CURSURI DE PREGATIRE PROFESIONALA PENTRU

STAGIARI

Standarde Internationale de Audit

ISA 300
Planificarea unui audit al situatiilor financiare

1
CUPRINS

Introducere - Domeniul de aplicare al prezentului ISA

- Data intrării în vigoare
- Rolul şi plasarea în timp a planificării

Cerinţe - 1. Implicarea membrilor cheie ai echipei misiunii

- 2. Activităţi preliminare misiunii
- 3. Activităţi de planificare
- 4. Documentaţie
- 5. Considerente suplimentare privind misiunile de audit iniţiale

Aplicare si alte materiale explicative

Apendice: Considerente privind stabilirea strategiei generale de audit

2
INTRODUCERE

 Prezentul Standard Internaţional de Audit (ISA) tratează responsabilitatea auditorului de a

planifica un audit al situaţiilor financiare. Acest standard este scris in contextul auditurilor
recurente.

 Prin ‘’planificare’’ se intelege construirea unei strategii generale si a unei abordari detaliate in ceea
ce priveste natura, durata si intinderea auditului.

 Auditorul trebuie sa planifice activitatea de audit astfel incat auditul sa fie efectuat intr-un mod cat
mai eficient.

 Prezentul ISA este in vigoare pentru auditurilor situatiilor financiare pentru perioadele cu incepere
de la sau ulterior datei de 15 decembrie 2009.

3
DE CE TREBUIE SA EFECTUAM PLANIFICAREA?

PLANIFICAREA asigură:
Eficienţa
angajamentului
Eficacitatea

 PLANIFICAREA presupune:
Elaborarea strategiei
minimizarea Riscului de
Elaborarea planului de audit Audit

4
Pozitia planificarii in metodologia auditului statutar

 PREPLANIFICARE
 Independenta
 Contractare
 Scrisoare de angajament/Contract
 PLANIFICARE
 Cunoasterea afacerii
 Evaluarea riscului
 Pragul de semnificatie
 Esantionare
 Stabilirea procedurilor de audit
 DOCUMENTAREA MISIUNII
 FINALIZARE
 Revizuirea
 Continuitatea/Evenimente ulterioare
 Ajustari
 Discutia cu clientul
 Raportul de audit

5
ROLUL SI PLASAREA IN TIMP A AUDITULUI

Rolul planificarii activitatii:

 Ajuta la garantarea faptului ca :

- Se acorda o atentie corespunzatoare domeniilor importante de audit
- Sunt identificate problemele potentiale
- Activitatea poate fi finalizata

 Contribuie la o corecta delegare a sarcinilor catre membrii echipei si la coordonarea activitatii

desfasurate de alti auditori sau experti.

Plasarea in timp a auditului poate varia in functie de urmatoarele aspecte:

- Marimea entitatii
- Complexitatea auditului
- Experienta pe care auditorul o are cu entitatea si
- Cunostintele auditorului legate de activitatea societatii care pot contribui la identificarea
evenimentelor, tranzactiilor si practicilor ce pot avea un efect semnificativ asupra situatiilor
financiare .

6
ETAPELE PLANIFICARII

 Intelegerea activitatii entitatii

 Evaluarea riscurilor

 Stabilirea pragului de semnificatie

 Abordarea auditului
Exemple\E.4 - Memorandum privind planificarea auditului.doc
 Esantionarea

 Elaborarea programului de audit

Exemple\Program de lucru - E.doc
 Aprobarea programului

7
CERINTE

1.Implicarea membrilor cheie ai echipei misiunii

Partenerul misiunii şi alţi membri cheie ai echipei misiunii trebuie să se implice în planificarea
auditului, inclusiv în planificarea şi participarea la discuţiile dintre membrii echipei misiunii.

Prin implicarea partenerului de misiune si a altor membrii cheie ai echipei misiunii in planificarea
auditului, se face apel la experienta si viziunea acestora, crescand astfel eficacitatea si eficienta
procesului de planificare.

