Sunteți pe pagina 1din 102

Subiect 42

Dia 1
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC ÎN AFECŢIUNILE STOMACULUI I
ANOMALII CONGENITALE
DEZVOTARE EMBRIOLOGICĂ
TIPURI DE MALFORMAŢII:
- MICROGASTRIA
- STOMACUL FLOTANT
- DUPLICAŢIA GASTRICĂ - FORMĂ DESCHISĂ
- FORMĂ ÎNCHISĂ
- DIVERTICOLII GASTRICI 1/1500-2000 EXAMINĂRI
- NODULII PANCREATICI ECTOPICI
- STOMACUL BILOCULAR
- SITUS INVERSUS , DEXTROPOZIŢIE
- STOMACUL INTRATORACIC
- STENOZA HIPERTROFICĂ A PILORULUI
- forma infantilă - pilor între paranteze
sprijinite
- pilor între paranteze
- pilor în duble paranteze
- forma adultă
Dia 2

MODIFICĂRI DE FORMĂ ŞI POZIŢIE ALE


STOMACULUI
FORMA NORMALĂ A STOMACULUI
- formă de cârlig
- formă de corn (la persoanele obeze)
- formă de J (la persoanele astenice)
MODIFICĂRI DE FORMĂ ALE STOMACULUI
- AMPRENTE ALE ORGANELOR VECINE
- STOMACUL ÎN CASCADĂ
- STOMACUL VOLVULAT - organo axial - total
- parţial
- mezenterico axial
- cardio-spleno axial
- STOMAC ALUNGIT
- STOMAC FALOID
DIA 3
MODIFICĂRI ALE POZIŢIEI STOMACULUI
POZIŢIA NORMALĂ
MODIFICĂRI CONGENITALE ALE POZIŢIEI STOMACULUI:
- EVENTRAŢIE DIAFRAGMATICĂ
- STOMACUL INTRATORACIC
- HERNIA HIATALĂ - congenitală
- dobândită
- traumatică
- atraumatică
- fixată, intermitentă
TIPURI DE HERNIE HIATALĂ (Ackerlund):
- hernie prin alunecare
- hernie paraesofagiană
- hernie cu brahiesofag
COMPLICAŢII: hemoragie,
obstrucţie,esofagită, stenoză esofagiană

- PTOZĂ GASTRICĂ
DIA 4

MODIFICĂRI DOBÂNDITE ALE POZIŢIEI STOMACULUI

DEPLASĂRI:

ÎN SUS: aerocolie, sarcină,fibrom uterin, chist de ovar,


ascită,chist pancreatic, glob vezical, anevrism de aortă, etc.

ÎN JOS: hepatomegalie, chist pancreatic, etc.

ANTERIOR: tumoră renală, suprarenală, tumori


retroperitoneale, etc.

SPRE STÂNGA: tumori hepatice, retroperitoneale, renale,


etc.
SPRE DREAPTA: spenomegalii, hidronefroză,tumori renale,
chist sau tumori ale cozii pancreasului,
scolioză,pericolecistită, etc.
DIA 5
GASTRITELE
- PROCESE INFLAMATORII ALE MUCOASEI GASTRICE
CLASIFICARE - GASTRITE - acute
- cronice - hipertrofice
- atrofice
ETIOLOGIE
- AGENŢI EXTRINSECI: alcool, droguri, antiinflamatoare,
substanţe acide şi alcaline în
concentraţii mari, sulfatul feros
- INFECŢII: tuberculoza, sifilisul produc forme localizate de
gastrită însoţite de rigiditate; infecţia herpetică la bolnavi cu imunodeficienţă
- BOALA CROHN - localizare antrală, aspect infiltrativ rigid, fără
peristaltică
- TBC GASTRIC - poziţie orizontală, formă vegetantă asemănătoare
cancerului; mai rar infiltrativă (biloculare)
- diagnostic anatomopatologic
- LUESUL - perioada ..
- goma - lacune
- scleriză
- ulceraţii pe fond de calus
Dia 6

- MICOZE GASTRICE - actimicoze


- localizare şi în alte organe
- formă vegetantă
- fistulizare
- infiltrarea peretelui
- mucomicoză formă vegetantă
- candidoză în işele gastrice
- ulceraţii
FORME PARTICULARE ALE GASTRITEI:
-GASTRITA MENETRIER
-GASTRITA ANTRALĂ - dg. diferenţial cu cancer forma
infiltrativă
- îngustare concentrică simetrică
- pliurile mucoasei prezente
- perete gastric mai suplu
- unde peristaltice prezente
DIA 7
ULCERUL GASTRIC
- FRECVENŢĂ UG/UD - 1/5
- FIBROSCOPIE
MODIFICĂRI RADIOLOGICE
- SEMNE DIRECTE - NIŞA HAUDECK (PLUS DE SUBSTANŢĂ)
- LOCALIZARE
- MĂRIME
- FORMĂ
- NUMĂR
- CONTURURI
- EDEM PERIULCEROS -LINIA HAMPTON
- SEMNE INDIRECTE
- ORGANICE - INCIZURA CONTROLATERALĂ,
BILOCULEAZĂ ASIMETRIC STOMACUL
- GASTRITA GENERALIZATĂ,
LOCALIZATĂ
- CONVERGENŢA PLIURILOR
- RIGIDITATE - DIMENSIUNI REDUSE
- RETRACTAREA MICII CURBURI
- FUNCŢIONALE - TRIADA SCHLESSINGER
DIA 8
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
NIŞA BENIGNĂ
- este situată înafara conturului gastric
- este bine delimitată, contur regulat
- edemul din jur este fin, neted, uniform
- pliurile sunt dispuse radiar
- dimensiunile şi localizarea nişei nu constituie un element de
diferenţiere
după o lună de tratament antiulceros nişa dispare
NIŞA MALIGNĂ
- este situată în conturul gastric
- formă de şa, menisc, plată
- contur neregulat
- haloul transparent este larg, nodular şi bine delimitat
- din profil nişa endoluminală împreună cu haloul transparent,
nodular, neregulat realizează aşa numitul meniscus complex
- pliurile întrerupte
- creşte rapid în dimensiuni
- nu reacţionează la tratament antiulceros
DIA 9

DIVERTICOLUL GASTRIC
REST DE BARIU ÎNTRE PLIURI
RECESUL SUBCARDIAL
UNGHIUL TREITZ
ADERENŢE
UNDE PERISTALTICE
FORME PARTICULARE - ulcerul poulului superior juxtacardial
- ulcerul feţelor gastrice
- ulcerul marii curburi
- ulcerul piloric
COMPLICAŢII: - perforaţia
- penetraţia
- hemoragia (angiografie, scintigrafie)
- perigastrita
Subiectul 43
Dia 1
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC ÎN AFECŢIUNILE
STOMACULUI II
TUMORILE GASTRICE
- TUMORI BENIGNE
- TUMORI MALIGNE
TUMORILE GASTRICE BENIGNE - frecvenţa mai mică ca şi cele
maligne
- evoluţie lentă
- asimptomatice
IMAGISTICA
RADIOLOGIC - lacună bine delimitată
- pliuri mucoase suple ocolesc tumora
- perete gastric suplu elastic cu peristaltică normală
- sunt elastice, se aplatizează la compresie

ULTRASONOGRAFIC - îngroşare localizată a peretelui gastric

CT - lacună bine delimitată


Dia 2

FORME HISTOLOGICE

Polipi adenomatoşi - (unici, multipli, pediculaţi, sesili)


- stare precanceroasă; sindrom Cronkhite
Canada- polipoza intestinului subţire, colonului,
malabsorbţie, modificări tegumentare
Fibromul (mixofibrom, fibrolipom) - creşte ajungând la dimensiuni
mari (30cm)
Leiomiomul - 30-40% din TBG
- dimensiuni gigante
- dezvoltare exoluminală
- uneori se exulcerează
Neurofibroamele - din fibrele nervoase ale stomacului
Schwanoame - din teaca Schwan
- dezvoltare endo, exoluminală
- dimensiuni mari
- lacună neomogenă - se exulcerează
Dia 3

Lipoamele - submucos, compresibile


Granulomul eozinofil - formă difuză
- formă localizată - pseudopolipoide
Sindromul Zollinger Ellison - tumoră benignă ectopică în peretele
gastric
- produce hipersecreţie gastrică şi
intestinală

Radiologic - aspect pseudopolipoid asemănător gastritei Menetrier


- dilatarea D2 + hipersecreţie
- hipersecreţie intestinală cu tranzit accelerat
Dia 4

