Sunteți pe pagina 1din 33

METODE

KINETOLOGICE
Curs 8
METODA KABAT

METODA KABAT
• Metodă prin care Eleonor Kabat a tratat paralizia infantilă, pornind de la
tehnicile de facilitare neuro-proprioceptivă musculară. Autoarea a remarcat că
marea majoritate a mişcărilor umane se realizează în diagonală şi în spirală
(Albu, C. et al, 2007, 285).
• Kabat a afirmat că prevenirea mişcării într-un sinergist
puternic ajută la redirecţionarea contracţiei într-un muşchi
mai slab. Acest fapt duce la stimularea reflexelor la nivelul
musculaturii: rezistenţa şi elasticitatea
(Adler, S.S. et al, 2008, 15).
Fiecare schemă implică o mişcare cu trei
componente (Bălteanu, V., 2014, 123):
• flexie sau extensie;
• abducţie sau adducţie;
• rotaţie externă sau internă.
• Kabat a descris 2 scheme antagoniste de
mişcare pentru toate segmentele principale ale
corpului. Schemele nu se utilizează numai în
reeducarea neuromotorie, ci se folosesc şi în
alte domenii, cum ar fi: reumatologie,
ortopedie, geriatrie, ginecologie, pediatrie
samd.
• Schema în care muşchii se scurtează aparţine mişcării
agoniste, iar în schema musculaturii antagoniste,
musculatura se alungeşte (Cordun, M., 1999, 325).
• Un muşchi nu este singurul responsabil pentru o mişcare,
la ea participând mai mulţi muşchi, organizaţi în aşa fel,
pentru a conferi supleţe şi fluiditate mişcării. Orice
deficienţă, indiferent ce muşchi participă la o componentă
a mişcării, scade forţa şi coordonarea. Astfel, muşchii
principali ai mişcării formează un "lanţ" care acţionează
sub cele mai favorabile prognosticuri, numai în cadrul
acelei scheme, de la abordarea lungimii maximale, la
scurtarea completă (Sbenghe, T., 1987, 224).
Forma schemelor de facilitare din cadrul
metodei Kabat poate fi:

• pasivă: mişcarea este realizată de kinetoterapeut, atingând amplitudinea


maximă de mişcare;
• activă: realizând mişcarea liberă, fără rezistenţă şi ghidaj;
• activo-pasivă: mişcare liberă realizată cu ghidaj din partea
kinetoterapeutului;
• activă, cu rezistenţă: utilizată în regim de creştere a forţei, cu sau fără
introducerea unor momente de contracţie izometrică.
DIAGONALELE MEMBRULUI
SUPERIOR

• Diagonala 1 - Flexie, Membrul Superior (D1, F, MS) (Figura 73)


• Umăr: flexie + adducţie + rotaţie externă;
• Cot: flexie/extensie;
• Antebraţ: supinaţie;
• Pumn + degete: flexie + înclinare radială;
• Police: flexie + adducţie.
• Diagonala 1 - Extensie, Membrul Superior (D1, E, MS)
• Umăr: extensie + abducţie + rotaţie internă;
• Cot: flexie / extensie;
• Antebraţ: pronaţie;
• Pumn + degete: extensie + înclinare cubitală;
• Police: extensie + abducţie. (Figura 74)
• Diagonala 2 - Flexie, Membrul Superior (D2, F, MS) (Figura 75)
• Umăr: flexie + abducţie + rotaţie externă;
• Cot: flexie / extensie;
• Antebraţ: supinaţie;
• Pumn + degete: extensie + înclinare radială;
• Police: extensie+abducţie;
• Diagonala 2 - Extensie, Membrul Superior (D2, E, MS) (Figura 76)
• Braţ: extensie + adducţie + rotaţie internă;
• Cot: flexie / extensie;
• Antebraţ: pronaţie;
• Pumn + degete: flexie + înclinare cubitală;
• Police : flexie + adducţie.
DIAGONALELE MEMBRULUI
INFERIOR

• Diagonala 1 - Flexie, Membrul Inferior (D1, F, MI) (Figura 77)


