Sunteți pe pagina 1din 14

•Capitala: Tokyo;

JAPONIA
•Populatia: 127.417.244 locuitori;
•Suprafata: 377.835 km2;
•Moneda: 1 Yen = 100 sen;
•Ziua nationala: 23 decembrie;
•Limba oficiala: japoneza;
•Forma de guvernamant: monarhie
constitutionala cu guvern parlamentar;

DRAPELUL
JAPONIEI

STEMA JAPONIEI
Populație
• Japonia are o populație de aproximativ 127 milioane de locuitori.
Principalele grupuri etnice sunt: japonezi 99%, alți(coreeni, chinezi,
brazilieni, filipinezi,etc) 1%. Rata fertilității în Japonia este de 1,4 copii
născuți/femeie. Rata natalității este de 9,37% iar rata mortalității este
9,17%. Îmbătrânirea populației este o problemă pe termen lung. În Japonia
se află cea mai mare zonă urbană din lume. Conform statisticilor publicate
de ONU, aglomerarea metropolitană din jurul capitalei nipone se află pe
primul loc în lume ca număr de locuitori, începând din anii 1950, și se
preconizează că va ocupa acest loc și în deceniile următoare. În
anul 2005 zona metropolitană Tokyo avea aproximativ 35 de milioane de
locuitori, depășind zonele Ciudad de México și New York, amândouă cu
aproximativ 19 milioane de locuitori.[29]
• În prezent (mai 2010) în Japonia există circa 1,7 milioane de imigranți[30].
Obiceiuri și tradiții
• Numărul 4 trebuie evitat cu orice preţ

• În Japonia, numărul 4 este evitat,


deoarece semnifică moartea. Aşa
cum numărul 13 reprezintă o
superstiţie pentru occidentali,
numărul 4 „le aduce ghinion”
japonezilor. Turiştii trebuie să evite să
ofere cadouri formate din seturi de 4
obiecte, de exemplu, pentru a nu
stârni o reacţie nedorită. Lifturile omit
uneori etajul 4 şi în cazul extreme,
etajele 40-49. Numărul 49 este cu
atât mai ghinionist, potrivit tradiţiei
japoneze, rezonând cu „durerea până
la moarte”. Obiceiul ţine de
„tetrafobie”, teama de numărul 4,
foarte comună în ţările asiatice.
Bacşişul, motiv de insultă
Bacşişul reprezintă un motiv de insultă pentru japonezi. De obicei, chelnerii care primesc bacşiş aleargă după clienţi, ca să le
înapoieze banii. În loc de bacşiş, clienţii pot lăsa un cadou simbolic.