 ISA 315 punctul 10, stabileşte cerinţe şi oferă îndrumări cu privire la discuţia echipei misiunii privind
susceptibilitatea entităţii de denaturare semnificativă a situaţiilor financiare.
Exemple\E.20 - Memorandum privind discutiile cu echipa.doc
 ISA 240 „Responsabilităţile auditorului privind frauda în cadrul unui audit al situaţiilor financiare”, punctul
15, oferă îndrumări privind importanţa ce se acordă în cadrul acestei discuţii susceptibilităţii
situaţiilor financiare ale entităţii de a fi denaturate semnificativ ca urmare a fraudei.
Exemple\E.15 - Chestionar frauda.xls

8
Coordonare, supervizare şi revizuire

Coordonare – manager/partener:

Stabilirea responsabilităţilor individuale

Exemple\E.9, E.10 - Revizuire analitica.xls

Natura afacerilor clientului

Aspecte legate de riscuri
Abordarea detaliată a misiunii
Gestionarea angajamentului

9
Coordonare, supervizare şi revizuire

Supervizare – manager/şef de misiune:

Monitorizarea operativă a derulării angajamentului

Respectarea planului de audit
Soluţionarea operativă a problemelor
Informarea managerului/partenerului

10
Coordonare, supervizare şi revizuire

Revizuire :

Şef de misiune – asistenţi

Manager – auditori seniori
Partener – angajamentul în ansamblu

11
2. Activitati preliminare misiunii

Rolul activitatii preliminare este de identificare şi evaluare a evenimentelor sau circumstanţelor

care ar putea afecta negativ capacitatea auditorului de a planifica şi efectua misiunea de audit.

Auditorul trebuie să efectueze următoarele activităţi la începutul misiunii curente de audit:

 Să aplice procedurile prevăzute de ISA 220 privind continuitatea relaţiei cu clientul si misiunea
specifica de audit;

 Să evalueze respectarea cerinţelor etice relevante, inclusiv independenţa, în conformitate cu ISA 220;
Efectuarea procedurilor initiale atat asupra continuitatii clientului, cat si asupra cerintelor etice
relevante (inclusiv independenta) la inceputul misiunii curente de audit inseamna ca acestea sunt
finalizate anterior efectuarii altor activitati semnificative pentru misiunea curenta de audit. Pentru
misiunile de audit recurente, acest tip de proceduri initialeau loc deseori curand dupa (sau in paralel
cu) finalizarea auditului precedent.

 Să stabilească un mod de înţelegere a termenelor misiunii, conform prevederilor ISA 210

Exemple\Scrisoare de angajament-audit.doc

12
3. Activitati de planificare – I. Strategia de audit

În stabilirea strategiei generale de audit, auditorul trebuie să:

Identifice caracteristicile misiunii ce îi definesc domeniul de aplicare;

Identifice obiectivele de raportare ale misiunii pentru planificarea plasării în timp a auditului şi a
naturii comunicărilor prevăzute;
Să ia în considerare factorii care, potrivit raţionamentului profesional al auditorului, sunt
semnificativi pentru direcţionarea eforturilor echipei misiunii;
Să ia în considerare rezultatele activităţilor preliminare misiunii şi, acolo unde este aplicabil,
măsura în care sunt relevante cunoştinţele dobândite în alte misiuni efectuate de partenerul de
misiune pentru entitate; şi
Să prevadă natura, plasarea în timp şi amploarea resurselor necesare desfăşurării misiunii.

13
Rolul strategiei de audit

Strategia de audit are rolul de a-l asista pe auditor sa determine aspecte precum:

 Resursele ce trebuie alocate în anumite domenii specifice ale auditului:

• utilizarea unor membri ai echipei misiunii cu experienţă adecvată pentru zonele cu risc ridicat;
• implicarea experţilor pentru anumite aspecte complexe;

 Valoarea resurselor ce trebuie alocate pentru anumite zone specifice ale auditului:
• numărul de membri ai echipei desemnaţi să observe numărarea stocurilor la locatii semnificative,
• bugetul de audit în ore ce trebuie alocat zonelor cu risc ridicat;

 Momentul în care aceste resurse urmează să fie alocate;

 Modul în care sunt gestionate, direcţionate şi supervizate acest tip de resurse, datele la care se
estimeaza ca vor avea loc sedintele de informare si evaluare a echipei, modul in care se estimeaza ca
vor fi efectuate revizuirile de catre partenerul de misiune si de către manager, şi dacă se finalizează
revizuiri ale controlului calităţii misiunii.
Strategia de audit variază în funcţie de dimensiunea entităţii, complexitatea auditului şi dimensiunea
echipei misiunii.
14
Planul de audit