• Bazin: basculat înainte;
• Coapsă: flexie + adducţie + rotaţie externă;
• Genunchi: flexie / extensie;
• Picior + degete: flexie dorsală + inversie.
• Diagonala 1 - Extensie, Membrul Inferior (D1, E, MI) (Figura 78)
• Bazin: basculat înapoi;
• Coapsă: extensie + abducţie + rotaţie internă;
• Genunchi: flexie / extensie;
• Picior + degete: flexie plantară + eversie.
• Diagonala 2 - Flexie, Membrul Inferior (D2, F, MI) (Figura 79)
• Bazin: ridicare;
• Coapsă: flexie + abducţie + rotaţie internă;
• Genunchi: flexie / extensie;
• Picior + degete: flexie dorsală + eversie.
• Diagonala 2 - Extensie, Membrul Inferior (D2, E, MI) (Figura 80)
• Bazin: coborât;
• Coapsă: extensie + adducţie + rotaţie externă;
• Genunchi: flexie / extensie;
• Picior + degete: flexie plantară + inversie;
DIAGONALELE COLOANEI
VERTEBRALE

• Schemele de mişcare pentru cap – gât şi trunchi superior


• Schema de flexie;
• Poziţia iniţială: diagonala cap – gât – trunchi superior, rotate spre direcţia de
deplasare, capul în hiperextensie laterală stânga (privind înapoi peste umăr);
• Poziţie finală: flexie cu rotaţie spre direcţie opusă, bărbia depăşind linia
mediană a corpului, privirea îndreptându-se spre direcţia de deplasare.
Trunchiul superior (umerii) se flectează şi se rotesc spre direcţia de deplasare,
mişcarea având tendinţa de a duce umărul opus spre direcţia de deplasare.
• Schema de extensie începe de la poziţia finală a
diagonalei de flexie şi ajunge prin derotaţie şi extensie în
poziţia din care s-a început mişcarea precedentă (de
flexie), cu capul, gâtul şi umerii, în rotaţie şi extensie.
• Schemele de mişcare pentru trunchiul inferior
• Schema de flexie - flexia trunchiului cu rotaţia, spre
direcţia dorită de mişcare; membrele inferioare
încrucişează linia mediană a corpului, bazinul se roteşte
ridicându-se de pe planul banchetei;
• Schema de extensie - extensia trunchiului, în
sensul invers mişcării efectuate anterior,
bazinul se roteşte, coborând spre planul
banchetei.
De asemenea Kabat a realizat şi scheme diferite
de abordare:
• Schema bilaterală simetrică (BS): se execută
diagonalele 1 sau 2 atât pentru membrul superior cât şi
pentru cel inferior. Ambele membre execută aceeaşi
diagonală, în acelaşi sens (flexie / extensie).
• Schema bilaterală simetrică reciprocă (BSR): un
membru execută diagonala de flexie şi celălalt cea de
extensie, vorbind întotdeauna de aceeaşi diagonală (D1
sau D2);

• Schema bilaterală asimetrică (BA): un membru


execută D1, celălalt D2, ambele pe flexie sau extensie;
• "Despicatul": combină flexia trunchiului superior şi a
membrelor superioare, prin prinderea cu o mână a
pumnului celuilalt membru. Astfel (pentru despicatul spre
stânga), se pleacă din extensie trunchi + D1 extensie
membrul superior stâng + D2 extensie membrul superior
drept;
• "Lifting-ul": flexia trunchiului superior + D2F
membrul superior stâng + D1F membrul superior drept.
• Flexia trunchiului inferior (FTI): flexia trunchiului
inferior + schema flexoare bilaterală asimetrică a
membrelor inferioare (ex. pentru flexia spre dreapta a
trunchiului inferior, se combină D2F a membrului
inferior drept cu D1F a celui stâng);
• Extensia trunchiului inferior (ETI): combină schema
extensoare asimetrică bilaterală (ex. extensia spre dreapta
se combină cu D1E a membrului inferior drept cu D2E a
celui stâng).