• În Japonia, există angajaţi care îi înghesuie pe călători în metrou


• Oshiya poartă uniforme, mănuşi şi şepci, având rolul de a-i împinge pe călători în metrou. Ei sunt plătiţi să se asigure că toată lumea urcă în tren şi
nimeni nu este prins între uşi.
• În trenuri, japonezii dorm cu capul pe alţi călători
• Dacă un japonez adoarme cu capul pe un turist, acesta trebuie să accepte situaţia. Japonezii sunt navetişti de cursă lungă şi oboseala îi doboară în
drum spre casă.
• La toaletă, se intră cu papuci
• Cei care păşesc într-o casă japoneză trebuie să poarte papuci. Aceeaşi regulă este valabilă şi în cazul muzeelor, galeriilor de artă şi toaletelor.
• Când treceţi pragul unui japonez, nu uitaţi să veniţi cu un cadou!
• Este o onoare să fiţi invitat în casa unui japon
• ez şi trebuie să aduceţi musai un cadou. Acesta va fi împachetat cât mai frumos, cu multe panglici colorate. De asemenea, musafirii nu trebuie să
refuze un cadou din partea gazdei.
• Cei care îşi toarnă singuri în pahar sunt consideraţi needucaţi
• În Japonia, cei care îşi toarnă singuri băutura în pahar nu sunt văzuţi cu ochi buni. Dacă un musafir umple paharul celorlalţi, gazda va vedea că are
paharul gol şi i-l va umple, la rândul său. Înainte de a bea un pahar, oaspeţii trebuie să-şi ureze tradiţionalul „Kanpai!” („Noroc”!).
• Cei care sorb tăiţeii sunt apreciaţi, deoarece arată că s-au bucurat de masă
• Cei care sorb tăiţeii din castron sunt apreciaţi de japonezi, deoarece demonstrează că le-a plăcut masa.
• Camerele de dimensiunea unui „sicriu” sunt foarte populare în Japonia
• Hotelurile-capsulă sunt ieftine şi conceptul a început să fie adoptat şi de alte ţări. Un pat costă 65 de dolari pe noapte, dar camerele nu sunt
recomandate celor care suferă de claustrofobie.
• In Japonia exista atat de multe reguli legate de comportament si eticheta in societate incat este imposibil sa nu
incalci macar unele dintre ele in calitate de turist. Pentru a nu te pozitiona in situatii jenante, este bine sa inveti
cate putin din aceste legi nescrise. Askmen iti indica unele dintre ele: Sa-ti sufli nasul in public Daca te afli intr-
un loc aglomerat, cum ar fi un tren, caci acesta este pricipalul mijloc de transport al japonezilor catre serviciu,
sub nicio forma nu este cazul sa iti sufli nasul. Nu conteaza ca simti ca nu mai poti respira, ca te faci albastru,
nasul nu poate sa fie golit daca nu vrei ca toata lumea sa te priveasca urat...
• In Japonia, s-a construit atat de mult in ultimele decenii, incat marea majoritate a familiilor locuiesc in
apartamente noi. Acestea sunt caracterizate prin numeroasele facilitati, finisaje deosebite, simplitate si spatiu
redus de depozitare, japonezii netinand in casa decat strictul necesar. Restul se arunca. Consecventi
obiceiurilor orientale, japonezii intra in casa descaltati, direct in ciorapi si rareori folosind papuci. Fiecare locuinta
este prevazuta cu garaj sau spatiu de parcare interior, pastrarea masinilor pe marginea strazii nefiind permisa.
Orice bloc are asigurata o parcare proprie, coordonata cu numarul locatarilor - noteaza Big Picture...
• In Japonia, donatorii care vor sa ajute victimele tsunami-ului din martie au obiceiuri stranii: este pentru a doua
oara, in ultima vreme, cand un donator lasa o suma impresionanta de bani intr-o toaleta publica. Un donator
misterios a lasat o suma de 40 de milioane de yeni (aproape o jumatate de milion de dolari) intr-o toaleta a unei
cladiri administrative din orasul Hachinohe, informeaza Ria Novosti. Suma de bani era lasata alaturi de un bilet
care arata ca acestia trebuie folositi la ajutarea victimelor tsunami-ului...

