Uveea

Conf. Dr. Karin Horvath

 Anatomie
 Uveea constitue tunica  Este formată din trei părţi:
medie (tunica vasculosa bulbi),  Iris
vasculară a globului ocular  Corp ciliar

 Coroida
 Asigură nutriţia straturilor
externe ale retinei

 Conţine o cantitate mare de

pigment
 Irisul
 în centru are o deschidere de aprox. 4
mm diametru pupila, ce reglează
cantitatea de lumină care pătrunde în
ochi
 m. sphyncter pupillae produce
constricţia pupilei -mioză-, fiind sub
control parasimpatic n. oculomotorius
(III)
 m. dilatator pupillae, situat posterior în
zona stromală, conţine fibre radiare şi
este sub control simpatic cervical
 Suprafaţa anterioară are 2 zone: ciliară
şi pupilară
 Culoarea definitivă a irisului depinde de
epiteliul pigmentar (densitatea de
pigment)
 Pe suprafaţa anterioară a irisului sunt
prezente depresiuni radiare (criptele
iriene)
 Corpul ciliar

 porţiunea mijlocie a uveei, se întinde de

la rădăcina irisului până la ora serrata
 m. ciliar, cuprinde cea mai mare parte a
corpului ciliar având trei părţi:
 Fibre longitudinale care ajută scurgerea
apoasă
 Fibre circulare care ajută acomodaţia
 Fibre radiare
 Inervaţia este asigurată de fibrele
parasimpatice a n. oculomotor (III)
 Procesele ciliare joacă un rol important
în formarea UA
 Secreţia umorii apoase

procesele ciliare

camera posteriară

camera anterioară

sistemul trabecular

canalul Schlemm

venele episclerale
 Coroida
 Microscopic straturile
coroidei sunt (dinspre interior
către scleră):
1. Lamina bazală
2. Lamina coriocapilară
3. Lamina vasculară
4. Lamina supracoroidiană
 Afecţiuni congenitale ale uveei
Membrana pupillaris persistens iridis
 Involuţia incompletă a tunicii vasculare fetale
 travee iriene care pot flota liber în pupilă sau sunt pe
suprafaţa cristalinului

Aniridia
 Absenţa completă, bilaterală a irisului

Colobom uveal
 Defect de ţesut în sector de formă triunghiulară
 Localizat preponderent în cadranul inferior, ora 6
 Colobom irian
 Colobom de corp ciliar
 Colobom corioretinian
 Zonă alb-gălbuie inferonazal uneori limitată de pigment
 convexitatea orientată spre papilă
 Uveitele
Clasificare după criterii anatomice:
 Inflamaţia irisului: irita (uveita anterioară)

 Inflamaţia corpului ciliar: ciclita

 Inflamaţia irisului şi a corpului ciliar: iridociclita

 Inflamaţia corpului ciliar şi a pars planei: pars planita

(uveita intermediară)
 Inflamaţia coroidei: corioidita (uveita posterioară), cu
afectarea retinei: corioretinita
 Panuveita: întreaga structură a uveei este inflamată
 Irita, iridociclita acută
 Procese inflamatorii ale ţesutului uveal: iris şi/sau
corp ciliar
 Simptome:
 durere oculară vie, accentuată la acomodaţie (m. ciliar)
 fotofobie
 scăderea acuităţii vizuale
 Semne:
 Hiperemie conjunctivală perilimbică, perikeratică –
dilatarea vaselor ciliare anterioare
 Ţesut irian edemaţiat (aspect apos)
 Pupila neregulată prin sinechii irido-cristaliniene, în
mioză secundar spasmului m. ciliar
 Irita, iridociclita acută
Semne:
 sinechii posterioare
 secluzie pupilară
 iris bombat
 glaucom secundar
 Irita, iridociclita acută
Semne:
 modificări exudative
 fenomen Tyndall
 puncte strălucitoare, mobile ca
firele de praf în umoarea apoasă
 precipitate keratice pe faţa
posterioară a corneei
 Irita, iridociclita acută
Semne:
 ocluzie pupilară – membrană
exudativă în câmpul pupilar

 Hipopion – exsudat in CA

 Hifema – sange in CA
 Iridociclita cronică
 Simptome: durere cu intensitate mai mică,
scăderea progresivă a vederii

 Semne: congestie conjunctivală minimă,

precipitatele corneene se impregnează cu
pigment (fagocitoză), au marginile bine
delimitate
 Complicaţii
 Glaucomul secundar

 Edemul corneean: decompensarea endoteliului.