TUMORILE GASTRICE MALIGNE


- frecvenţa mai mare la bărbaţi
- diagnostic endoscopic + biopsie
CARCINOAMELE - adenocarcinoamele
- modificări imagistice variabile cu tipul anatomopatologic
- localizare preferenţială la nivelul porţiunii orizontale
CARCINOAMELE VEGETANTE
- lacună cu contur neregulat, pinteni şi semitonuri
- perete gastric rigid
- pliuri gastrice întrerupte
- stenoză excentrică cu contur neregulat
CARCINOAME INFILTRATIVE
- rigiditate segmentară, semnul scândurii pe valuri
- stenoză - circulară, biloculare gastrică
- axială, inextensibilă
- pereţi rigizi, fără peristaltică
- pliuri întrerupte
- stenoză regională
- schir gastric sau linita gastrică malignă; stomac tubular cu
evacuare accelerată
Dia 5
CARCINOAME ULCERATIVE
- nişă malignă - în conturul gastric
- formă de platou, şa, menisc, cocardă (de faţă)
- contur neregulat
- lărgimea depăşeşte adâncimea nişei
- zona periulceroasă neregulată se delimitează
net
- pliuri întrerupte
CARCINOAME MIXTE
- ulcerovegetante
- infitrativ ulceroase
FORME DUPĂ LOCALIZARE - carcinoame de formix
- carcinoame ale corpului gastric
- carcinoame antrale
LIMFOAMELE GASTRICE NONHODKINIENE
- forme infiltrative difuze - perete îngroşat
- pliuri hipertrofice
- forme cu hipertrofie localizată a mucoasei
- forme vegetante, rare
- forme multiple - gastrice, colice
Dia 6

LIMFOAME GASTRICE HODGKINIENE


- forme ulcerative
- forme infiltrative
- forme vegetante
+ adenomegalii vizualizate US sau CT
LEUCEMIA - aspect polipoid
LIMFORETICULO SARCOMUL
- forma pseudopolipoidă- pliuri largi cu orientare păstrată,
contururi nete, marea curbură franjurată
- forma ulceroasă - nişe gigante, adânci
- forma ectaziantă - dilatarea unei porţiuni a stomacului, cu
contururi neregulate, angulate
Dia 7

METASTAZELE GASTRICE
- noduli submucoşi → ulceraţii
- punct de plecare: cancerul mamar, limfomul, melanomul, sarcomul
Kaposi
ULTRASONOGRAFIA ŞI CT
- decelează prezenţa metastazelor şi adenopatiile
regionale şi la distanţă
- ultrasonografia endoluminală - extensia în suprafaţă
şi profunzime a tumorii
Subiect 44
Dia 1
DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC AL
STOMACUL OPERAT
- stomacul este supus unor mari varietăţi de intervenţii chirurgicale
Radiologul trebuie să cunoască potocolul operator

TIPURI DE INTERVENŢII CHIRURGICALE


1 Repunerea stomacului în poziţii normale (ptoze, volvulus, hernie
hiatală)
- gastropexia, devolvulare, fixarea stomacului la peretele anterior
abdominal, refacerea inelului hiatal, fixarea cardiei şi formixului
2 Gastrotomia
3 Gastroplastii, piloroplastii (cardiomiotomia - op. Heller în
cardiospasm, piloromiotomia - Fredet)
4 Gastroenteroanastomozele
- GEA antecolică izo sau antiperistaltică
- GEA transmezocolică posterioară, izo sau
antiperistaltică + anastomoză Braun
5 Excizia şi sutura ulcerului sau a soluţiilor de continuitate post
traumatice
Dia 2

6 Rezecţiile gastrice - parţiale


- largi
- Rezecţii parţiale: triunghiulare, în gutieră, inelare
- Rezecţii largi (2/3)cu menţinerea canalului gastroalimentar
Bilroth I, Horsley, Haberer Finsterer, Schoemacher, Koher Haberer
- Rezecţii largi cu anastomoză gastrojejunală Bilroth II, Krőnlein,
Balfour, Moyniham, Reichel Polya, Hoffmeister Finsterer
- Rezecţii asociate - cu proteze intestinale
- Henley cu proteză jejunală
- Moroney cu proteză colică
7 Gastrectomia totală
96 de tehnici de refacerea continuităţii tubului digestiv
- anastomoză eso-duodenală
- anastomoză esojejunală
- anastomoză cu proteză
8 Întreruperea inervaţiei gastroduodenale
- simpatectomie
- denervarea gastrică Wertheimer
- vagotomie Dragstedt
Dia 3
PATOLOGIA STOMACULUI OPERAT

SUFERINŢE IMEDIATE POSTOPERATORII


1. Atonia acută gastrică
2. Stenoza gurii de anastomoză - edem, invaginaţia anselor, torsiunea
anselor, retracţia breşei mezocolice
3. Dezunirea suturilor
4. Abcesul subfrenic
SUFERINŢE POSTOPERATORII TARDIVE
1. Stomacul mic
2. Stomita - inflamaţie limitată, gură mică, pliuri hipertrofice
pseudopolipoide, conopidiforme, stază
gastrică, evacuare întârziată
3. Gastrita bontului
4. Invaginaţia gurii de anastomoză - lacună rotundă, ovalară, policiclică ,
contur dinţat, penat cu treneuri radioopace orientate spiral, simetrică sau
asimetrică
5. Ulcerul peptic - frecvent la bărbaţi 10/1
- după operaţie pentru ulcer duodenal
- apare imediat sau tardiv post operator
Dia 4
Radiologic: - nişă pe versantul intestinal
- edem
- pliuri convergente
- bază largă, îngustă
- spasm local
- deformarea anselor
- contur neregulat
Dg. diferenţial pinteni de Tracţiune (Berg)
6. Perigastrita
7. Sindromul postprandial precoce
8. Sindromul postprandial tardiv
9. Cancerul bontului gastric - recidivant
- primar (lacună, rigiditate)
10. Jejunita
11. Hernia hiatală
12. Suferinţe iatrogene - gura de anastomoză prea sus şi la dr.
- anastomoză gastroileală, gastrocolică
Subiect 45
Dia 1
DIAGNOSTIC IMAGISTIC ÎN AFECŢIUNILE
DUODENULUI
ANOMALII DUODENALE
EMBRIOLOGIE
ANOMALII DUODENALE:
- ANOMALII DE FORMĂ ŞI CALIBRU:
- atrezia duodenală - parţială
- totală
- stenoze congenitale (bride, membrane endoluminale,
pancreas inelar, etc.)
- megaduodenul
- ANOMALII DE TORSIUNE - absenţa torsiunii
- mezenterul comun 0-90°
- torsiunea incompletă 90-270°
- torsiune inversă
- duoden invers
- situs inversus abdominal
- ANOMALII DE FIXARE - duodenul total sau parţial mobil
- DUPLICAŢIA DUODENALĂ
- DIVERTICOLII DUODENALI
Dia 2
DUODENITELE
- DUODENITE ACUTE - DUODENITE PRIMARE
- DUODENITE CRONICE - DUODENITE SECUNDARE
- DUODENITE SEGMENTARE
- DUODENITE TOTALE
ETIOLOGIE: ulceroasă, parazitară, alergică, carenţială,
hepatită epidemică, Boală Crohn, reacţională
MODIFICĂRI RADIOLOGICE
MODIFICĂRI FUNCŢIONALE: - modificări de tonus
- hipertonie
- hipotonie
- modificări de peristaltică - acc.
MODIFICĂRI ORGANICE: - hipertrofia glandelor Brunner
- edemul mucoasei - aspect
pseudopolipoid,lacună centrală,
în seceră,
reticular, ftizic, aspect în acordeon teanc de
farfurii
- fibroză, scleroză - duoden rigid,
neregularităţi de contur,
deformări
- periduodenita
Dia 3
ULCERUL DUODENAL
Localizare - 90% bulb
- 10% postbulbar

MODIFICĂRI RADIOLOGICE
PERIOADA INCIPIENTĂ - aspect de duodenită
PERIOADA DE STARE
Semne directe: - nişa - 75% faţă posterioară
- 24% faţă anterioară
- 1% curburi
- nişă penetrantă
Semne indirecte: DUODENALE: - retracţia curburilor
- edemul periulceros, ulcus Wall
- modificările reliefului mucos,
convergenţe
- imagini care intră în contur
- ancoşă
- incizură
- imagini care ies din contur
- diverticol Cole
- diverticol Ackerlund
Dia 4
- GASTRICE: hipersecreţie, hiperkinezie,
tulburări ale evacuării
gastrice
- PILORICE: - pilor spastic
- pilor excentric
PERIOADA FINALĂ
- deformări bulbare (bulb în trifoi, treflă, jerbă de
flori, ftizic, punga Hart)
- peribulbită - antero sau retropoziţie
- retracţia curbuilor
- neregularităţi ale contururilor
COMPLICAŢII - perforaţia
- hemoragia
- stenoza