Nu mânca în public. Japonezii urăsc să vadă pe cineva


mâncând în timp ce merg pe stradă sau în mijloacele de
transport în comun. Singura acceptată este îngheţata,
care se poate mânca pe stradă.
Poarta Torii , simbol universal al șintoismului.
Șintoismul sau shinto (神道) este religia tradițională a Japoniei și o
fostă religie de stat a acestei țări. Fiind o religie politeistă, implică
venerarea unor zei numiți kami (神). Mulți kami sunt divinități locale și pot
reprezenta spirite sau genii ale unor anumite zone geografice, însă există și
unii zei care personifică monumente sau procese naturale majore: de
exemplu, Amaterasu, zeița soarelui , sau Muntele Fuji. Shinto este un
sistem de credințe animist. Cuvântul Shinto este format prin alăturarea a
două caractere japoneze (Kanji): "神" (shin), însemnând zei sau spirite
(când este singur, caracterul se citește kami) și "道" (tō), însemnând drum,
cale filozofică (același caracter se folosește în scrierea chineză pentru
cuvântul Tao). Astfel, Shinto se traduce prin Calea
zeilor
Un preot și o preoteasă șintoistă.
După cel de-al Doilea Război Mondial, șintoismul și-a pierdut statutul de
religie de stat a Japoniei. Deși câteva învățături și practici șintoiste au
devenit proeminente în timpul războiului, ele nu mai sunt acum transmise Un preot și o preoteasă șintoistă.
generațiilor următoare, în timp ce altele cum ar fi omikuji (ghicirea
destinului) și tradițiile de Anul Nou persistă și în ziua de astăzi
Creștinismul a fost introdus în Japonia în secolul al XVI-lea, și a fost tolerat până la începutul secolului al XVII-lea,
când șogunatulTokugawa l-a interzis și i-a persecutat pe practicanți.
Când relațiile cu țările occidentale au fost reluate la mijlocul secolului al XVIII-lea, creștinismul a fost reintrodus și a continuat să
existe cu soartă uneori mai bună uneori mai rea până în ziua de astăzi.
În Japonia premodernă, creștinismul și creștinii japonezi se numeau kirishitan de la cuvântul portughez Christão.
În anul 1549, misionarul iezuit Francisco de Xavier a ajuns în Japonia, unde prozelitismul său a avut un oarecare succes, cu
toate că bariera limbii a fost o problemă la început. Domnitorii locali i-au acceptat la început pe misionari, pe care îi asociau cu
comerțul lucrativ cu portughezii. Mai ales sudul țării, și în special Nagasaki, era centrul activității misionarilor europeni.
În 1563, Sumitada Ōmura a fost primul domnitor local care s-a lăsat botezat, iar până în 1579 6 daimyo convertiseră
la creștinism.
În 1579 iezuitul Alessandro Valignano a venit să inspecteze pentru prima dată (din cele trei dăți) misiunea. Când s-a întors în
1582 la Roma, a fost acompaniat de 4 băieți japonezi care constituiau o misiune la Roma a domnitorului creștin al provinciei
Kyūshū.
Unificatorul provinciilor japoneze, Nobunaga Oda, i-a favorizat pe misionarii creștini, iar succesorul său, Hideyoshi Toyotomi, a
continuat această politică până în 1587, când dându-și seama de extinderea la care ajunsese influența creștină în Kyūshū, a
dat ordin ca misionarii să fie alungați din țară, ordin care nu a fost executat. Ba dimpotrivă, călugări franciscanispanioli au sosit Catedrala Sf. Maria din Tokio
și ei să convertească japonezii.
În 1596, vasul spaniol „San Felipe” a naufragiat în apropierea insulei Shikoku, și japonezii au confiscat încărcătura, s-a iscat o
controversă între japonezi, iezuiți și franciscani. Hideyoshi Toyotomi a condamnat la moarte pe călugării franciscani și pe
enoriașii lor din Kyoto, iar anul următor a crucifiat 26 de japonezi și misionari străini la Nagasaki. La acest moment se consideră
că cca. 300,000 de japonezi converiseră la creștinism.[1]
Ieyasu Tokugawa, care a devenit conducătorul de fapt al Japoniei în 1600, era dispus să îi accepte pe misionari de dragul
comerțului cu portughezii, dar odată cu sosirea comercianților englezi și olandezi, a ordonat expulzarea misionarilor creștini în
1614.
Anii următori au fost ani de persecutare grea pentru creștinii japonezi. În 1622, 55 de creștini din Nagasaki au fost executați, iar
în total se crede că cca. 3.000 de creștini au fost omorâți în această perioadă.
Guvernul japonez a tăiat toate contactele cu Occidentul, cu excepția unor comercianți care făceau parte din Compania Indiilor
Olandeze de Est, care erau îngrădiți pe insula artificială Dejima de lângă Nagasaki.
Perioada de izolare a Japoniei a luat sfârșit la mijlocul secolului al XIX-lea, când occidentalii au fost din nou admiși în Japonia.
Atunci a reînceput activitatea misionară creștină.
La izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial, misionarii străini au fost fie internați în lagăre de concentrare, fie expulzați, sau
în cel mai bun caz le-a fost limitată libertatea în mod serios.
În 1990 Japonia avea cca. 1.075.000 de creștini (mai puțin de 1% din populație). Existau 800 de enorii catolice în 16 dioceze, și
cca. 7.000 de biserici protestante.