 Cataracta complicată prin tulburări de nutriţie a cristalinului.

 Abscesul vitrean exsudat prezent în vitros

 Endoftalmita în cazurile severe.

 Edemul macular cistoid

 Afectarea n. optic (nevrită toxică)

Etiologia iritei, iridociclitei acute
 procese autoimune

 infecţii bacteriene, piogenice, virale, fungice, parazitare, ricketsii,

chlamidii

 uveite asociate cu boli de sistem

 Uveitele sunt induse de o multitudine de factori intricaţi, dificil

de identificat în totalitate.
 Tratament
 Necesită evidenţierea factorului etiopatogenic şi tratarea acestuia.

 Tratament simptomatic:
• Local
1. Cicloplegie: 1-2% Atropină, 1,4% Scopolamină, Mydrum
2. Corticosteroizi: topic şi sub formă de inj. subconjunctivale.
Efecte secundare locale : cataractă, glaucom.
3. Antiinflamatori nesteroidieni.

• General
1. Medicamentos (AINS, CS, imunomodulatoare)
2. Chirurgical (Glaucomul secundar, cataracta complicată, DR
tractională)
Forma specială
 Iridociclita heterocromică
complicată (Fuchs) (culoare
diferită între cei doi irişi)
 Apare o iridociclita cronică la
globul ocular cu irisul decolorat
(deschis la culoare)
 Atrofie iriană
 Precipitate pe faţa posterioară a
corneei, neovascularizaţie iriană
 Complicaţii frecvente: cataracta
complicată, glaucomul secundar
 Etiologie: factori imunologici,
tulburări genetice
 Uveita intermediară (pars planita)
 Sunt uveite în care inflamaţia primară este localizată la nivelul vitrosului
anterior şi a retinei periferice.

 Simptome subiective: sunt puţine, vedere tulbure cu persistenţa de corpi

flotanţi.

 Semne obiective: agregate inflamatorii alb-gălbui la periferia retinei cu

aspect de ‘bulgări de zăpadă’ sau placard alb-gri la nivelul pars planei inferior
‘banc de zăpadă’. Plaje albicioase uşor proeminente la baza vitrosului, cu
aspect de ‘ouă de furnici’.

 Acumulare de celule inflamatorii în vitros, frecvent DPV.

 Perivasculite periferice, tromboze vasculare şi focare de coroidită periferică.