ULCERUL POSTBULBAR
LOCALIZARE: - segmentul extern DI
- DII până la ampulă Vater
MODIFICĂRI RADIOLOGICE: - nişă
- spasm accentuat
- aspect de mărgea înşirată pe aţă
Dia 5

TUMORILE DUODENALE
- rare

TUMORILE BENIGNE
- localizare – în ½ superioară a duodenului
- polipi - unici, multipli
- polipi gastrici migraţi
- leiomioame
- lipoame
- adenoame Brunneriene
- neurofibroame
- duplicaţia chistică
Imagistic: lacună benignă, uneori exulcerată (target sign).
Lipoamele îşi modifică forma cu peristaltica
Dia 6

TUMORILE MALIGNE
A. TUMORI DUODENALE PRIMARE - adenocarcinoame
- sarcoame
Localizare:
Cancere supra ampulare - rarisime, posibilă invazie de la un
cancer piloroantral evoluţie spre stenoză
Cancere ampulare - tip coledocian (epiteliom cilindric)
- tip Wirsungian (epiteliom cubic)
- tip ampular ( din epiteliul papilei Vater)
Clinic: produc icter progresiv + sângerări fără
hepatomegalie
Radiologic: - stenoză
- regiditatea pereţilor
- pliuri longitudinale - neovaterian
- pliuri circulare - neoperivaterian
- lacună în formă de 3 inversat (semnul
Frostberg)
Dia

Cancere subampulare - se manifestă ca stenoze duodenale


- metastazează rapid în ficat
Radiologic: - stenoză segmentară
- rigiditate
- calibru neregulat
- uneori aspect polipoid lacunar

B. TUMORI MALIGNE SECUNDARE


- deobicei prin contiguitate de la organele din jur (pancreas, căi
biliare, antru gastric)
Radiologic: - lărgirea cadrului duodenal
- rigiditatea conturului intern
- pliuri mucoase care se termină brusc
(semnul rabotajului)
- semnul Frostberg
- fistulă duodeno-pancreatică
- stenoză a lumenului duodenal
Dia 7

COMUNICĂRI BILIODIGESTIVE

1.Comunicări patologice: fistule - bilioduodenale


- coledocoduodenale
- vezicoduodenale
●fistule interne
Etiologie - inflamatorie
- litiază biliară, ulcer penetrant
- traumatică
- iatrogenă, chirurgicală
●fistule externe
Imagistic:
Ultrasonogrfic - aerobilie
Radiologic: Radiografia abd. simplă - aerobilie
- ileus biliar
Bariu pasaj - refluxul bariului în canalele biliare
- timpul de stagnare în căile biliare
- calcul în lumenul intestinal
Dia 8
2. Comunicări biliodigestive prin anomalii
- coledoc scurt implantat pe faţa posterioară a bulbului
- coledoc lung implantat pe D3
- traiect intramural scurt cu deschidere a coledocului
perpendicular pe peretele duodenal
- creşterea presiunii intraduodenale prin:
- tonus crescut al sfincterului
medioduodenal
- pensă mezenterică
- alte cauze de stenoză
- insuficienţa sfincterului Oddi
3. Comunicări biliodigestive prin anastomoze.
- colecistogastrostomia
- coledocoduodenostomia
- cisticoduodenostomia
- hepaticoduodenostomia
- hepaticojejunostomia
Subiect 46
Dia 1

INTESTINUL SUBŢIRE

ANOMALII CONGENITALE
EMBRIOLOGIE
5-6 săpt. - 3 anse: - superioară - stomac + ½ sup. a
duodenului
- mijlocie -½ inf. a duodenului, i.s.,
cecul, ascendentul, transversul până la
flexura stg.
- inferioară - colon descendent, sigmoid,
rect
- stomac dilatat, AMI tubul digestiv este dispus sagital
- dezvoltarea ficatului şi pancreasului – orizontalizează
stomacul, duodenul formează potcovă
Dia 2

ST I - ansa mijlocie se torsionează, genunchiul sup. se deplasează în jos şi


spre dr., genunchiul inf. cranial anterior spre stg.

ST II - ansa mijlocie nu mai are loc în sacul hernial şi reintră în


cavitatea abd. în următoarea ordine: I.S., cecul, ansa inf. cu AMI
care ocupă poziţie centrală este deplasată de ansele I.S. spre stg. şi
înapoi.
În acest stadiu tubul dig. se rotează în jurul AMS cu 180° în
sensul invers acelor de ceasornic cu duodenul situat în spatele AMS iar
colonul în faţă

ST III - cecul se deplasează din regiunea subhepatică în fosa iliacă


dreptă
Dia 3

ANOMALII DE ROTAŢIE ŞI FIXAŢIE


- oprirea rotaţiei în ST I – omfalocel
În ST II - oprirea rotaţiei la 90°, rotaţie incompletă - mezenter
comun
- rotaţie inversă: situs inversus
În ST III - mezenter lung cu bază de implantare redusă - volvulus
- absenţa fixării cecului şi ascendentului (cec mobil cu
mezou, flotant)
- cec subhepatic
- apendice retrocecal
- benzi peritoneale care comprimă ansele → ocluzie
ANOMALII ALE LUMENULUI INTESTINAL
- atrezia - totală
- parţială
- stenoze intestinale - unice
- multiple
- megaintestin subţire
- duplicaţii I.S.
- diverticoli: diverticolul Meckel – inflamaţie, ulceraţie,
invaginaţie - ocluzie
Dia 4
MODIFICĂRILE DE POZIŢIE ALE INTESTINULUI SUBŢIRE

Topografia normală a intestinului subţire


Modificări de poziţie - congenitale
- dobândite
Ptoza viscerală - unghiul Treitz alungit
- jejun în micul bazin
- stază, atonie
Modificări de poziţie prin mărirea organelor vecine: sarcină,glob
vezical, aerocolie,tumoră uterină, t. renală stg.,
splenomegalie, ascită, aderenţe postoperatorii, peritonite
chistate
- anse (conglomerate, nedisociabile, fixate,
supraumplute cu SDC)
- disociere de anse prin edem sau infiltraţie mezenterică
Modificări de poziţie prin angajare în sac herniar, eventraţie
RADIOLOGIC: ansele pot fi angajate în: hernie ombilicală,hernii
interne, hernii diafragmatice, înghinale, scrotale,
hernii ale liniei albe , etc.
- putem decela segmentele de intestin angajate însacul
herniar
Dia 5
TULBURĂRILE FUNCŢIONALE ALE INTESTINULUI
SUBŢIRE
Tulburările funcţionale pure - factori corticali
- afecţiuni ale unor organe vecine şi la
distanţă
Tulburări organo-funcţionale
ETIOLOGIE
-Tulburări funcţionale primare
• factori neuropsihici: emoţii, frică, stres, dereglări
neurovegetative
• factori toxici exogeni sau endogeni
• factori endocrini:mecanism neuroendocrin ex. în
hipertiroidism
• factori alergici: histamina
• factori inflamatorii (colecist, pancreas, stomac )
• avitaminozele
-Tulburări funcţionale secundare
• factori mecanici - ocluzia -hiperperistaltism al
segmentelor superioare
• factori inflamatori: hipersecreţie → distensie
• insuficienţe enzimatice: lactază
Dia 6
TIPURI DE TULBURĂRI FUNCŢIONALE

TULBURĂRI MOTORII

1. Modificări de tonus: - hipertonie


- hipotonie - atonie
2. Modificări de peristaltică: - hipoperistaltism
- hiperperistaltism
De obicei asociere distonie - diskinezie
- musculară
- musculara mucoasei - imagini de fulgi de
zăpadă Marina Fiol - opacităţi neregulate de
diferite mărimi, de obicei mari (spre deosebire de
camerele de digestie)
3. Modificări de tranzit: - normal
- accelerat
- încetinit
Dia 7

INVAGINAŢIA FUNCŢIONALĂ
- alunecarea mucoasei intestinale pe stratul muscular
- mai frecvent la nivel jejunal
Radiologic: - pliuri circulare, concentrice care se termină în formă
de con într-un punct median central unde începe o
ansă îngustă
- profil ansă dilatată cu pliuri circulare dispuse în formă
de spirală. În interiorul acestei anse se observă mucoasa
ansei invaginate care se prelungeşte cu un pliu longitudinal
- aspectul este reversibil
Dia 8
TULBUĂRI DE SECREŢIE ŞI ABSORBŢIE