PIB-ul Japoniei, În perioada aprilie-iunie 2017, economia niponă a
crescut cu 4%, comparativ cu trimestrul doi din
a treia 2017, depăşind estimările analiştilor de 2,5%, arată
economie datele publicate luni de Guvernul de la Tokyo. Este
mondială, a al şaselea trimestru consecutiv de creştere.
înregistrat o Comparativ cu primul trimestru din 2017, PIB-ul
creştere peste Japoniei a înregistrat un avans de 1% în perioada
aşteptări în aprilie-iunie 2017. Japonia se bucură de cea mai
îndelungată perioadă de expansiune economică
trimestrul doi
din ultimul deceniu, datorită majorării cheltuielilor şi
din 2017 a investiţiilor.
14 aug, 12:08 De asemenea, creşterea exporturilor, inclusiv cipuri
| Agerpres de memorie şi smartphone-uri, a sprijinit evoluţia
PIB-ului.
Consumul privat a urcat cu 0,9% în trimestrul doi
din 2017, japonezii alocând mai mulţi bani pentru
• PIB-ul Japoniei, a treia economie mondială, a înregistrat o creştere peste achiziţia de maşini, produse electrocasnice şi
aşteptări în trimestrul doi din 2017, pe fondul majorării cheltuielilor de consum şi activităţi recreative.
de capital, transmit Kyodo şi BBC Autorităţile de la Tokyo încearcă să majoreze
cheltuielile de consum, responsabile pentru mai
mult de jumătate din PIB-ul ţării.
Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online Cele mai recente date sprijină politica premierului
doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la Shinzo Abe intitulată ''Abenomics'', bazată pe o
această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de relaxare monetară agresivă, cheltuieli fiscale
autor. http://www.economica.net/pib-ul-japoniei-a-treia-economie-mondiala-a- sigure şi o strategie de creştere solidă.
inregistrat-o-crestere-peste-asteptari-in-trimestrul-doi-din-
2017_142097.html#ixzz5BR9UfnHF
Agricultura
Principalul produs agricol al Japoniei este orezul. Deoarece Japonia dispune de putin teren arabil, comparativ cu populatia sa, nu poate fi asigurat
necesarul de grau, soia sau alte culturi majore pentru a hrani toti oamenii. De fapt, Japonia are una dintre cele mai mici rate in ceea ce priveste cantitatea
suficienta de alimente dintre toate tarile industrializate. Acest lucru inseamna ca trebuie sa importe un procent ridicat de produse alimentare din strainatate. Totusi,
Japonia detine resurse marine abundente. Pestele este o parte importanta a regimului alimentar japonez si industria pescuitului din Japonia este una foarte activa.
• În Japonia nu se cerşeşte
• Deci exemplul lor, devotamentul faţă de serviciu, este bun până la un punct!
• Da. Familia este practic sprijinul moral, sprijinul sufletesc de care omul are nevoie atunci când îi este greu. Sunt dese cazurile cu cei care se
sinucid după ce îşi pierd familia. Muncesc pentru familie, iar dacă îşi pierd motivul pentru care se sacrifică, ajung să cedeze din punct de
vedere sufletesc, spiritual.
• Asta poate şi pentru că la ei nu există o relaţie anume cu divinitatea. Nu există un dumnezeu care se implică în viaţa lor şi îi ajută, pentru că
ei nu au mentalitatea relaţiei cu Dumnezeu. Sunt singuri în faţa problemelor vieţii şi atunci când nu mai pot să reziste, se sinucid, sau ajung
oameni ai străzii, homeless.
• Sunt mulţi oameni ai străzii?
• Foarte mulţi. Şi chiar dintre cei care au fost directori de bancă, preşedinţi de firme sau afacerişti. În Japonia, dacă ai intrat pe lista neagră a
băncilor, deja ţi se complică viaţa. În plus, şi mentalitatea femeilor japoneze implică multă severitate. Dacă rămân fără serviciu, le spun
soţilor să plece. Intră în sistemul de ajutor social care le va susţine
• să-şi crească copiii. Însă soţul îşi pierde onoarea, nu mai este în stare să îşi întreţină familia. Şi pentru că soţul nu primeşte şomaj şi nici ajutor
social, ajunge homeless. Aşa decade în ochii tuturor persoanelor din societate.
• Aceşti homeless îi vezi prin parcuri, foarte ordonaţi, cu lucrurile împachetate lângă ei şi cu o bicicletă în care îşi pun bagajele, cu pantofii
aranjaţi şi dormind pe o bancă. Mai sunt ajutaţi din când în când, li se mai oferă o masă caldă. Nu trăiesc din cerşit, pentru că în Japonia
nimeni nu va da un ban persoanei aflate în nevoi. Japonezul consideră că, dacă el munceşte, şi altul poate să muncească. Trăiesc din banii
luaţi pe materialele reciclabile adunate din gunoi. Muncă la negru nu există.
• Unul dintre domeniile cele mai promitatoare pentru cresterea
economica viitoare este robotica, in care tehnologia japoneza
conduce lumea. ASIMO, un robot umanoid creat de Honda, poate
merge in doua picioare si, de asemenea, vorbeste limba oamenilor. In
viitorul apropiat, robotii vor fi participanti activi intr-o serie de
domenii si vor putea chiar sa traiasca alaturi de oameni, intocmai ca
in filmele stiintifico-fantastice.
TRANSPORTURILE Sistemul de transport din Japonia este foarte dezvoltat, cu
retele rutiere si feroviare care acopera aproape fiecare parte a
tarii, alaturi de servicii aeriene extinse dar si maritime.

