GIMNOSPERME

(Gymnospermae)

Gimnospermele sunt plante lemnoase ( arbori si arbusti ) cu lemnul format

predominant din traheide . Florile sunt unisexuate , iar samanta este neinchisa
in fruct ( din gr. Gymnos = dezvelit, descoperit si sperma = samanta ), Sunt
plante cormofite( cu organe diferentiate) , plante care nu fructifica deoarece
carpelele florilor nu se inchid pentru a forma ovarul .
 Ginkgo biloba
Este o specie care creşte spontan în China. Ea se mai cultivă şi în alte ţări atât pentru
aspectul său ornamental cât şi în scop terapeutic. Arborii au înălţimea de până la
30 de m, având coroana bogată. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc
doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini.
Frunzele sunt peţiolate, bilobate, având o nervaţiune dihotomică (imparte lamina
in doua ). Toamna frunzele se îngălbenesc şi cad
 REPREZENTANTI :
fam. Pinaceae
• MOLIDUL(Picea abies) Este un arbore cu
tulpina dreapta ,cilindrica cu inaltimea
pana la 50 m. Ritidomul( stratul extern al
tulpinii ) este brun-roscat –cenusiu care
se exfoliaza in solzi subtiri de diferite
forme. Frunzele sunt dispuse spiralat de
jur imprejurul ramurilor. Are conurile
barbatasti orientate in sus fiind
amplasate pe ramurile tinere situate la
varf , fiecare con reprezentand o floare .
Ramurile de la baza poarta conurile
femeiesti, orientate in jos, fiecare con
reprezentand o grupare de flori, deci o
inflorescenta. Florile sunt deci conurile
care sunt unisexuat monoice .
 Bradul ( Abies alba )

• Are conurile barbatesti orientate in

jos in timp ce conurile femeiesti
sunt orientate in sus ( invers fata de
molid ) iar frunzele sunt dispuse
intr-un singur plan pe ramura , usor
crestate la varf mai aplatizate decat
cele de molid si cu doua dungi de
ceara de culoare alb-albastruie
partea inferioara.
 Pinul (Pinus sylvestris)

Are frunze aciculare , dar mai lungi 4-6 cm si

prinse cate doua sau mai multe la un loc,
invelite la baza de o teaca comuna
membranoasa . Trunchiul adesea nu este
drept ca la molid sau ca la brad.
 Zada sau Larice (Larix decidua)

Este singurul conifer din padurile

noastre de conifere caruia ii cad
toate frunzele toamna , ca la orice
alt copac Imaginea prezinta zada in
anotimpul de toamna . Il
recunoastem dupa conurile de
culoare rosiatica si coroana de
forma specifica .
 Tuia ( Thuja occidentalis) sau arborele vietii
fam. Cupressaceae

Este cea mai cunoscuta specie de thuia

de talie inalta 10 – 15 m cu forma
coroanei piramidala , conurile ovale
alcatuite din cativa solzisori alungiti.
Este foarte rezistent la
temperaturile scazute dar si la
seceta. Este utilizat si ca planta
ornamentala in parcuri.
 Tisa ( Taxus baccata )
fam. Taxaceae

Este un conifer pe cale de disparitie ,

usor de recunoscut dupa
excrescenta rosie si carnoasa din
jurul semintei este de talie mai
scunda (nu depaseste 15 m.) Frunze
aciculate avand lamina ceva mai
lata, de culoare verde inchis pe
partea superioara si verde galbui la
patea inferioara.
 Ienupar (Juniperus communis)
fam. Cupressaceae

Este un arbust inalt ( 1 – 6 m.)din zona

alpina , acolo unde padurile de
conifere se sfarsesc . Este abundent
ramificat la baza.Are seminte
aromate cunoscute ca boabe de
einibahar .Poate fi recunoscut dupa
excrescentele sferice de culoare
albastrui brumate.
 Arborele mamaut (Sequoia giganteum )

fam. Cupressaceae

Este gigantul actual din lumea plantelor

din America de Nord poate atinge
inaltime de peste 130 m iar la baza
o circumferinta mai mare de 15
m.abia poate fi cuprins de 15 de
oameni cu bratele intinse. Poate
atinge varsta de 3000 de ani.Se
gasesc in lizierele padurilor din Siera
Nevada, S.U.A.
 Carcelul
(Ephedra distachya).

În România apare în general în stepă şi silvostepă, în câteva staţiuni: Agigea, Taşaul, Delta
Dunării, Tanacu, Sârbi-Vaslui, Cheile Turzii, Suatu etc.
Este adaptat la un climat continental excesiv, suportă căldura şi seceta, fiins astfel un element
termofil, xerofit.
Creşte cu predilecţie pe substrate calcaroase, marne, nisipuri (dune maritime şi continentale).
Frunzele sunt opuse, mici, 2 mm, scvamiforme, ca nişte teci concrescute la bază.
Florile sunt unisexuat dioice,( se gasesc pe indivizi diferiti ), galbene, iar seminţe sunt parţial
înconjurate de un aril roşiatic cărnos, deschis la vârf, de 6-7 mm, cu două seminţe.