1. Prezenţe de lichid în exces


• hiperfuncţie secretorie - sol. hipertone,hipertermice , tulb.
vasomotorii produse de inflamaţii
“semnul coardei Marina Fiol” se observă
ca o dâră a ansei superioare ce se varsă
într-o ansă inferioară
• oprirea tranzitului
2. Prezenţă de aer
• normal - adultul nu are aer
- copii până la 10 ani - aeroenterie fiziologică
• aeroenteria
- aeroenteria generalizată: - bolnavi imobilizaţi
- toxicomani
- operaţi
- colici abdominale
- contuzii abdominale
şi lombare
Dia 9
- aeroenteria segmentară:- apendicite cronice
- diverticoli
- afecţiuni renale şi
retroperit.
- stomac operat
- periviscerite postinflamatorii,
postoperatorii
- enterite

SINDROMUL KŐNIG

- subocluzie intestinală
- expresie a luptei intestinului contra unui obstacol stenozant care se
instalează lent
Radiologic - ansă dilatată cu tranzit rapid, unde peristaltice
frecvente, profunde, dureroase, prezenţe de aer şi
lichid
Dia 10
ENTERITELE CRONICE
- jejunite
- ileite
- enterocolite - enterocolopatia nespecifică
Etiologie: - inflamaţii
- factori alergici
- factori toxici
- factori toxicoinfecţioşi
- factori fizici
Radioimagistic
Evoluţie – 3 perioade
PERIOADA INCIPIENTĂ
1. Tulburări de tonus - hipertonie - intestin de pui
- hipotonie - segmentară
- hipotonie+hipertonie
2. Segmentare anormală: alternanţă de zone spastice şi zone
dilatate
3. Retenţie de gaze
4. Retenţie de lichide
5. Imagini reziduale: “fulgi de zăpadă Marina Fiol”, (retenţie de Ba între
pliuri edemaţiate)
Dia 11

PERIOADA DE STARE
- Edem inflamator
- Hipertrofia sistemului limfatic
- Ulceraţii - plus de subsatnţă ce iese din contur uneori
neregulat
- la nivelul mucoasei sau a foliculilor şi a plăcilor
Payer
PERIOADA LEZIUNILOR ORGANICE TRADIVE
- stenoză prin fibroscleroza pereţilor intestinali (semnul Kantor)
- rigiditate
- fixarea anselor prin bride aderenţiale care modifică
topografia normală a intestinului implicat
Dia 12
ENTERITA REGIONALĂ (BOALA CROHN)

- inflamaţie cronică recidivantă a tubului digestiv


Etiologie - imprecisă
Localizare - în orice segment al tractului digestiv mai frecvent
regiunea ileocecală
Inflamaţia cuprinde mai multe segmente, separate prin zone de intestin normal
(arii skip)
Radiologic:
FAZA INIŢIALĂ:
•modificări funcţionale ileale: - hipotonie
- hipertonie
- tranzit accelerat (semnul Stierlin)
•modificări funcţionale cecale: - spasmul controlateral valvulei Bauchin
- accentuarea hausterelor (cec în frunză
de stejar)
Dia 13
• modificări organice ileale:
- îngroşarea pliurilor mucoasei cu dispunerea lor perpendicular pe
axul intestinal
- hipertrofia foliculilor limfatici - imagini lacunare mici, rotunde
separate prin spaţii largi de
mucoasă (aspect de ileon ţintuit,
bătut în cuie)
- imagini lacunare mari-aspect de
fagure de miere
- proiecţia periferică a foliculilor –
aspect în timbru poştal
- hipertrofia plăcilor Payer
- eroziuni superficiale, ulceraţii caracteristice, liniare, profunde
care se extind până la seroasă, dispuse - longitudinal
- transversal
- fistulele
- abcesele
- edemul mezenteric - aspect de ansă în omega
Semnele cecale: hipertrofia foliculară - lacune multiple rotunde, bine
delimitate
FAZA STENOTICĂ
Radiologic - semnul sforii sau string sign
- segmentele intestinale dilatate
Dia 14

TBC INTESTINALĂ

- frecvenţă în creştere la noi în ţară


- antecedente - tuberculoză
- de obicei secundară, mai rar primară, nerecidivantă
Localizare – segment unic al tractului digestiv, de obicei regiunea
ileocecală, mai rar localizare în exclusivitate colică
Radioimagistic
Faza iniţială - idem enterita regională, ulceraţii rotunde sau în buton
de cămaşă
- defect de umplere asemănătoare carcinomului
- proliferare fibrolipomatoasă care disociază ansele
Faza tardivă - fibroză parietală
- îngustarea moderată a lumenului, contur neregulat la
nivelul ileonului, cecoascendentului
- dispariţia haustrelor
- ganglioni mezenterici calcificaţi
Dia

TUMORILE INTESTINULUI SUBŢIRE


- depistare tardivă
- 50% inoperabile
- tumori benigne
- tumori maligne
TUMORILE BENIGNE
- rarisime - polipi, adenoame, fibroame, mioame, lipoame,
angioame, endometrioză
TUMORILE MALIGNE PRIMARE
Tipuri histologice: adenocarcinoame, limfoame, tumori carcinoide,
leiomiosarcoame
ADENOCARCINOAMELE - cele mai frecvente
Tipuri histologice: adenocarcinoame mucinoase, nediferenţiate,
diferenţiate
Radiologic: Forma infiltrativă - zonă scurtă de îngustare a calibrului,
axială rigidă, întreruperea pliurilor
mucoase, reacţia desmoplastică
împiedică stenoza completă
Forma vegetantă - lacună endoluminală unică sau
multiplă, contur neregulat, semitonuri,
îngustare excntrică a lumenului, pliuri
amputate, uneori ulceraţii
Dia
CT: îngroşare locală a peretelui sau masă omogenă, heterogenă slab
iodofilă, neomogenă
metastaze ganglionare regionale, peritoneale, metastaze la distanţă
LIMFOMUL
- frecveţă 10% asociat cu alte localizări limfatice (adenopatii) sau
viscerale
Localizare: ileon terminal, cec
Radiologic: - tablou radioimagistic polimorf
- forma infiltrativă: îngroşarea peretelui intestinal cu lumen
normal sau crescut, uneori anevrismal, fără
unde peristaltice
- forma nodulară: lacună intraluminală multiplă, variabilă ca
număr şi mărime
- forma ulcerovegetantă: ulceraţie largă, întinsă în suprafaţă
- limfom mediteranean: îngroşarea pliurilor ±noduli localizaţi
la niv. unui segment întins al
intestinului subţire, evoluţie spre
stenoză, adenomegalii mari
CT: este utilă pentru stadializare, ea poate evidenţia modificările
peretelui intestinal, dilatarea lumenului cu acumulare de Ba,
adenopatia mezenterică şi retroperitoneală
Dia
Particularităţi: - localizare distală
- implicarea în procesul patologic a unor segmente
mai largi de intestin
- se însoţeşte de alte localizări
TUMORILE CARCINOIDE
- frecvenţă 25% din tumorile intestinului subţire
- localizare distală
- sunt multiple
- asociate cu alte neoplasme primare
- au dimensiuni mici şi medii
- corelaţie între mărimea tumorii şi gradul de malignitate
Diferenţiere între formele benigne şi maligne
- dificilă (metastazele - element definitoriu)
Provenienţă din celulele endocrine ale stratului bazal al mucoasei intestinale
- dezvoltare exoluminală
- reacţie desmoplastică apreciabilă
- diseminare ganglionară
- ascită
Dia
Radiologic: - una sau mai multe lacune mici bine delimitate
- masă mezenterică care distanţează şi fixează ansele
intestinale
- modificări de fibroză care produc o angulare a anselor
cu aspect stelat sau “spokelike” (produs prin tulburări
de circulaţie)
CT: - modificări parietale greu de identificat
- modificări mezenterice specifice
- masă de ţesut moale, unifocale cu opacităţi liniare în formă de stea
- anenopatii mezenterice uneori calcificate
- diseminare peritoneală ganglionară hepatică
- ascită
LEIOMIOSARCOMUL
- frecvenţă 15% din tumori
- leziune solitară
- localizare jejun - ileon
- punct de plecare: musculatura netedă intestinală sau vasculară
- creştere lentă exoluminală
- tendinţă la necroză
- hemoragie
- calcificări
- fistule
Radiologic: - evidenţiază masă tumorală care dislocăşi distorsionează ansele
intestinale
- ulceraţii mari
CT: - decelează masa tumorală şi extinderea ei
- decelează metastazele peritoneale şi hepatice
Indicii de malignitate: - mărime peste 6cm
- densitate neuniformă (necroze)
- ulceraţii largi
- metastaze hepatice largi, necrotico-chistice
- metastaze perioneale multiple, bine delimitate,
diseminate în tot peritoeul
TUMORILE MALIGNE SECUNDARE METASTATICE
- puţin frecvente
- tumori primare metastazante: melanomul, carcinom mamar, bronşic
Radiologic: - lacune mici, pediculate
CT: - îngroşare localizată a peretelui intestinal, reacţie desmoplastică
Subiect 55
Dia 1