Shinkansen sau trenurile glont, sunt trenuri expres care


calatoresc la viteze mari cuprinse intre 250 si 300 de kilometri
pe ora. Reteaua Shinkansen este o modalitate convenabila de a
calatori in Japonia. Shinkansen este considerat unul dintre cele
mai rapide si mai sigure sisteme de cale ferata din lume.

Pe langa Shinkansen, Japonia are o retea de transport feroviar


de calatori. Multe dintre marile orase ale Japoniei au, de
asemenea, linii de metrou. Sistemul de metrou din capitala
Tokyo, care dispune de un numar incredibil de mare de linii ce
acopera sute de kilometri de drum, este considerat a fi una
dintre cele mai bune din lume si continua sa se dezvolte.
Serviciile de transport feroviar pentru navetisti sunt folosite de
milioane de oameni in fiecare zi pentru a ajunge la si de la locul
de munca sau de la scoala. Trenurile japoneze de toate tipurile
sunt renumite pentru curatenie si punctualitate.
• Din punct de vedere economic, Japonia este una dintre natiunile cele
mai dezvoltate din lume. Marcile japoneze precum Toyota, Sony,
Fujifilm si Panasonic sunt renumite pe tot globul.
• Exporturile si importurile
• Productia este unul dintre punctele forte ale Japoniei, dar tara are
putine resurse naturale. O practica obisnuita a companiilor japoneze
consta in importul materiilor prime pe care, ulterior, le proceseaza
pentru a realiza produsele finite, care sunt vandute pe piata interna
sau sunt exportate.