Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MUSCULARE
UNITATEA MOTORIE
formă cvasicilindrică
→ diametrul = 25-100 µ m
→ lungimea = 1- 300 mm
multinucleată
membrana celulară = sarcolema
→ structură specifică – sistemul sarcotubular
citoplasma = sarcoplasma
→contractilă (inoplasma) → aparatul contractil → miofibrilele
→necontractilă → organite celulare comune
→ structuri specifice → mioglobină
→ sistemul sarcotubular
MIOFIBRILELE
- organite speciale contractile
- grosime 0,2 - 2 µ m
- dispuse pe întreaga lungime a fibrei musculare →80% din vol. fibrei
STRUCTURA
→ miofibrilele →miofilamente contractile → proteine musculare
ORGANIZAREA – succesiune de benzi (discuri):
→clare, izotrope (discurile I) →conţin actină
→împărţite în 2 hemidiscuri de banda Z
→întunecate, anizotrope (discurile A)
→ conţin miozină şi parţial actină
→ central banda H, bisectată de linia M
SARCOMERUL
unitatea morfofuncţională a miofibrilei
Sarcomere
(2 µ m)
Actin
Myosin H-Zone Myosin
Myosin
Myosin Myosin
Myosin
Crossbridge
Troponin-I
Troponin-C
Tropomyosin
Troponin-T
F-Actin [
G-Actin monomer
TROPOMIOZINA
–dispusă sub formă de bastonaşe de-a
lungul miofilamentului de actină
RAPORTURI:
→ 1 moleculă de tropomiozină/7
monomeri de actină G
→ 50 molecule de
tropomiozină/filament de actină
ROL:
→ se interpune între filamentul de actină
şi cel de miozină
→ împiedică interacţiunea actomiozinică
în condiţii de repaus
→ când Ca++ citosolic ↑ (10-5) →se
deplasează lateral ⇒ formarea punţilor
transversale actomiozinice ⇒ iniţierea
contracţiei
→ când Ca++ citosolic ↓ (10-7) →revine în
poziţia iniţială ⇒ relaxarea prin
decuplarea contracţiei
TROPONINA
este ataşată de unul din capetele
moleculei de tropomiozină
complex de molecule reglatorii :
Troponina C → fix. Ca++ din citosol ⇒
modif. conformaţională a Tn.
⇒ deplasarea tropomiozinei ⇒cuplarea
acto-miozinică
Troponina T → leagă complexul
troponinic de tropomizină
Troponina I
→ leagă complexul troponinic
de actină
→ menţine tropomiozina în
poziţie de blocare a interacţiunii
→ inhibă activitatea ATP-azică a
apului miozinic
SISTEMUL SARCOTUBULAR
TUBULII T (TRANSVERSALI)
→ continuare intracelulară a sarcolemei la
nivelul joncţiunii dintre discul clar şi
întunecat
→ prezintă canale lente de Ca++ voltaj
dependente activate de PA
TUBULII L (LONGITUDINALI)
→ reţea dispusă în jurul miofibrilelor → RS cu
dilataţii laterale, bogate în Ca++ → cisterne
terminale
→ prezintă canale lente de Ca++ voltaj
dependente cuplate cu canalele tubilor T → ↑
Ca++ citosolic ⇒ CONTRACTIE TRIADA SARCOPLASMATICĂ
→ prezintă pompă de Ca++ → reintroduce 2 Ca+ •1 tubul T şi 2 cisterne
+
/1 ATP → ↓Ca++ ⇒ RELAXARE
terminale
→ conţine o proteină – calsechestrina → fixează
Ca++ în depozite •2 triade /sarcomer
•asigură cuplarea excitaţiei cu
contracţia
MIOGLOBINA
CARACTERISTICI
– heteroproteină care conţine Fe2+
– structură asemănătoare unei unităţi de hemoglobină
– constituie un rezervor temporar de oxigen
– sub acţ. Ca++ ATP-azei → Ca++ este pompat activ în reticolul sarcoplasmatic
→stocat de o proteină =calsechestrina
Power Stroke
* Step 2
Pi
A-M ADP
Step 3:
Ca2+
Binding of ATP to myosin ADP+Pi
head stimulates the release of
myosin from actin filament. A + M ● ADP ● Pi *
ADP+Pi
*
A-M ● ADP ● Pi
ATP
A-M ● ATP
Low actin affinity Pi
*
ADP
Step 3 ATP A-M
Ca2+
Step 4 A + M ● ADP ● Pi
ADP+Pi
*
High actin affinity
ADP+Pi
ADP
ATP A-M
Cycle stops here in Resting muscle
relaxed living muscle Ca2+
(due to removal of ADP+Pi
myoplasmic calcium)
A + M ● ADP ● Pi
*
High actin affinity
ADP+Pi
A-M ● ADP ● Pi
ATP
A-M ATP
Low actin affinity Pi
*
ADP
Cycle stops here in
ATP A-M
Rigor Complex
absence of ATP
(rigor mortis)
UNITATEA MOTORIE
STRUCTURA
- motoneuron
- prelungirea axonică a motoneuronului (nervul motor periferic)
- totalitatea fibrelor musc. striate care stabilesc sinapse cu nervul
motor
-
CARACTERISTICI
→ muşchiul scheletic + nervul său = ansamblu de unităţi motorii
→ raportul dintre numărul de fibre musculare scheletice deservite de un
sing. axon dep. de poz. anatomică şi funcţională a muşchilor
→ unitatea motorie → unitate contractilă → toate cel. musc. din unit.