MALFORMAŢII CONGENITALE ALE APARATULUI


RENO-URINAR
MALFORMAŢII CONGENITALE ALE PARENCHIMULUI RENAL

Embriologie
Tipuri de anomalii: • Anomalii de număr
• Anomalii de mărime
• Anomalii de formă
• Anomalii de poziţie
• Anomalii de structură ale parenchimului renal

MALFORMAŢII CONGENITALE VASCULARE

MALFORMAŢII CONGENITALE ALE CĂILOR EXCRETORII


• Duplicitatea pielocaliceală
• Microcalcificările
• Megacalicioza
• Uretrocelul
Dia 2
• Anomalii ale ostiomului ureteral
• Ureterul retrocav
• Megaureterul
• Stricturile ureterale congenitale (stenoză de joncţiune pieloureterală)
• Alte anomalii

MALFORMAŢII ALE VEZICII URINARE


• Aplazia
• Hipoplazia
• Megavezica (sindrom megacistis - microcolon -
hipoperistaltism intestinal)
• Microvezica
• Vezica urinară dublă (duplicaţia vezicală
completă,incompletă, vezică în clepsidră)
• Extrofia vezicală
• Sindromul Prune-Belly
• Diverticolii congenitali
• Valva uretrală posterioară
• Chisturi congenitale - chistul de uraca
- diverticolul vezico-uracal
Dia 3
MALFORMAŢII CONGENITALE ALE RINICHILOR

1. ANOMALII DE NUMĂR
Agenezia renală
- absenţa rinichiului (mai frecvent în stânga)
- absenţa arterei renale
- hipertrofia compensatorie a rinichiului controlateral
Aplazia renală
- există mugurele embrionar renal
- rinichi rudimentar, nefuncţional, degenerat chistic, calcificări
- artera renală hipoplazică
- bazinetul, ureterul lipsesc - ureter orb
Imagistic: - calcificări chistice în loja renală
- absenţa excreţiei de partea respectivă
- hipertrofie compensatorie a rinichiului controlateral
Rinichiul supranumerar
- rinichi independent cu cavităţi excretorii şi vascularizaţie
proprie
- rinichi ectopic,lombar inferior
- ureter - abuşare ectopică
Dia 4

2. ANOMALII DE MĂRIME
Hipoplazia renală - parţială
- totală
- uni sau bilaterală
Imagistic - rinichi miniatural
- index parenchimatos normal
- raport parenchim sinus renal păstrat
- cavităţi excretorii mici de formă normală
Diagnostic diferenţial - rinichi mic pielonefritic
- rinichi vascular
Hipertrofia renală
- rinichi mare, deobicei bilateral
- parenchimul renal gros
- cavităţi excretorii cu diametrul crescut
- vase cu diametrul crescut
- proporţiile renale armonioase
- rar unilateral - hipertrofie compensatorie (în agenezie,
hipoplazie)
Dia 5
3. ANOMALII DE FORMĂ
Persistenţa lobulaţiei fetale
- normal – dispare după 4 ani
- rinichi cu contur poliarcuat, vascularizaţie normală, cavităţi
excretorii normale
Fuziunea renală - forma bilaterală simetrică
- forma bilaterală asimetrică
- forma unilaterală asimetrică
Forma bilaterală simetrică: - rinichi în potcoavă 1/600
persoane, cei doi rinichi sunt uniţi printr-o punte de
parenchim la nivelul polului inferior sau superior
(potcoavă inversată)
- rinichiul în S (rinichiul sigmoid)
Imagistic : - axul renal este inversat
- rinichi malrotaţi
- hilul renal orientat ortograd deobicei anterior
- punte de parenchim situată anterior AO şi VCI
care uneşte polii inferiori, polii superiori, polul
inferior cu polul superior al rinichiului
controlateral
- ureterele au o emergenţă atipică
- vascularizaţie direct din AO
Dia 6

Forma bilateral asimetrică


- fuziune renală bilaterală
- asimetria este realizată → un rinichi mai mic şi
mai distopic
- rinichii sunt situaţi în lojele lombare sau ectopic
Forma unilateral asimetrică
- masă renală unică
- unul din rinichi - ectopie încrucişată
- cavităţile excretorii au formă şi topografie
atipică
- vascularizaţie: artere renale multiple emergente
din AO, AIC şi ramurile ei
Masă renală mediană - fuziune a ambilor rinichi într-o
masă mediană
- situată deobicei presacrat
Dia 7

4. ANOMALII DE POZIŢIE
Ectopia
- ectopie cranială – rinichi intratoracic
- ectopie caudală – lombar inferior, rinichi pelvian, presacrat
- ectopie încrucişată
Imagistic: - rinichi în poziţie anormală
- ureterul lung, scurt
- vascularizaţie - din vasele învecinate
Malrotaţia
- normal – hil renal orientat intern
- rinichi malrotat: hilul este anterior, posterior, extern
- artere renale multiple cu emergenţă atipică
Dia 8
5. ANOMALII DE STRUCTURĂ ALE PARENCHIMULUI
Clasificare:
• Boli renale chistice displazice
- rinichiul multichistic
- displazia chistică segmentară
- hipoplazia renală cu displazie plurichistică
- chiste multiple asociate cu obstrucţia căilor
urinare
• Boli renale chistice ereditare
- boala polichistică hepatorenală
- boala chistică a medularei
- boala microchistică renală cu sindrom
nefrotic congenital
• Chiste renale în sindroamele malformative ereditare
- scleroza tuberoasă Bourneville
- maladia Lindaun
- sindrom hepato-cerebro-renal
- sindrom Goldenhar
- etc
Dia 9

• Chiste renale nondisplastice şi non ereditare


- chiste în trisomia D sau E
- chiste corticale: simple
multiloculare
- chiste medulare: rinichiul în burete
chistul pielogen
diverticolul caliceal
- chiste extraparenchimale: chist parapielic
chist pararenal
Dia 10

Rinichiul în burete (rinichi spongios - boala Cacchi Rici)


- mai frecvent la bărbaţi
- ectazii ale tubilor uriniferi
- formă - în evantai
- în buchet de flori
- în ciorchini
- în mozaic
Imagistic: Renală simplă - calcificări la nivelul piramidelor
renale
Urografie - opacifiere a piramidelor renale, cu
persistenţă de 6-12 ore
Angiografie - vascularizaţie normală
CT - imagini hiperdense la nivelul piramidelor renale

Diagnostic diferenţial - tbc renal


- pielonefrita cronică - necroze papilare
- nefrocalcinoza
Dia 11

1. Chisturile simple
- localizare - subcapsulară
- corticomedulare
- centarale, parapielice
- unilaterale, bilaterale
- număr - unice, multiple
- dimensiuni - variabile
Imagistic:
Ultrasonografie - aspect caracteristic
- imagine transonică cu hiperreflectivitate
posterioară
Urografia - modificări ale contururilor renal (boseluri)
- timp vasculonefrografic lacune rotunde bine
delimitate, diametre variabile, deformări,
amprentări, dislocări caliceale
- amprentări şi împingeri ale bazinetului
Dia 12
Arteriografia - fază nefrografică, lacune bine delimitate cu
diametre variabile
- dislocări ale vaselor de vecinătate cu diminuarea
uniformă a calibrului în vecinătatea chistului
CT - imagine hipodensă bine delimitată cu caracteristici chistice
Puncţia percutană - pentru precizarea naturii lichidului şi
examen citologic

2.Chisturi peripelvice limfatice


- chisturi limfatice de retenţie
- localizare în sinus şi hilul renal, pot prolaba extrarenal
- dimensiuni mici până la foarte mari
- uniloculare, multiloculare înconjurate de vase imfatice
Imagistic
Renala simplă: fără modificări
Urografia: masă extrarenală care deformează hilul dar nu
invadează parenchimul
Ultrasonografia - greu de diferenţiat de hidronefroză
CT cu SDC, RMN: diferenţiază chistul de cavităţile excretorii
dilatate
Diagnostic diferenţial cu tumorile chistice
Dia 13
3.Chistele multiloculare
- bine delimitate de o membrană groasă
- de dimensiuni mici
- apar în copilărie
- sunt unice

4.Boala polichistică
- congenitală, ereditară
- bilaterală
- forme: - boala polichistică infantilă
- boala polichistică a adultului