 Neovascularizaţie periferică, care poate angaja o reacţie fibrovasculară şi/sau

decolare de retină inelară.
 Corioretinita acută
În acelaşi timp cu inflamaţia coroidei apare şi afectarea
inflamatorie a retinei, astfel vorbim de corioretinite sau
retinocoroidite.
Morfologic pot fi:
coroidite monofocale - localizate
coroidite multifocale - difuze
coroidite diseminate - arii mici, multiple de
inflamaţie
Semne:
-focare de coroidită: pete profunde galben-cenuşii, bine
delimitate, care nu maschează vasele retinei
-focare de retinită: placarde alb-gălbui, uşor
proeminente, cu contur imprecis, care maschează vasele
retiniene
-opacităţi vitreene fine sau dense, DPV
Simptome: scăderea acuităţii vizuale, fotopsie (flash luminos),
metamorfopsii (imagine distorsionată)
-dacă procesul inflamator afectează foveea, apare o scădere
dramatică a vederii centrale
 Etiologia corioretinitelor
 Toxoplasmoza: majoritatea sunt infecţii congenitale; focar cicatriceal cu
depuneri pigmentare, de dimensiuni de 2-4 DP, în vecinătatea maculei
 Etiologia corioretinitelor
 Citomegalovirus:
 multiple focare mici, alb-
gălbui, flancate de
numeroase hemoragii,
uneori microanevrisme şi
zone de întecuire vasculară
 aspect asemănător obstr. de
ram venos retinian
 Etiologia corioretinitelor
 Tuberculoza: uveită granulomatoasă, formă diseminată sau
localizată (granulom-tuberculom coroidian)
 Etiologia corioretinitelor
 Borelioza (boala Lyme):
 boală sistemică (leziuni
dermatologice, reumatice,
neurologice, cardiace şi oftalmice),
transmisă de căpuse
 coroidită difuză: multiple focare
mici, diseminate
 Etiologia corioretinitelor
 Sarcoidoza:
boală
multisistemică,
cronică cu
evoluţie
recurentă
 Ocular:
periflebită
retiniană cu
exsudate
perivasculare
 Poate provoca
obstr. de ram
venos
 Etiologia corioretinitelor
 Sifilis
 congenital: corioretinită
tipică, aspect de ‘sare şi
piper’
 dobândit: focare de
coroidită unice sau
multiple, gri sau gălbuie,
uşor proeminente, cu
contur imprecis, care în
evoluţie lasă zone de
atrofie corioretiniană albe
 Etiologia corioretinitelor
 Candida albicans – corioretinite multifocale: pete mici rotunde, albicioase
asociate cu zone hemoragice cu centru palid
-endoftalmita cu Candida: zonă de necroză retiniană, asociată cu abces vitreoretinian
cu colonii albicioase ‘cotton ball’
 Etiologia corioretinitelor
 Histoplasmoza
 leziuni periferice cu
aspect atrofic
 atrofie peripapilară
difuză
 maculopatie exsudativă
 Etiologia corioretinitelor
 SIDA: microvasculopatie retiniană cu
hemoragii retiniene şi exsudate moi,
vătoase, endoftalmita cu Candida,
sarcom Kaposi
 Etiologia corioretinitelor
Toxocara canis
Boala afectează în special
copii cu vârste cuprinse între
2 şi 9 ani, care ingeră
alimente vegetale nespălate,
infestate.
Leziune rotundă, alb-gălbuie,
unică, situată la nivelul
maculei sau în zona
interpapilomaculară, uşor
elevată, cu dimensiuni de 1-2
DP, ce migrează spre
ecuator.
Tratament:
•Std.incipient: Mintezol,
Clindamicină
•Vitrectomia – opacităţi
vitreene, membrane epiretiniene
 Etiologia corioretinitelor
 Coroidopatia serpiginoasă: infiltrate subretiniene cu margini
estompate, gălbui, care devin atrofice în săptămâni, luni şi se
extind de la papilă spre periferie, existând o alternanţă a
leziunilor
 Endoftalmita (panoftalmita) acută
 Inflamaţia acută a straturilor interne ale globului ocular
 Simptome: fotofobie, durere oculară, scăderea sau pierderea vederii
 Semne: edem palpebral, chemozis conjunctival, congestie ciliară,
hipopion, precipitate keratice, reflex galben în câmpul pupilar –
abces vitrean. Limitarea mişcărilor globului ocular şi exoftalmia
indică evoluţia bolii spre panoftalmită.
 Etiologia:
 infecţii bacteriene
 infecţii virale
 fungi
 Tratament: vitrectomie cu injecţie antibiotică intravitreană cu spectru
larg
 Panuveita cronică
 Inflamaţie granulomatoasă, cu evoluţie lentă,
recidivează frecvent

 Forme speciale: oftalmia simpatică şi uveita

facoanafilactică
 Oftalmia simpatică
 Panuveită granulomatoasă gravă, ce apare la un ochi sănătos,
după ce ochiul contralateral a suferit un traumatism ocular
perforant sau a fost supus unei intervenţii chirurgicale.
 Uveita apare la aproximativ 2-6 săptămâni după traumatism.
 Simptome: scăderea vederii, durere oculară, fotofobie
 Semne: congestie ciliară, fenomen Tyndall, precipitate keratice,
sinechii posterioare, celule inflamatorii în viros, corioretinită
diseminată, papilită, sau dezlipire de retină exsudativă
 Etiologia: boală autoimună
 Tratament:
 Profilactic: tratarea corectă a plăgilor oculare şi enucleaţia
ochiului traumatizat.
 Curativ: tratament imunosupresiv: corticosteroizi, citostatice
(local şi sistemic), eventual Ciclosporina A
Oftalmia simpatică
 Uveita facoanafilactică

