PLEOAPELE

Conf. Dr. Karin Horváth

 Anatomia pleoapelor
Straturile pleoapelor
 1. pielea
 2. stratul muscular: m.
orbicularis oculi, pars palpebralis
şi pars orbitalis
 3. stratul fibros: tarsul cu
glandele Meibomius (secretă
sebum ce contribuie la formarea
stratului lipidic al filmului
lacrimal)
 4. conjunctiva tarsală

La baza genelor se deschid

glandele Moll (glande sudoripare
apocrine) şi Zeiss (glande
sebacee - secretă lipide)
 Anatomia pleoapelor
 Pleoapele prezintă două margini (margo anterior et
posterior) între cele două se află spaţiul intermarginal.
 Pleoapa superioară şi cea inferioară se unesc în unghiul
intern şi extern formând comisura medială şi laterală.
 Hernierea ţesutului adipos din orbită în pleoape este
împiedicat de septul orbitar (fascia palpebrală) – strat de
ţesut fibros.
 Ridicarea pleopei superioare este asigurat de
– m. levator palpebrae superioris - muşchi striat, inervat de
nervul III cranian (oculomotor comun)
– m. tarsalis superior et inferior - muşchi neted, inervat de
nervul simpatic
 Anomalii congenitale

 Blefarofimoza: reducerea congenitală în lungime a

fantei palpebrale

 Epicantus: cută tegumentară verticală semilunară în

porţiunea medială a fentei palpebrale

 Colobom palpebral: lipsă de ţesut în formă

triunghiulară cu baza spre marginea palpebrală

 Ptoza palpebrală congenitală

 Distichiaza: două rânduri de cili

 Anomalii congenitale

Epicantus Colobom palpebral

Blefarofimoza
Distichiaza Ptoza congenitală
 Modalităţi de examinare

 Inspecţie
 Întoarcerea pleoapelor
 Afecţiuni cutanate palpebrale
Dermatită atopică
(eczema pleoapelor)
 dermatită alergică care
survine pe un teren particular
predispus (atopic)
 simptomatologie: arsură,
prurit
 semne obiective: piele
palpebrală aspră, roşie, cutată
şi uscată
 tratament: depistarea şi
înlăturarea alergenului, local
unguent cortizonic
 Afecţiuni cutanate palpebrale
Zona zoster oftalmic
 afecţiune eruptivă a pleoapei cauzată de virusul
varicelo-zosterian
 infecţia este prezentă în stare latentă în rădăcina
posterioară a ganglionului nervului trigemen,
apoi parcurge prima porţiune a nervului V
ajungând la ochi şi anexe
 simptomatologie: dureri nevralgice, arsură,
prurit, stare generală alterată, febră, cefalee
 semne clinice: placarde eritematoase pe care
apar vezicule izolate sau confluente cu lichid clar
apoi purulent; se formează cruste care cad şi
lasă un tegument discret pigmentat
 semnul Hutchinson
 complicaţii: keratite, iridociclite, sclerite, nevrite
optice
 Tratament
– general: antivirale
– local: afectare corneană - unguent cu aciclovir,
cicloplegie, antibiotic – suprainfecţie bacteriană
 Afecţiuni cutanate palpebrale
Herpes simplex palpebral

 afecţiune virală acută, mai frecventă la

copii
 după infecţia primară virusul ajunge în
ganglionul trigeminal şi intră în stare
latentă până când un mecanism
declanşator stimulează deplasarea sa prin
organism
 simptomatologie: prurit, senzaţie de
arsură
 semne clinice: placard eritematos cu
vezicule grupate în buchete cu lichid clar;
după câteva zile veziculele se sparg
formând cruste roşiatice care cad fără a
lăsa cicatrici
 tratament:
– general: antivirale
– local: afectare corneană - unguent cu
aciclovir, cicloplegie, antibiotic –
suprainfecţie bacteriană
 Afecţiuni cutanate palpebrale
Moluscum contagiosum

 apare mai frecvent la copii

 afecţiune virală, cronică,
autolimitată
 papule transparente,
ombilicate, nedureroase
 se observă pe pleoape uneori
chiar pe conjunctivă sau
cornee
 tratament: incizia, chiuretarea
leziunilor şi aplicare de alcool
iodat, crioterapie
 Edem palpebral
 Inflamator: pleoape hiperemice, dureroase la palpare
Etiologie: infecţii ale pleoapelor, ale globului ocular, celulită orbitară,
tromboza sinusului cavernos, exoftalmia
 Alergic: dermatite atopice, înţepături/muşcături de insecte
Sensibilă la palpare, putem observa locul înţepăturii.
 Boli sistemice: nefrita, hipoproteinemia, mixedemul, tireotoxicoza
 Traumatic: emfizem palpebral
 Tumori orbitare
 Afecţiunile glandelor palpebrale
Orjeletul (hordeolum)