Boala polichistică infantilă


- asociată cu chiste hepatice sau pancreatice
Imagistic: Ultrasonografia - rinichi mari, bilateral
- imagini transonice cu pereţi
proprii, multiple
- contur renal boselat
Urografia - nefrogramă întârziată
- excreţie slabă
- cavităţi excretorii slab vizualizate
Dia 14
Boala polichistică a adultului
- boala autosomal dominantă
- asociată cu chiste hepatice, pancreatice, anevrisme cerebrale
- lipsă de unire dintre tubii colectori şi structurile metanefrotice
- hematoame intrarenale prin rupturi pseudoanevrismale
- hemoragia joacă un rol important, progresivitatea bolii se
datorează unui mecanism asemănător creşterii hematomului
subdural (desfacerea moleculei de Hb în particole mai
mici cu creşterea efectului osmotic în chist)
Imagistic:
Ultrasonografia - rinichi mari, contur boselat
- multiple imagini transonice bine delimitate
- atrofia marcată a parenchimului
Renala simplă - dimensiuni renale mari
- contur boselat
- calcificări (coaja perichistică, calcificări
neregulate)
Dia 15
Uro, pielografie - excreţie redusă, tardivă
- amprentări, deformări ale cavităţilor
excretorii
- calice alungite, turtite
- distanţă contur renal-calice→mărită >3cm
- pot comunica cu cavităţi excretorii
CT şi RMN - aspect caracteristic
- prezenţa hemoragiilor intrachistice
Angiografia - ramurile arteriale intrarenale alungite, îngustate
cu traiecte arciforme
- nefrograma - lacune multiple, bine delimitate,
dimensiuni diferite
- contur renal neregulat
Scintigrafia renală
Dia 16
ANOMALII VASCULARE RENALE
ARTERIALE
Artere renale multiple - (artere accesorii) polare (aberante) 43,5%
(Hellstrőm)
Absenţa arterelor renale, hipoplazie

MALFORMAŢII ALE CĂILOR EXCRETORII


- Duplicitatea pielocaliceală
- Microcalicele
- Megacalicioza (hipoplazia piramidelor, corticale intacte) - tije caliceale largi
- Ureterul orb
- Diverticolul caliceal
- Ureterocelul - dilatare sacciformăa ureterului terminal 0,5-4cm (cap de şarpe)
- Ectopii ale ostiomului ureteral
Bărbaţi - uretra prostatică Femei - uter
- vezicule seminale - vagin
- canal deferent - uretră
- rect - rect
Dia 17

- Ureter retrocav
- Hidronefroză congenitală - displazie neuromusculară parietală
- stricturi ureterale congenitale
localizare - joncţiunea pielo...
- joncţiunea ureterovezicală
- Alte malformaţii - stenozări, membrane endoluminale, torsionări,
bride
Dia 18
MALFORMAŢIILE VEZICII URINARE

1. Agenezia vezicală - apare în cadrul sindroamelor plurimalformative


2. Hipoplazia - vezică de dimensiuni reduse
- pereţi subţiri
3. Duplicaţia vezicală
- duplicaţia completă - două imagini vezicale distincte având ureter şi uretră
proprie
- duplicaţie incompletă - două imagini vezicale distincte care au un col vezical
comun şi o sigură uretră
- vezică septată - sept median
- sept orizontal (vezică în clepsidră)
- vezică multiseptată
4. Megavezica - vezică mare cu capacitate peste 1000ml
- pereţi subţiri, fără trabeculaţie
- asociată deobicei cu dolicocolon
Dg. diferenţial: - vezica neurogenă
- sindromul stazei vezicale
5. Diverticolii congenitali - imagini transonice, hipodense, de plus de
subsatanţă cu pedicol
Dia 19
6. Sindr. megacistis - microcolon - hipoperistaltism
- miopatie vezicală
- vezică mare lipsită de trabeculaţie
- pereţi subţiri
- uretere dilatate
- colon scurt, îngust, fără haustre
7. Ureterocelul
- dilataţie chistică a ureterului terminal (intra sau extravezicală)
- determină retenţie de urină şi PNC secundară obstrucţiei
8. Valva uretrală posterioară
- pliu mucos la nivelul uretrei post. care produce obstrucţie cu
retenţie urinară
- vezică urinară destinsă cu hipertrofie musculară,
accentuarea trabeculelor
- uretra prostatică dilatată deasupra valvei
- dilatarea ureterelor
- extravazare a urinei la nivelul rinichiului, uneori subcapsular
(hygroma perirenală )
Dia 20
9.Sindrom Prune-Belly
- absenţa, hipotrofia peretelui abd. ant. median
- malformaţii gastrointestinale şi cardiovasculare
- vezica mare cu domul ataşat ombilicului
- diverticol de uracă
- trigon vezical larg
- uretre dilatate, reflux vezicoureteral
- hidronefroză, displazie multichistică
10. Chisturile vezicale
- aspect imagistic de formaţiuni chistice
- localizare:- superior,median (chisturi de uracă)- se pot
evacua în vezică sau prin ombilic
- trigonale
Subiect 57
Dia 1
PROCESE INFLAMATORII RENALE ŞI PARARENALE
PIELONEFRITA
- cea mai frecventă boală nefrologică
Clasificare - pielonefrita acută
- pielonefrita cronică
PIELONEFRITA ACUTĂ
- proces infalamtor interstiţial care se extinde de la tubii renali spre
corticală
- se diagnostichează clinic şi biologic
Imagistic
Ultrasonografia: În formele difuze
- rinichi mari, hipoecogeni
- parenchimul renal îngroşat
- lipsa diferenţierii cortico-medulare
- dilatare moderată a calicelor şi bazinetului
În formele focale
- zone cu ecogenitate mică sau medie, uneori
mai mare a corticalei (greu de diferenţiat faţă
de o tumoră)
Urografia - rinichi mare
- hipotonia cavităţilor excretorii
- bazinet neomogen opacifiat
Dia 2

CT - rinichi mărit global sau parţial, contur difuz


- îngroşarea septelor renofasciale
- trame în grăsimea perirenală
- după SDC rinichiul devine heterogen pătat cu benzi hipodense
medulare şi corticale
- tardiv în regiunea tubulară apare o hiperdensitate care contrastează cu
restul parenchimului hipodens

PIELONEFRITA CRONICĂ BACTERIANĂ


- pielonefrita ascendentă: reflux vezico-ureteral
- pielonefrita descendentă hematogenă
Imagistic
Ultrasonografia - asimetrie renală, scădere globală a
diametrelor
- contur boselat, calcificări
- incizuri →scădere neuniformă indexului
parenchimatos
Dia 3
Urografie - modificări funcţionale
- calice spastice sau hipotone →atone
- aplatizare caliceală dar cu delimitare netă, structură
neomogenă, marmorată - excreţie
tardivă a unui grup sau mai multor grupe caliceale cu
opacifiere mai slabă
- rinichi mut urografic în fazele tardive
- modificări organice
- necroze papilare, formă rotudă delimitate de SDC prin
“demarkations wall”- luând aspect inelar
- când ţesutul necrozat se elimină se formează o
cavitate care este neregulată, se contopeşte cu cupa caliceală
care se deformeză (aplatizare, eversare, măciucă)
- fibroză, scleroză interstiţială →reducerea parţială a
parenchimului renal în unele zone, contur boselat,
sau reducerea toatală, stricturi, alungiri de calice şi tije,
elongaţia bazinetului şi îngustarea lui
- fibrolipomatoză sinusală
- micşorare globală în dimensiuni ale rinichiului (rinichi
mic pielonefritic)
Dia 4

Angiografia - AR renală normală până în hil


- rarefierea arterelor arciforme şi interlobulare,
segmentare şi lobare
- conturul arterial neregulat
- obliterări ale lumenului
- ectazii circumscrise
CT, RMN - modificări similare
Dia 5
NEFRITA INTERSTIŢIALĂ CRONICĂ ABACTERIANĂ

Cauze: noxe fizico-cimice, abuz de fenacetină, analgezice, hiperuricemie,


guta
Tablou imagistic simetric şi monoton
- fibroză, scleroză difuză progresivă
- necroze papilare - simultan la mai multe papile bilateral cu
aspect de depozite mici de SDC punctiforme sau liniare
- ancoşe pe conturul renal
- elongaţii ale tijelor caliceale
- grosimea parenchimului normală
În stadii avansate:
- reducerea simetrică moderată a parenchimului renal cu
discrete ancoşe cicatriciale
- zona papilo-caliceală a ambilor rinichi deformată grosier
- calicele cu modificări moderate ale formei -
diferenţă de densitate între corticală şi medulară (mai slab opacifiată)
Modificări vasculare - mai puţin accentuate ca în PNC
Dia 6

PIELONEFRITA EMFIZEMATOASĂ

- germeni anaerobi
- la diabetici
- afectarerenală bilaterală
- prezenţă de aer în cavităţile excretorii; în forme grave în
corticală şi spaţiul perirenal
Ulltrasonografia: - imagini hipoecogene mobile în cavităţile
excretorii
Urografia: - rinichi mare
- neomogen cu benzi transparente radiare
CT: - imagini cu densitate aerică în cavităţile excretorii şi parenchimul
renal realizând un aspect radiar
Dia 7

