxilare, cu rol de
masticaţie, fizionomie şi fonaţie.

 fac parte dintr-un complex, aparatul dento-


maxilar,