 infecţie acută stafilococică a glandelor

sebacee
 este mai frecvent orjeletul intern (Meibomius)
decât orjeletul extern (Zeiss)
 simptomatologie: durere palpebrală
exacerbată la palpare, senzaţie de arsură
 semne clinice: eritem şi edem palpebral,
tumefacţie dureroasă cu un punct gălbui de
puroi
 complicaţii: abces palpebral, tromboză de
sinus cavernos
 tratament:
– comprese calde pentru evacuare spontană
– extractia cilului implicat
– incizie chirurgicală – leziuni cronice
 Afecţiunile glandelor palpebrale
Şalazionul
 reacţie inflamatorie granulomatoasă a glandelor
Meibomius cu blocajul orificiilor glandulare şi
stagnarea secreţiilor sebacee
 simptomatologie: disconfort palpebral
 semne clinice: mic nodul proeminent, cu
consistenţă fermă, de mărimea unui bob de
mazăre, uşor sensibil la palpare
 tratament: intervenţie chirurgicală
 în cazul şalazioanelor recidivante este
obligatoriu examenul histopatologic (dg dif
carcinom meibomian)!
 Inflamaţiile marginii libere
Blefaritele: inflamaţia marginii libere a pleopelor
 simptomatologie: senzaţie de arsură, prurit
 are 2 forme:
1. Blefarita scuamoasă:
- apare ca rezultat al unor secreţii în exces ale glandelor
Meibomius
- este asociată cu dermatita seboreică a pielii capului
- cruste furfuracee cu aspect de ‘mătreaţă’ la baza cililor
- marginea liberă a pleoapelor de aspect uleios
- film lacrimal cu aspect spumos
2. Blefarita ulcerativă:
- infecţie stafilococică simplă sau în combinaţie cu seboreea
- se observă hiperemia marginii libere palpebrale şi cruste
groase la baza cililor
- după îndepărtarea crustelor rămân zone hiperemice cu mici
ulceraţii săngerânde cu pierderea cililor (madarozis)
 tratament:
– perseverenţă
– igienic - toaleta zilnică a marginilor palpebrale prin masaj cu
îndepărtarea crustelor
– unguente cu antibiotic pe marginea pleoapelor pe termen
lung
 Bolile marginii libere palpebrale
Trichiazis: direcţie anormală a cililor, către
globul ocular
 cauze: inflamaţiile cililor, poziţia defectuoasă
a pleoapei (entropion)
 simptomatologie: senzaţie de înţepătură şi
corp străin, lăcrimare
 semne clinice: cilii prost direcţionaţi
traumatizează cornea producând eroziuni,
ulceraţii corneene şi formare de panus în
cazurile neglijate
 tratament: epilare

Pediculoza (phthirius inguinalis):

insectele sunt eliminate prin aplicaţii de
uleiuri şi unguente, iar ouăle lor prin metode
mecanice
 Tulburări de statică palpebrală
Ptoza: reprezintă căderea pleoapei superioare cu micşorarea fantei
palpebrale
 Ptoza congenitală: se datorează aplaziei nucleului nervului oculomotor
comun şi a dezvoltării inadecvate a muşchiului ridicător al pleoapei
superioare
 Ptoza paralitică: paralizia nervului oculomotor comun după encefalite,
hemoragii, traume, meningite, SM, tumori
 Ptoza simpatică: se datorează interesării ramurilor oculo-simpaticului – cu
o serie de modificări caracteristice – sdr. Horner şi pierderea funcţiunii a m.
tarsalis superior
 Ptoza senilă: dezinserţia aponevrozei muşchiului levator palpebral superior
 Ptoza miogenă: oboseală musculară bilaterală, apare în miastenia gravis
şi în distrofia miotonică. Afectarea ochiului este în general minimă sau
absentă la trezire şi creşte progresiv devenind maximă seara sau la privirea
în sus.
 Alte cauze: inflamaţii
 Pseudo-ptoza: dermatoşalazis, blefaroşalazis
 Ptoza traumatică: după contuzii, plăgi, intervenţii chirurgicale
Tratament - chirurgical
 Ptoză

congenitală paralitică senilă

miogenă (miastenia gravis) simpatică (sdr. Horner)

 Ptoza congenitală – diagnostic
diferenţial
Sindromul Marcus Gunn (retracţia pleoapei superioare la
deschiderea gurii)
 Tulburări de statică palpebrală
Entropion: reprezintă inversarea marginii
libere a pleoapelor (rularea spre globul ocular)

 Entropion senil:
– interesează pleoapa inferioară
– apare prin laxitatea orizontală a pleoapei,
scăderea tonusului sau dezinserţia
muşchilor retractori ai pleoapei inferioare
– tratament: chirurgical