PIELONEFRITA XANTOGRANULOMATOASĂ

- asociată cu litiază renală


- infiltrare focală sau difuză cu histiocite încărcate cu grăsime
- afectare unilaterală
Imagistic:
Ultrasonografia: - rinichi mare
- litiază renală deobicei coraliformă (zone
hipoecogene cu con de umbră post.)
- parenchim hipoecogen în totalitate sau
focal segmentar
CT: - aspect similar
- calcul în pelvisul renal
- modificări caliceale discrete - calice dilatate dispuse radiar
- mase solide - reprezentate de zonele inflamatorii
granulomatoase
Urografia: - rinichi mare
- calice dilatate
- calcul coraliform
Dia 8
TUBERCULOZA RENALĂ

- frecvenţa - în creştere la noi în ţară


- antecedente TBC
- apare în perioada de diseminare
- precoce - primoinfecţie
- tardiv - după o perioadă asimptomatică
(uneori ani sau decenii)
- sursă - ganglionară, pulmonară, tuberculoză
extrapulmonară

Patogeneză - diseminare hematogenă→parenchimul renal unde


formează noduli miliari în regiunea corticală asociaţi uneori cu caverne
→ migrare spre medulară→pielon - calice, bazinet, ureter, vezică urinară
Dia 9
Imagistic:
Ultrasonografia: nu există semne patognomonice
- faza iniţială - aspect normal
- faza de stare - dilatări caliceale
- imagini transonice
hipoecogene+calcifieri în parenchim
- leziuni ureterale, dilatări
- vezică mică şi inextensibilă
- faza tardivă: - tuberculom - masă ecogenă
- rinichi mic cu ecogenitate mixtă
destructuralizat
- calcificări mari, aspect heterogen
Renala simplă: - calcificări renale sau ganglionare
- rinichi mastic
Dia 10
Urografia - semne variabile cu stadiul de evoluţie
ST. I - focare miliare corticale, confluente→cazeificare -
caverene
- fără semne radiologice
ST.II - focar ulcerocavitar rupt în căile excretorii
- cuprinde un calice sau un grup caliceal
- semnul Lichtemberg- Ravassini - cupe caliceale cu contur
şters, aspect dinţat (ros de molii)
- caverne cu contur neregulat zimţat
ST. III - modificări în parenchim care afectează >2/3 din
rinichi
- fibroză, scleroze
- tije stenozate cu dilataţii caliceale supraiacente
(aspect în măciucă, aspect în margaretă)
- imaginea de spin
- caverne secundare-uneori mari de aspect peudotumoral
- bazinet stenozat
- ureter cu stenoze etajate (aspect moniliform)
- vezică urinară, hemicontractură, opacifiere mai slabă
(semnul Freundemberg-Constantinescu)
- vezică mică inextensibilă
- rinichi mastic, rinichi mic nefuncţional cu calcificări
Dia 11
CT: - zone hipodense mici în corticală (leziuni exudative) difuz
conturate
- caverne - zone hipodense contur neregulat ±calcificări
pericavitare
- calice dilatate dispuse radiar
- corticală renală micşorată
- calcificări mari cu contur neregulat
- ganglioni calcificaţi
- bazinet dilatat → stenoză
- rinichi mastic
Modificări angiografice
St. I - artere arcuate cu calibru neregulat
- întreruperi vasculare la nivelul cavernelor primare
St. II - artere cu contur, calibru neregulat
- artere întrerupte cu dislocări de artere arcuate şi
interlobare la nivelul cavernelor
- nefrografic - zone lacunare înconjurate de un inel
radioopac
St. III - caverne mari 1-8cm care dislocă, amputează arterele
care au un calibru neregulat, traiecte sinuoase în
tirbuşon
- nefrografic zone avasculare
Dia 12

PIONEFROZA

- proces inflamator purulent într-un sistem pielocaliceale, dilatat


asociat cu distrucţia parenchimului renal
Cauze: - inflamaţia parenchimului (tbc, abces, carbuncul renal) +
obstrucţie
- nefropatie obstructivă
Imagistic:
Ultrasonografia: - rinichi cu index parenchimatos redus, contur
neregulat
- cavităţi excretorii dilatate cu ecouri în interior
- calculi
Radiografia simplă: - rinichi mare
- ştergerea conturului muşchiului psoas
- calculi
Urografia: - rinichi mare
- sistem pielocaliceal dilatat cu contur neregulat
Angiografia: - artera renală cu calibru diminuat
- arterele intrarenale - subţiate, dislocate, arcuate
Dia 13
ABCESUL RENAL

- proces inflamator renal localizat, unic, unilateral


Etiologie: - abcese primare
- abcese secundare (chiste, hematoame, etc.)
- chiste şi hematoame
Ultrasonografia:
Perioada de formare - zonă ecogenă difuz delimitată cu mici
imagini hipoecogene centrale
Perioada de stare - zonă hipoecogenă, transonică, delimitată
de un perete gros cu ecouri în interior (bule
de gaz, sfacele) uneori sediment decliv,
cloazonări
Renala simplă - rinichi mare
- contur şters
Urografia - proces localizat care dislocă calicele şi bazinetul
- poate fistuliza în cavităţile excretorii→imagine de
cavitate cu contur neted
Dia 14

CT - zonă hipodensă (20-30HU) cu efect de masă, contur neregulat cu zone


aerice în interior
- după SDC peretele abcesului este bine conturat şi delimitat de
structurile din jur
- modificările grăsimii perirenale - propagarea procesului la acest
nivel
Dia 15

CARBUNCULUL RENAL

- multiple zone de inflamaţie locală care abcedează formând microabcese


confluente
Ultrasonografia: arie ecogenă difuz delimitată cu multiple
zone transonice mici
CT: arie izodensă sau uşor hiperdensă cu mici zone hipodense în
interior

PERINEFRITA
- inflamaţia capsulei renale asociată uneori cu colecţie purulentă
subcapsulară
Radiologic - rinichi mare
- psoas şters
- sistem pielocaliceal comprimat, dislocat
Dia 16

PARANEFRITA

- inflamaţia ţesutului grăsos perirenal şi a spaţiului retroperitoneal


Cauze - prin contiguitate (inflamaţie renală)
- propagare hematogenă
Ultrasonografie - pierderea mobilităţii renale
- zonă hipoecogenă, neomogenă localizată în
spaţiul perirenal posterior care are tendinţa de a
circumscrie rinichiul - uneori coazonări cu septuri groase

Urografia - modificări funcţionale: hiper, hipotonie pielocaliceală şi


ureterală
- modificări organice: contur renal şters, calice
deformate
- forma flegmonoasă cu exulceraţii
- cavităţi excretorii neomogen opacifiate
- imagini lacunare neregulate, contur zimţat
- uneori nefropatii obstructive
CT - imagine hipodensă, neomogenă septată în spaţiul perirenal
- modificări renale în cazul etiologiei renale
Subiect 58
Dia 1
TRAUMATISMELE RENALE

- frecvenţă în creştere
- deobicei politraumatisme
Traumatismele renale pot surveni - pe rinichi normal
- pe rinichi patologic (fragilizant),
tumori, malformaţii, ETC.
- iatrogene
Algoritmul metodelor de investigaţie:
Ultrasonografia - neinvazivă, poate fi efectuată de urgenţă la
bolnavii instabili hemodinamic
- rol în monitorizarea evoluţiei renale în caz de
traumatism
- limite: meteorism, imobilizare, pansamente,
plăgi, nu evidenţiază rupturile
Renala simplă
CT
Urografia
Angiografia
Dia 2

SEMNE SUGESTIVE PENTRU EXISTENŢA HEMATOAMELOR

- colecţie lichidiană intraperitoneală (punga Morrison, recesul


Douglas, spaţiul spleno-renal, firidele colice)
- hematomul retroperitoneal (disocierea elementelor
vasculare, imagine hipoecogenă difuză, neomogenă care manşonează
vasele mari)
- prezenţa de cheaguri intravezical

Anatomic - leziunea traumatică a rinichiului este reprezentată de


ruptura de parenchim care poate interesa capsula sau
cavităţile excretorii.
Leziunea vascualră poate fi localizată la nivelul vaselor parenchimatoase sau
hilare.
Dia 3

Leziunea parenchimatoasă poate fi:


- fisură superficială fără corespondent imagistic
- ruptură a papilei cu extravazat seros sau urinar
- ruptură transversală de parenchim cu interesarea
calicelor - extravazarea SDC
- ruptura ureterului subjoncţiune
Leziuni vasculare:
- rupturi ale AR principale
- ruptură a unui ram segmentar cu hematom
intraparenchimatos, subcapsular
- ruptură capsulară cu hematom perirenal
- fistule AV
Dia 4
CONTUZIA RENALĂ

