Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
socială a populaţiei
vârstnice şi a altor grupuri
vulnerabile
Grupurile populaţionale
vulnerabile
familiile numeroase cu venituri insuficiente
familiile dezorganizate
persoanele de etnie romă
copiii şi tinerii
şomerii
femeile
vârstnicii
refugiaţii
persoanele cu dizabilităţi fizice sau mentale
Grupurile populaţionale
vulnerabile
Sărăcia
Somajul
Stigmatizarea şi marginalizarea
socială
Infracţionalitatea
Vagabondajul
Prostituţia
Toxicomania
“Sărăcia reprezintă forma cea mai
rea a violenţei” (M. Ghandi)
Sărăcia – fenomen multidimensional
situaţia materială
nivelul de educaţie
starea de sănătate
vulnerabilitatea şi expunerea la factorii
de risc (ecologici, profesionali)
posibilitatea limitată a persoanei de a-şi
exprima şi de a-şi face auzite şi înţelese
nevoile
Sărăcia – sursă de marginalizare
socială
regiunile de NE, SV şi SE
mediul rural
zonele cu şomaj crescut
grupurile de romi
gospodăriile de pensionari
familiile numeroase şi cele care au
peste 3 copii
gospodăriile în care capul familiei este
neinstruit
familiile uniparentale
Dinamica sărăciei şi sărăciei severe - total populaţie
40 35.9
36 33.2
30.3 30.8 30.6
32 28.9
25.4 25.1
28
24 20.1
Sărăcie severă
20
13.8 Sărăcie
16 11.3
12.5
11.4
11.2 10.9
9.4
12 8.6
6.3
8
4
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 ani
Sursa datelor: CASPIS, martie, 2004
Distribuţia sărăciei pe regiuni, România, 2003
Sursa datelor: CASPIS, martie 2004
Dinamica sărăciei pe medii
rata sărăcie
55
47.8 Naţional
50 46.3
44.7 Urban
42.3 43 42.4
45
38
Rural
37.6
40 35.9
33.2
35 30.3 30.8 30.6
29.2 28.9
30 25.4 25.9 25.1
22.2
25 20.1 20.2 20.6
18.8
17.6
20 15.2
12.5 13.8
15
10
5
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 ani
Sursa datelor: CASPIS, martie, 2004 Grafic 3
Dinamica sărăciei severe - pe medii
22
19.3
20 18.7
17.3 17.8 17.5
17.1
18
15.1
16
13.9
14
13.8 Naţional
12
9.7 12.5 Urban
10 11.2 11.3 11.4
10.9 Rural
8 9.4 9.2
8.6
6 7.3
6.3 6.4 6.3 6
4 5.4
4.6
2 3.4 3.8
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 ani
Sursa datelor: CASPIS, martie, 2004
Sărăcie şi sărăcie severă în funcţie de statutul socio-ocupaţional
în anul 2003
1.7
Salariaţi 9
5.4
Pensionari 20.7
7.8
Elevi, studenţi 24.6
Sărăcie severă
Lucrători pe cont 13.8
Sărăcie
propriu neagricoli 35.6
16
Şomeri 39.3
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 rata sărăciei
Maghiari 23
Alţii 24
Români 26
Romi 80
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
pondere
Sursa datelor:CASPIS, martie, 2004
Sărăcia în funcţie de nivelul de educaţie, 2003
Facultate/Colegiu 1.5
Liceu 10.3
Gimnaziu 29
0 10 20 30 40 50 60
12% 5%
5 membri şi mai
mulţi
14% 47% 4 membri
3 membri
2 membri
1 membru
22%
50 45
42 41
45
40 32
35 31 31 30 29
30
25
20
15
10
5
0
0-7 7-14 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65 sau grupa
ani de vârstă
peste
Să se asocieze strategiilor
naţionale şi sectoriale de combatere
a sărăciei (învăţământ, drumuri,
dezvoltare rurală).
natalităţii
mortalităţii generale
mortalităţii precoce
speranţei de viaţă
performanţele medicale
Metode de apreciere a îmbătrânirii
populaţiei
Ponderea populaţiei vârstnice în totalul
populaţiei
B.C.I.
H.T.A.
Boli respiratorii
Afecţiuni ce crează incapacitatea
vârstnicului
artroza, osteoporoza
hipoacuziile - 75% dintre vârstnici
cataracta şi retinopatia diabetică -80% dintre
vârstnici
boala Parkinson
boala Alzheimer
demenţa senilă
incontinenţa sfincteriană
Întrebări (O.M.S.)
violenţa domestică
prostituţia şi traficul cu femei
şcolarizare
locuri de muncă
sănătate
femeile din mediul rural
imaginea femeii în mass-media
Ce este violenţa domestică ?
femeile tinere
nivel de trai scăzut/ fără mijloace de
întreţinere
nivel educaţional scăzut
de obicei provenind din familii destrămate
Cauze :
- sărăcia
- lipsa legislaţiei
PREZENŢA FEMEILOR ÎN VIAŢA
POLITICĂ ŞI PUBLICĂ
Mortalitatea maternă
Mortalitatea prin neoplasm mamar
Mortalitatea prin neoplasmul de col
uterin
Mortalitatea feminină prin boli
cardiovasculare este dublă faţă de
media europeană.
STAREA DE SĂNĂTATE (II)
presiunea grupului
- perversiune instinctuală
Semnele şi simptomele
consumului de droguri - fizice
scăderea/ creşterea poftei de mâncare, o inexplicabilă
scădere sau creştere în greutate, orice schimbare a
obiceiurilor alimentare;
schimbarea ritmului mersului, o slabă coordonare a
mişcărilor;
hiperemie conjunctivală, hipersecreţie nazală şi
lacrimală, mioză sau midriază;
palme reci şi umede, tremor al extremităţilor;
hiperemie sau paloare facială;
miros de substanţe la expiraţie, din corp sau de pe haine;
hiperactiv, logoree;
urme de înţepături pe antebraţe sau coapse;
rinoree, greaţă, vărsături, hipersudoraţie;
puls neregulat;
Semnele şi simptomele comportamentale
schimbare în atitudine, comportament sau personalitate fără o
cauză aparentă;
schimbarea prietenilor sau evitarea celor vechi,;
schimbare în activităţi, hobby-uri sau interese;
scăderea performanţelor şcolare sau la locul de muncă, absentări
nemotivate sau abandon şcolar;
pierderea interesului pentru familie şi activităţile în familie;
dificultăţi de concentrare, tulburări de memorie;
lipsă de motivaţie, pierderea stimei de sine, atitudine de
indiferenţă;
hipersensibilitate, resentimente puternice;
stări de iritabilitate sau mânie;
stare de prostraţie sau dezorientare;
comportament introvertit, imoral, paranoia;
nevoie inexplicabilă de bani;
creşte riscul de accidente;
Tulburări psihice induse de abuzul
de substanţe
sindroame depresive
farmacopsihoze
intervenţie psiho-farmacologică
psihoterapie
Abuzul fizic
Abuzul sexual
Neglijarea
Factori de risc în maltratare
- caracteristicile copilului -
comportament la risc
conduite adictive