STRATEGIA PLANUL
DE AUDIT DE AUDIT

Amploarea
Natura procedurilor de RISC
procedurilor de audit
audit

Plasarea in timp a
procedurilor de audit

15
 Planul de audit este mai detaliat decât strategia generală de audit deoarece cuprinde si procedurile
de detaliate. Planificarea pentru aceste proceduri de audit are loc în timpul desfăşurării auditului,
pe măsură ce se dezvoltă planul de audit pentru misiune.
Exemple\Plan pe sectiuni.xls
Ca rezultat al unor evenimente neaşteptate sau probe de audit obţinute în urma rezultatelor
procedurilor de audit, auditorul poate fi nevoit să modifice strategia generală de audit şi planul de
audit, şi prin urmare, natura, plasarea în timp şi amploarea procedurilor planificate suplimentare,
pe baza analizei revizuite a riscurilor evaluate.
Exemplu: probele de audit obţinute prin aplicarea procedurilor de fond pot contrazice probele de
audit obţinute prin teste ale controalelor (in urma efectuarii testelor de detaliu pentru clienti s-au depistat
facturi ce nu sunt insotite de aviz de insotire a marfii, desi la testele de control esantionul selectat contine toate
documentele necesare).
Natura, plasarea în timp şi amploarea coordonării şi supervizării membrilor echipei misiunii şi
revizuirea activităţii lor variază în funcţie de mulţi factori, inclusiv:
 Dimensiunea şi complexitatea entităţii.
 Domeniul auditului.
 Riscurile evaluate de denaturare semnificativă
 Aptitudinile şi competenţele membrilor individuali ai echipei care efectuează activitatea de audit.

16
4. DOCUMENTATIA

Strategi Modifica
Modifi-
Strategia
a Planul
Planul de
de ri
cari Documentatia
Documentatia
generala audit semnific de audit
de audit
audit semnifi-
de audit ative
cative

1. Documentarea strategiei generale de audit reprezintă o înregistrare a deciziilor principale considerate

necesare pentru a planifica în mod adecvat auditul şi pentru a comunica aspectele semnificative
echipei misiunii.

2. Documentaţia planului de audit reprezintă o înregistrare a naturii, plasării în timp şi amplorii

planificate a procedurilor de evaluare a riscului şi a procedurilor de audit suplimentare la nivelul
afirmaţiilor, ca răspuns la riscurile evaluate.

3. O înregistrare a modificărilor semnificative ale strategiei generale de audit şi a planului de audit,

precum şi a modificărilor rezultate efectuate asupra naturii, plasării în timp şi amplorii procedurilor
de audit, explică motivele pentru care au fost efectuate modificări semnificative, precum şi strategia
generală de audit şi planul de audit adoptate în final pentru audit. De asemenea, reflectă răspunsul
adecvat la modificările semnificative care au loc în timpul auditului.

17
CONSIDERENTE SUPLIMENTARE PRIVIND MISIUNILE DE AUDIT INITIALE

Inaintea inceperii auditului initial, auditorul trebuie sa intreprinda urmatoarele activitati:

1. Efectuarea procedurilor (ISA 220) privind acceptarea relaţiei cu clientul şi a misiunii specifice de
audit; şi
2. Comunicarea cu auditorul precedent;
Pentru o misiune de audit iniţială, aspectele suplimentare pe care auditorul le poate lua în considerare
la stabilirea strategiei generale de audit şi a planului de audit includ următoarele:
 Stabilirea unor acorduri cu auditorul precedent, de exemplu, pentru a revizui foile de lucru ale
auditorului precedent.
 Orice aspecte majore discutate cu conducerea în legătură cu selecţia iniţială ca auditor,
comunicarea acestor aspecte cu persoanele însărcinate cu guvernanţa şi modul în care aceste
aspecte afectează strategia generală de audit şi planul de audit.
 Procedurile de audit necesare pentru a obţine suficiente probe adecvate de audit privind soldurile
iniţiale (ISA 510, „Misiuni de audit iniţiale – solduri iniţiale”)
 Alte proceduri prevăzute de sistemul firmei de control al calităţii pentru misiunile de audit iniţiale
lor).

18
FINAL

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!

19