 Uveită granulomatoasă anterioară, cronică, severă fiind un

răspuns imunologic faţă de proteinele cristaliniene.
 Etiologia: boală autoimună.
 Semne oculare: iridociclită acută granulomatoasă cu UA
tulbure
 Complicaţii: glaucom secundar
 Tratament: rezolvarea cauzei generatoare, corticosteroizi local
şi general
 Degenerescenţele şi distrofiile uveei
Rubeoza iriană

 Reţea neovasculară pe suprafaţa anterioară a

irisului
 Etiologie: ischemia retinei - diabet zaharat,
OVCR, periflebita vaselor retiniene
 Complicaţii: hemoragii în CA (hifema) sau în
interiorul globului ocular (hemoftalmie),
glaucom secundar
 Prognoză rezervată, chiar şi sub tratament
evoluţia bolii este spre orbire
 Tratament: panfotocoagulare retiniană,
criocoagulaţia corpului ciliar, intervenţii
chirurgicale pentru glaucom, injecţii IV cu anti-
VEGF
 Degenerescenţele şi distrofiile uveei
Striuri angioide

 Degenerescenţă ereditară a ţesutului

elastic de la nivelul membranei Bruch,
unde se produc fisuri (rupturi),
favorizând apariţia leziunilor maculare
hemoragice
 Bilateral, striuri liniare maron/roşcat,
gri/cenuşii, neregulate subretiniene,
radiar în jurul discului optic
 Poate fi asociat cu boli sistemice:
pseudoxantom elastic (PXE), b. Ehler-
Danlos, b. Paget, hemoglobinopatii
 Degenerescenţele şi distrofiile uveei
Miopia degenerativă

 Reprezintă a degenerare progresivă a

polului posterior prin creşterea progresivă
a lungimii axiale a globului ocular însoţită
de leziuni la nivelul retinei şi coroidei
 Modificările de la nivelul FO:
 con miopic temporal: leziune
semilunară
 coroidoză miopică: zone de atrofie
corioretiniană cu aspect de placarde
albe multifocale
 pată Fuchs: hemoragii maculare şi
depuneri pigmentare care se
condensează şi formează un placard
circular
 Tumorile uveei
Tumori benigne

Chiste iriene şi ciliare

 Pot fi congenitale sau dobândite (traumatisme)
 Tratament: excizie chirurgicală pentru evitarea
apariţiei glaucomului secundar
Nevi
 Trebuie urmăriţi şi fotografiaţi, pot degenera malign
Leiomiom
 Tumoră benignă iriană, rară, dezvoltată din
musculatura netedă a irisului, nu necesită tratament
Hemangiom coroidian
 Hamartom vascular congenital benign
 Pot fi izolate sau apar în cadrul sindromului Sturge-
Weber
Neurofibroame
 Foarte rare, apar în b. Recklinghausen
Tumori maligne –Melanomul malign
 Cea mai frecventă tumoră
malignă, primară a globului
ocular
 Frecvenţa apariţiei:
1. iris 6%
2. corpul ciliar 9%
3. coroida 85%
 Diagnostic: oftalmoscopie
indirectă, iluminare
diasclerală, AFG, ecografie
 Diagnostic diferenţial.:
dezlipire regmatogenă de
retină, hemoragiile
subretiniene sau cc.
metastatic
Tumori maligne –Melanomul malign

 Histopatologie:
1. celule fuziforme tip A
2. celule fuziforme tip B
3. celule epiteloide

 Prognosticul vital este cu atât mai

pesimist cu cât proporţia celulelor
epiteloide este mai mare.

 Tratament:
1 conservator
- fotocoagulare: (xenon-, argon-,
kripton-, lase YAG)
- radioterapie
2 chirurgical ( rezecţie locală
transclerală, enucleaţie, exenteraţie)
Enucleaţie