- extravazat serohematic
Ultrasonografic: - arie hipoecogenă difuză sau bine delimitată
- arii hipoecogene dispuse neregulat cu pierderea
diferenţierii cortico-medulare
- bombarea conturului renal
- în evoluţie heterogenitate structurală a
parenchimului
Urografia: pete radioopace difuz conturate la periferia leziuni
CT: hipodensitate difuză, bombarea conturului renal
Dia 5
HEMATOMUL INTRAPARENCHIMATOS

Ultrasonografia: - zone lichidiene cu contur neregulat care au o


evoluţie fazică - transonică→transonică cu ecouri
(cheaguri)→ecogenă (organizare)
- hematoamele cronice mari→masă
parenchimatoasă hipoecogenă fără semnal Doppler
nevascularizată
CT: - arie hiperdensă în evoluţie - izodensă, hipodensă care uneori poate
înlocui toată structura renală
Urografia: - imagini de amprentare, dislocare a cavităţilor
excretorii
- extravazat intrarenal al SDC
- rinichi mărit (leziune renală mare, micro obstrucţie
prin cheaguri)
Dia 6

HEMATOMUL SUBCAPSULAR

Ultrasonografic - zonă hipoecogenă de dimensiuni variabile,


biconvexă, comprimă şi deformează parenchimul,
localizată subcapsular
- după litotriţie - mic hematom subcapsular la
nivelul polului inferior
Urografic - rinichi mare, bombat la nivelul hematomului
- cavităţi excretorii comprimate
CT - imagine hipodensă, semilunară, subcapsulară - evoluţie fazică
Dia7
RUPTURA RENALĂ

Leziuni - fisuri superficiale discrete fără semne imagistice


- fracturi ± interesare capsulară,
± interesare a cavităţilor excretorii
Ultrasonografic - discontinuitate liniară, anfractuoasă unică sau
multiplă
- îndepărtarea polilor renali
- colecţie subcapsulară, perirenală,
retroperitoneală, intraperitoneală
Renala simplă - mărire a diametrelor renale
- contur şters al muşchiului psoas şi al rinichiului
Urografic - nefrografic - se evidenţiază soluţie de continuitate
unică sau multiplă (rinichi explodat) care fragmentează parenchimul renal
- extravazare de SDC în cazul unor leziuni ale cavităţilor
→urinom (colecţie lichidiană subcapsulară intraperitoneală,
retroperitoneală)
Angiografic - timp arterial - fragmentarea parenchimului
CT - fragmentarea parechimului
- colecţii hematice perirenale, retroperitoneale
Dia 8

LEZIUNI VASCULARE

Leziuni (rupturi) ale arterei renale principale


- colecţie mare hematică retroperitoneală
- rinichi de dimensiuni normale, fără semnal Doppler
Angiografic - extravazare SDC
- fals anevrism
- lipsa de vizualizare a vascularizaţiei intrarenale
- rinichi mut
Leziunile vasculare segmentare cu formarea de hematoame de diferite
dimensiuni
În fazele tardive se pot forma:
- pseudoanevrisme
- fistule AV
- tromboze
- infarct renal
dia 9

TRAUMATISMELE VEZICII URINARE


- deschise
- închise
Ultrasonografic - soluţie de continuitate la nivelul peretelui vezicii
urinare
- hematom,urinom perivezical - zonă transonică
situată: - intraperitoneal, în fundurile de sac
declive
- subperitoneal, mase lichidiene bine
delimitate care comprimă vezica urinară
Cistografic - extravazat al SDC în spaţiul perivezical, intra sau sub
peritoneal
- prezenţa de fracturi ale oaselor bazinului
CT - pune în evidenţă:
- sediul efracţiei
- prezenţa urinomului
- precizează situaţia intra sau subperitoneală
- existenţa altor leziuni
- prezenţa de cheaguri intravezicale
Renala simplă, Urografia
Dia 11
Subiect 56
Dia 1
LITIAZA RENALĂ

- frecvenţă crescută 300-400/100000 de locuitori


Etiologie: dezechilibru coloido-osmotic şi electrolitic urinar
Calculoza renală primitivă idiopatică
Calculoza renală secundară (proc. inflamator obstructiv cu
stază, dismetabolic, endocrin)
Calculoza renală - prerenală - calculoză primitivă
- renală - calculoză primitivă
- postrenală - calculoză secundară
Imagistul trebuie să: - recunoască calculoza renală
- să stabilească cauza
- să evalueze consecinţele litiazei asupra
aparatului urinar
Examenul imagistic permite urmărirea - evoluţiei bolii
- rezultatele trat. efectuate
- apariţia unor complicaţii
Ultrasonografia: - explorare iniţială, neinvazivă
- evidenţiază calculii indiferent de compoziţia
chimică, de la dimensiuni de 4mm
Dia 2
Imagine: - hiperreflectogenă arciformă cu umbră acustică
(<4mm nu au umbră acustică)
- situaţi în partea declivă a căilor urinare
- mobilitate
- repercursiuni asupra cavităţii excretorii şi asupra
parenchimului renal
Radiografia renală simplă: evidenţiază calculii radioopaci şi micşti
Calculii d.p.d.v. al comportamentului faţă de razele X determinat de compoziţia
chimică a cristalelor pot fi:
- radioopaci - oxalat de calciu 63%
- fosfat de magneziu 21-22%
- fosfat de calciu 7-8%
- cistina 2-3%
- radiotransparenţi - acid uric, uraţi 5-6%
- xantină 2-3%
- micşti
Dia 3

Urografia: - evidenţiază calculii radioopaci, radiotransparenţi şi micşti.


- precizează:
Localizare: tubi uriniferi, calice, bazinet, ureter, vezică urinară
- unilateral
- bilateral
Forma calculilor - după compoziţia chimică
- calculi în formă de stea, bob de
zmeură- oxalaţi
- calculi coraliformi - fosfaţi
- calculi conglomeraţi - cistina
- calculii rotunzi, netezi, lobulaţi - uraţi
- nefrocalcinoză - oxalaţi
- după localizare:- triunghiulară - calice,
bazinet
- rotundă, ovalară- ureter,
vezică urinară
- faţetată - în cavităţi mari
Dia 4

Mărime - variabilă dela câţiva mm. până la 5-6cm


Contur - neregulat - oxalat de calciu, fosfaţi
- neted - uraţi
Intensitate - crescută - calculi cu conţinut de fosfaţi şi
oxalaţi de calciu
- scăzută - calculi amoniaco-magnezieni
- sticloasă - calculi de cistină
Calculi micşti - cu centrul transparent, periferia radioopacă
- stratificaţi - alternanţă de zone opace şi
transparente, circulare
Dia 5
Calculoza radiotransparentă
- 5-10%
- se evidenţiază numai ultrasonografic şi urografic
(imagini lacunare)
- formă rotundă, ovalară, contur neregulat
Repercursiuni asupra cavităţilor excretorii:
- imaginea prea frumoasă renală cu terminaţie în cupă
inversă (Bergmann)
- întârzierea secreţiei şi excreţiei renale, dilatarea
cavităţilor excretorii şi deformarea lor
- rinichiul mut urografic
Repercursiuni asupra parenchimului
- atrofia prin presiune (reducerea parenchimului între
conturul extern şi linia Hodson)
• localizată
• totală
± factori inflamatori (pielonefrită obstructivă,
pionefroză, pielonefrită xantogranulomatoasă
Existenţa unor complicaţii
Dia 6
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Al calculilor radioopaci:- diabet zaharat
- abuz de fenacetină
- postiradiere
- calculi colecistici, vezică de porţelan
- calcificări renale, tbc, chist hidatic
- calcificări suprarenale
- calcificări hepatice
- calcificări vasculare
- chist dermoid
- calculi pancreatici
- calcificări în peretele toraco-lombar
- calcificări în micul bazin (fleboliţi,
fibrom, simpexioane prostatice)
- resturi de substanţă de contrast în
tractul digestiv
- resturi stercorale
- ganglioni calcificaţi
- calcificarea cartilajelor costale
- calcificarea ligamentelului ileolombar
- apofize transverse fracturate
- franjuri epiplooici calcificaţi
Dia 7
Al calculilor radiotransparenţi
- edem al mucoasei
- cheaguri de sânge
- corpi străini
- tumori benigne, maligne de uroteliu
- bule de gaz
- puroi, fibrină

Al sindromului obstructiv
- calculozele din ectaziile tubulare → nefrocalcinoza
medulară
- stenoze congenitale, post inflamatorii
- tumori primitive, secundare de uroteliu
- membrane endoluminale
- vase aberante compresive
- aderenţe
- tumori compresive de vecinătate
- iatrogene
- detritusuri
DIA82