motorie se contr. simultan
→ tonusul muscular →o parte din unit. motorii de activ. alternativ în cond.
de repaus musc.
UNITATEA MOTORIE
CLASIFICARE UNITĂŢILOR MOTORII
- unităţi motorii mici (de tip I)
- în muşchii implicaţi în controlul unor mişcări fine
- în muşchii extrinseci ai globilor oculari raportul este 3/1 - 6/1
- unităţi motorii mari (de tip II)
- în muşchii implic. în execut. unor mişc. grosiere → forţă de contr. ↑
- în muşchii centurii pelvine şi ai coapsei raportul este 100/1
TIPURI DE CONTRACŢII ALE
FIBREI MUSCULARE
SCHELETICE
SECUSA
TETANOSUL
SECUSA
DEFINIŢII
→ secusa = contracţia musculară obţinută sub acţ. unui singur stimul
→ miograma = înreg. grafică a secusei
Period of Period of
Latent relaxation
PERIOADE contraction
period
→ de latenţă = 0,01 sec
Tension (g)
→ de contracţie = 0,04 sec
→ de relaxare = 0,05 sec
EXEMPLE
→ secuse care însoţesc frisonul
→ secuse care însoţesc unele
reflexe proprioceptive (miotatic) 0 20 40 60 80 100 120 140
Time (ms)
CLASIFICAREA MUŞCHILOR (în fcţ. de durata secusei)
→ muşchi rapizi - conţin predominant fibre rapide (albe)
- au metabolism predominant glicolitic
→ muşchi lenţi - conţin predominant fibre lente (roşii)
- au metabolism predominant oxidativ
→ muşchi → amestec de fibre musculare rapide şi lente, în proporţii var.
TPURI DE CONTRACŢII
MUSCULARE
CONTRACŢIA IZOMETRICĂ
→ muşchiul se contractă ⇒dezvoltă forţa maximă
⇒ nu se scurtează
→ întreaga cantitate de energie se transformă în
căldură
→ rol: participă la menţinerea posturii ⇒travaliu static
CONTRACŢIA IZOTONICĂ
→ muşchiul se contractă ⇒dezvoltă o forţă constantă
⇒ se scurtează
→ efectuează un lucru mecanic
→ rol: deplasează segmente ale corpului ⇒ asigură
diferite forme de mişcare ⇒ travaliu dinamic
SUMAŢIA SECUSELOR
SUMAŢIA SPAŢIALĂ
→ creşterea în intensitate a excitantului ⇒ recrutarea de noi unităţi
motorii ⇒creşte forţa de contracţie
→ unităţile motorii mici → primele recrutate
→ rezistenţă mare la oboseală
→ rămân active pe tot parcursul contracţiei
→ unităţile motorii mari → recrutate când intensitatea excitaţiei creşte
SUMAŢIA TEMPORALĂ
→ creşterea frecv. de stimulare ⇒ creşte Ca++ citosolic ⇒creşte forţa
de contracţie
→ scurtarea perioadei de relaxare ⇒ scăderea restocării Ca++ în RS
→ se manif. sub forma tetanosului
TETANOSUL
CAUZA
→ impulsuri nervoase rapide, repetate, succesive şi de durată, care cad în perioada
excitabilă a muşchiului
DEFINIŢIE → contracţie musculară prelungită
CLASIFICARE
1. Tetanos incomplet - cu platou striat
- frecvenţa de stimulare permite relaxarea parţială a muşchiului
2. Tetanos complet - cu platou neted
- frecvenţa de stimulare nu permite relaxarea muşchiului
OBOSEALA MUSCULARĂ
DEFINIŢIE
→ scăderea temporară a forţei de contracţie şi creşterea duratei
necesare relaxării, ca urmare a unei activităţi contractile prelungite
MECANISMUL
→ epuizarea rezervelor musculare de ATP, creatin-fosfat şi glucoză
→ acumulare de acid lactic
2. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE NETED
PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE
CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE
MECANISMUL CONTRACŢIEI
STRUCTURĂ
→ nucleu → unic, plasat central
→ sarcolema → nu prezintă tubi T
→ pompe de Ca++Na+/K+
→ canale de Ca++, Na+, K+
PARTICULARITĂŢI
MORFOFUNCŢIONALE ALE FIBREOR
MUSCULARE NETEDE
SARCOLEMA
→ 3 zone de specializare morfofuncţ.:
1. Caveolele
→ microinvaginaţii ale sarcolemei →
comunică liber cu sp. extracel.