 Entropion spastic: în blefarospasm

 Entropion cicatriceal: leziuni conjuntivale

cicatriceale (trahom, arsuri, traumatisme)
 Tulburări de statică palpebrală
Ectropion: eversarea marginii libere a pleoapelor spre
exterior
 Ectropion senil: datorat laxităţii orizontale a planului
tarsoligamentar (ligamentum canthi externi et interni).
Tratament: chirurgical
 Ectropion paralitic: paralizia periferică de nerv facial
 Ectropion spastic: apare în urma hipercontractilităţii
muşchiului orbicular
 Ectropion cicatricial: leziuni tegumentare
cicatriceale (arsuri, infecţii, rezecţii, radioterapie)
Ectropion senil

Ectropion cicatricial
 Tulburări de statică palpebrală
Blefarospasmul: contracţia spastică
exagerată a orbicularului
 afecţiune multifactorială
 semne clinice: spasm involuntar unilateral apoi
bilateral cu o durată de câteva secunde până la
câteva minute
Lagoftalmia: reprezintă imposibilitatea
ocluziei palpebrale cauzată de paralizia periferică
a nervului facial
 semne clinice: fantă palpebrală întredeschisă,
partea inferioară a corneei rămâne expusă şi se
dezvoltă keratita de expunere (lagoftalmică)
care ulterior poate ulcera
 se asociază cu un ectropion paralitic al pleoapei
inferioare
 tratament: lacrimi artificiale, cameră umedă,
intervenţie chirurgicală (blefarorafie)
 Tumorile palpebrale
Modificări tumorale
- tratament – excizie chirurgicală

 Chistul dermoid: congenital,

formaţiune sferică, profundă în contact
cu peretele osos

 Ateromul: formaţiune ovalară în

regiunea sprâncenoasă, apare din cauza
stagnării secreţiilor la nivelul glandelor Chistul dermoid
sebacee (orificii glandulare blocate)

 Xantelasma: apare de obicei la femei,

formaţiuni galbene, bine delimitate,
proeminente în unghiul intern. Poate fi
un semn de hiperlipidemie!
Xantelasma
 Tumorile palpebrale
Tumori benigne
 Hiperkeratoza – cornul cutanat:
excrescenţă cornoasă, keratinizată cu potenţial
de malignizare în timp (cc. spinocelular)
 Verucă vulgară: apare după infecţii virale Corn cutanat
 Nevii pigmentari: formaţiuni de mărime
variabilă (de la 1-2 mm până la mai mulţi cm)
 Hemangiom capilar: pete roşii, neregulate,
uşor reliefate, care se estompează la presiune,
situate mai frecvent la pleoapa superioară, Nev pigmentar
apar imediat după naştere, regresie după
vârsta de 1 an
 Hemangiom cavernos: formaţiuni
proeminente lobulate, de culoare roşie Hemangiom cavernos
(localizare superficială) sau uşor albăstruie
(localizare profundă), moale la palpare; după o
creştere rapidă în primii ani, aceste angioame
evoluează spre regresie după vârsta de 5-6 ani
 Fibrom-neurofibrom (maladia
Recklinghausen) neurofibromatoză cu îngroşări
neregulate ale nervilor mai voluminoşi Neurofibrom Hemangiom capilar
 Tumorile palpebrale
Tumori benigne
Keratoza actinică:
leziune precanceroasă, plată,
eritematoasă, cu aspect
papilomatos, uşor proeminent cu
descuamări

Keratoacantomul: formaţiune
nepigmentată, rozată, delimitată
de un burelet, centrată de un
crater plin cu cheratină; uneori
involuează spontan; diagnosticul
diferenţial de cc. spinocelular se
face pe baza examenului
histopatologic
 Tumorile palpebrale
Tumori maligne

Carcinomul bazocelular
 reprezintă aproximativ 80% din
carcinoamele pleoapelor
 tumoră semimalignă – malignitate
locală, fără metastaze
 semne clinice: nodul ulcerat, bine
delimitat, acoperit de o crustă
hematică
 tratament: excizie chirurgicală largă
şi biopsie; excizia trebuie să înainteze
cel puţin 4-5 mm în ţesut aparent
sănătos
 Diagnostic diferenţial:
keratoacantomul, melanomul malign
 Tumorile palpebrale
Tumori maligne
 Carcinom spinocelular (cu celule
scuamoase)
are o mare capacitate de metastazare,
fiind mai agresiv decât carcinomul Carcinom spinocelular
bazocelular
 Adenocarcinom: se dezvoltă din
glandele Meibomius sau Zeiss, leziune
agresivă, poate fi mascat de şalazion
recurent sau blefarită cronică
 Melanomul malign: leziune plană cu
margini neregulate şi pigmentaţie
Adenocarcinom
variabilă sau leziune negricioasă nodulară
 Sarcomul Kaposi: nodul vascular,
roşiatic-violaceu, poate afecta şi
conjunctiva, apare în SIDA

Melanomul malign Sarcomul Kaposi