3. Joncţiunile intercelulare
→rol în cuplarea electrică şi
metabolică
PARTICULARITĂŢI
MORFOFUNCŢIONALE ALE FIBREOR
MUSCULARE NETEDE
- nu există benzi Z
- nu există organizare sub formă de sarcomere
- raportul cantitativ miozină/actină = 1/8 –1/15 (1/2 la fibra striata)
PROTEINELE CONTRACTILE
1. miofilamente de miozină
→ printre filamentele de actină
→ activitate ATP-azică mai redusă
→ interacţ. cu actina → MLCK = miozin-light-chain-kinaza
(kinaza lanţului uşor al miozinei)
2. miofilamente de actină
→ ataşate de corpii denşi
→ au ataşate mai multe tipuri de proteine reglatorii:
Tropomiozina → identică cu cea din musculatura striată
Caldesmona → combină prop. troponinei I şi T
→ 1 molec. caldesmonă/4 molec. tropomiozină/28
molec. de actină
Calmodulina → rolul troponinei C
→ fixează 4 Ca++ într-un complex Ca++ -calmodulină
CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE ÎN
FIBRA MUSCULARĂ NETEDĂ
DEFOSFORILAREA MIOZINEI
→ MLCP (miozin light chain phosphatase)
MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN
FIBRA MUSCULARĂ NETEDĂ
interacţiunea filamentelor de actină şi miozină → prin intermediul
punţilor transversale
capacitatea de scurtare este mult mai mare (sub 50% din lungimea
iniţială) → absenţei benzilor Z.
MECANISME DE REGLARE A CONTRACŢIEI
CLASIFICARE
– mecanisme membranare depolarizante sau hiperpolarizante
→ includ potenţiale de membr. specifice tipului de fibră musc. netedă
– mecanisme umoral-hormonale
→ implică acţiunea directă a unor factori metabolici locali (CO2, O2, acid lactic,
K+) şi a unor hormoni circulanţi sau locali (noradrenalină, adrenalină, histamină,
ocitocină, etc) asupra receptorilor membranari specifici
Contracţia fibrei musculare netede → indusă de creşterea Ca2+ citosolic prin:
- activarea canalelor de Ca2+ voltaj-dependente
- activarea canalelor operate de ligand
- deschiderea canalelor activate prin intermediul proteinei Gq ⇒ activarea
fosfolipazei C ⇒ generarea de IP3 şi DAG
→ IP3 induce eliberarea de Ca2+ din reticulul sarcoplasmatic
⇒ formarea complexului Ca2+- calmodulină ⇒ contracţia
→ DAG → activează proteinkinaza C membranară → susţine contracţia
Relaxarea fibrei musculare netede
→ creşterea - AMPc (căi respiratorii)
- GMPc (vase)
⇒ scad nivelul Ca2+ (stimularea recaptării în RS)
CLASIFICAREA FUNCŢIONALĂ A
FIBRELOR MUSCULARE NETEDE
CARACTERISTICI STRUCTURAL-FUNCŢIONALE
→ funcţionează ca sinciţii (masă citoplasmatică, având mai mulţi nuclei,
rezultată prin fuziunea mai multor celule între care mai rămân
punţi intercelulare)
→prez. gap jonction ⇒fluxuri ionice intercel.⇒ propag. PA ⇒contracţia
→ nu au inervaţie proprie
→ fibrele nervoase vegetative → varicozităţi cu med.chimic → fibre musculare
→ potenţialul de repaus = - 50 mV, - 60 mV
→ activ. el. spontană → unde lente de depolarizare → pragul detonant
(aprox. 35 mV) →potenţial de acţ. propagat
→ automatismul funcţ. (fibre cu rol de pacemaker)
MUŞCHI NETEZI DE TIP UNITAR
(VISCERAL)
POTENŢIALUL DE ACŢIUNE
→ amplitudine mică
→ durată mare (canale de Ca++ dense →constanta de deschidere mai mare)
→ clasificare - potenţiale de acţiune tipice – vârf (spike)
- potenţiale de acţiune cu platou
MUŞCHII NETEZI DE TIP UNITAR
(VISCERAL)
CARACTERISTICI
→ nu prezintă automatism funcţional
→ nu conduc stimuli de la o fibră la alta
→ se contractă numai în prezenţa excitaţiei nervoase extrinseci
(fiecare având o terminaţie nervoasă motorie proprie)
→ elib. mediatorului → varicozităţi → joncţiuni de contact
→ impulsul nervos → depolarizează membrana muşchiului neted până la
pragul detonant (≈ 35 mV) → contracţia
→ organele → se contracta fin şi gradat, prop. cu intensitatea excitaţiei
→ nu sunt sub control voluntar